de George ANCA
George Anca
PÂN' LA DUMNEZEU
Medeea
Meduza
Arghezi
Mirarea
reînarnării
Nu s-a descchis
parașuta
În bronz
Hram
Omânește
Paralizia
tatălui
Natya
Ahimsa
Eliadeană
Ghirlandaio
Hegel
Friedrich Hoelderlin
Leviathan
Pân' la Dumezeu
MEDEEA
Medeea jucată de deţinuţi în regia gardienilor.
Postromânism sau dictatorul să trăiască. Pe toarta găleţii. Listă de crime.
Titlul dinainte să ne caute el din gropile comune, din săli de fitness, de
lângă ziduri plutonate. Amurg securist. Wagner la zarcă. Cu cât se bucură mai
tare la botez, le moare copilul.
Tu
eşti aceeaşi zi ce ne-ai trezit.
Unduie
trăznete surori, şalupe de corsar,
Crimeea,
pescăruş deasupra.
Aruncă-ţi
amanţii în marea de aici.
O zi
la Iaşi, o zi la Constanţa.
De
arhangheli vorbă, de valuri tăcere.
Frumoaso
mai rece ca mine,
nemuritoare
până te-or înota
mai
fierbinţii ca moartea.
Lichefierea! Fă-te peşte. Pescăruş.
Inspecţie. Eclipsă. Ce mi s-a întâmplat nu mi s-a întâmplat. Pe ce persoană
lanţul? De aur? Ce ştim de lumea care nu ne ştie? Abia câinele, abia biserica
dărâmată. Doctorul consultă buhaiul, buhaiul consultă
nara(nas)torul. Baha'i? Of course. Încep să mă prefac în peşte ca să devin
mistuit în pescăruş şi aşa să mă luaţi să mă duceţi la Bucureşti la Plata.
Noi
gândim aşa cum ne-au educat comuniştii. De ce ne mândrim cu cei plecaţi dintre
noi? Această doamnă nu cred că este mândră de noi. Românul acela de care
vorbiţi d-stră e ascuns. Nu e nevoie să ne împodobim cu pene străine. Suntem un
subiect interesant pentru cercetători şi scriitori. Continuă să fie urmărită de
reminiscenţa fostei securităţi rămasă intactă în SRI. Tu eşti holocaustul
României, megamafiotule iresponsabil.
Opreşte-mă, mamă, la vamă, Sibiu cu
paznic Tolstoi, pe strada Jean Racine, maestre ale depresiei în grup, călimări
sparte. Ne-om fi stins. Ghinturi. Galbenul cornilor. Prologul, replicile,
pastişele. Noroc de soare, mobile de oase, ologul ridicat din cerşit. Camera
lui Kadrey tapetată cu piele de om. A doua şchioapă înre bisericile din
Surdeşti şi Plopiş. Sari înaintea paznicului, aschimodia conţilor.
Fută-l Dumnezeu să-l omor pentru un lemn (faţa-i
fusese zgâriată, vasul cu lapte între genunchi, capacul nemişcat, plasa cu
morcovi – avea nepotul diaree ca şi la trei luni, când, intrând în spital ginerele
s-a-ncurcat cu o curvetă de doctoriţă în mână), cumnaţii (moldoveni)
dispăruseră. Pe când azi n-am decât a bănui tatăl nostru şi jertfiri ale
Domnului în ungureşte, pentru primele vorbe ascultate cu un fel de dragoste
prescrisă din religie în religie, peste cadavre tinere sau de 59 de ani, cum
inventariasem (în limba înţeleasă) – verbalizarea Babilonului – să fi amuţit.
M-am gândit iar la zarul rotund. Ca astrele sorţii, nejactabile în joc. Azi e
nor deocamdată, încă trei zile şi veţi rămâne voi în împărăţie, veţi mai
telefona după fiu, prin examene şi meciuri, ales de tăcere, cu moştenire încă
neînflorită.
de la această biserică mi s-au dat la această biserică le
dau
la întâlnirea viticolă toţi oratorii
băteau apa-n piuă
chiar ca pungaşul cela din Paris
eu ştiu un lucru şi anume că n-ar fi rău
să fie bine
cum n-a dat primarul autorizaţie să umble
păpuşele
se ucisese Cusminschi prietenul favorit al
lui Eminescu
glumeţ peste fire gura lui clopot ochii
săgeată
sparg ferestrele pe drum şi capetele
oamenilor
pedagogia nu-i pentru toţi ticăloşii şi
răii ci pentru firele blânde
o poveste o poveste
tălpărăliile de la Humuleşti precupiile
braşoveniile căldărăriile ciubotăriile
Iţic jidov coace pâine moldovenească
văzduhul curat clima rece nesupusă lipicioaselor
boale
catihetul este îndatorit a paradosi catihisul
neguţitor fiind de cea a treia stare
a se însoţi prin legiuită cununie cu Iliana, fată
mare, în vârstă de 15 ani
m-am văzut arestat ca cel mai mare criminalist
nu recunoaşte autoritatea protoieriei în această
afacere
un mormânt clasa I pentru a se înmormânta pe defunctul
Creangă
Pe la noi pe la Vârtoape, fetele sunt curve toate,
babele a treia parte, nevestele jumătate. Dă-mi benzină şi ulei şi te duc pe
unde vrei. Nu mai bate doamne omu, că-l bate vinu şi somnu, vinu-l bate când e
beat, somnu, când e-amorezat. Hai, mândruţo, tu pe luncă să culegem de-o urzică
să dăm la puii de curcă. De la sticla de parfum, ajunsei să dorm pe drum.
Helerim de puldarim, heliş beliş, cum venişi cum o belişi, că dacă nu veneai
n-o beleai. Om aş fi de n-ar fi gura, mândrele şi băutura, băutura bat-o-amaru,
mândrele şi cu paharu.
nu mă închipui din dor
pe sarea apei comandor
al desalinizărilor
cu
piedică judecător
mă controversă vărsător
de după sud versuitor
de suitor la mirador
pământ oceane Maldoror
ce voci sub lume lagăr or
agora
a gomorilor
sodomelor şi tu sudor
pas tras în piept glonţ inodor
pe nespălate sânge cor
drag de băgaţi la rotisor
cum şi-o seduce ora or
verso pământului mă dor
o doară aurora nor
în coarnele toreador
ţi-oi fi recurs d'al vostru por
Mariei depresiv ocolitor
cu blugii cumpăraţi amor
dentistei că-ţi atârnă flor
Flagstaf ca Falstaff mai uşor
şi Flinders catedral călăritor
ce ne mai paşii de aviator
plictisul masculinilor
tu macho da' doar narator
de autor neştiutor
or southern cross întorcător
metalice reţelelor
din neatenţie odor
*
du-te după pită
trează şi ivită
Vasilache prinde
ofuri de merinde
picuri papagali
sânge pe hamali
brazde bezna hăt
dracul ţi-l arăt
MEDUZA
dragostele în mohor frunză verde nu
mai mor din Galicea-n Cremenari cremenea
pe gât mi-o ari trandafirii din obraji îţi visează paşi de paji aminteşte-ţi de
ruşine şi când te gândeşti la mine veni
prânz ierusalim voi vă duceţi noi venim
struguri de-am fi toţi d-ăi zdrobiţi pe roţi tălpilor de hoţi ce ţi-e
rădăcina prăjinii Gherhina la urzoi cu ghina opera şi tata mama operata nu te
mai da gata geaba îmi oftezi somnului cu piezi mai bine le vezi
pân' la noapte ploaie vânt
mi te-ntorci de pe pământ n-am scris viaţă n-am murit îţi sunt mamă îmi eşti schit ce de nervi
copii şi tată adormire respirată zilele de către popi nu te naşti nu te îngropi
pierzi în umbră de oglinzi dăruite când le vinzi te-ai uitat de anonim Eminescu
şi cel mim de ce latri pe înalt de sub norii de cobalt cancerele s-or mai cerne
sângeratelor lucerne vorbeşti singur nu te-auzi cântăreţilor zăluzi vasele
spălatele zvârlite salatele ciobeşte labele de plumb cu frunza laură columb trezeşte-te din scris cu sorţi ai visătorilor
mai morţi cu foarfeca ai rezolva de vârfuri numai unghia de patru ore în trecut
prin frig la tropic ţi-am părut gala gării o lanternă schiul de faianţă pernă
îi vedeam prin căpitani la costume anglicani toată lumea-ntinerită manieră
iezuită câţi trăim din ei şi-n vis ceilalţi numără abis dublă scaldă apoi tuns
câinele din Selinuns brazi cu brazde plopi fosili limpezimii de acrili incendii
nepunctuale înspumate doct cu bale de-nţelegi scrisul Ioane te trimitem la
cucoane din Orşova-n Cernavodă Dunărea curge sub vodă niciodată cotele nu-ţi
crăpară fotele ia-o azi de la picioare că la capăt creşte floare se dezgheaţă
ninşii inşi frunzei verzi din ochi aprinşi iarna blonzii vara blonda ondulează
mapamonda cine pe cine înghite bot cu maţe înrăite d'alei câinii mă mănâncă
pătrăţirea feţei încă ce ţi-am dat ai risipit ce îmi furi ai mai ciordit
vom mai uita vreodată lumina sărutată pragmatica în Teheran Bagdadul gol şi
pompeian piramide povestite sângeroaselor copite pagină de răsărituri şi apusuri
printre rituri trântit câinele în zori pe burtă de aurori lepra idealului peste
vârful dealului peste ochii surioarei ochelarii-nvăţătoarei măi ţigane-ţi arde
satul nu-i nimic mă duc în altul şahul de femei în patru în foaierul fără
teatru şahurile ne decid el şopteşte analcid atentat că da că nu roman opşpe
secolu faceţi cu ochiul români şi la şase săptămâni bulevardul ne suportă şi cu
vână şi aortă de alaltăieri pe azi verzi tot numai fraţii brazi întâmplarea v-o
respun toţi odată murind tun de era tu îmi citeai clipă ochii trişti în rai
aripile neimune a talmudului minune test de popularitate ba de otrăviri ratate
ce sălbăticiuni visai dicţiei cu Lorelai energiile shakti coastele ţi-or
răzleţi
iar aminte că trăim ne aduceţi mulţumim din golite sticlele ia-ţi pe credit
zilele i-am spus fratelui s-o verse apărărilor perverse strigi metode de limbaj
otrăvit în verbiaj macedonul favorit fum de-al doilea primit n-aveam nume de
închis şleampătului paraclis de-al umorului miros al omorului neros măcar hoţul
trei pe doi fură cărţi a da de noi ne mai scoate de strigoi două raţe pe gunoi
mă voi duce la dentist să nu mor carierist acuma am înţeles eşti nebun crezi în
progres cei plecaţi mai înainte cei rămaşi toţi într-un dinte delegatul atentat
cu delict încorporat pe tine te-a concentrat portocala la pătrat sinucigaşi mai
ipohondri ca aburii din Turnul Londrii cianură debordată pe verdele de pată
beţia netrezită de sticlă înverzită rimate substantive romanţelor arive ne
întrerupe teza pierdută în Tereza ardeiul viei verve în moarte ne conserve a
doua zi de viaţă de după moarte aţă pace vouă mă încaier mi-era frică şi de aer
studiezi credinţele fetelor catrinţele mi-aş da duhul de poet poeziei amanet
poarta de stejar spre cald arde până la smarald
Sss vipera, şşş paparazzo, zzz djidjiridoo. Ce Oedip, ce nalim. Lăsăm
psianaliza. Femei decât cu zece ani peste. Fără lectura incestului distrugător
al tuturor indigenilor. Cocoşelul soarelui în mare. Serendipitate bulgărească.
Incest trandafiriu. Intim Antim. N-aş sacrifica înotul pe antiincest. Nu
pistol, nu bani. Integritatea nu e de vânzare, îţi dă amendă, o înghiţi.
Ismail. Orbs nu eros, Lot şi Freud, ochi în ochi cu Oedip. Regia carismei.
Iubeşti numai anti. V-a înfundat marea urechile. Mangaliţă. Nu ştiu cine vine şi
bate la uşă. Epava nu pleacă nicăieri. Meduza. Nu am văzut om să se mişte mai
încet. Cătune eoliene.
ARGHEZI
August, 2010. Vedem
ce iese, cititorule care, se zice, nu mai exişti, ca şi mine. Eram la spital.
Piaţeta în potcoavă neagră se deplasează pe apă sub pescăruşi. Și aşa ni se
lăsară copiii de literatură. Nici diabetul nu-l voi duce până la capăt, dar
romanele.
Dacă avea studii superioare nu mai
era împuşcat. Intelectualii sunt elemente consultative. Surzii n-au înţeles
niciodată un film românesc. Dărâmi ce ridică duşmanul de un sânge. Fidelitate
clădită pe trădare. Urmele ne înconjoară, ne sufocă, ne acoperă lumina. Ne trezim împuşcaţi de vreun idiot.
A dispărut sicriul cu trupul fără deget al sfântului Nicodim. Roessler,
Roller. Les vieux bandes. Ruşii nu
vorbeşte în dodii. Calvin recognized the
power of music. Liana trăieşte la
Calvin, în Elveţia, de-l pomeneşte pe Voltaire, isihaştii andrucoviceni pe
care-i frecventase trei ani.
Septembrie. Cine mişcă nu mai mişcă. Maniere, remaniere. Lustrat, spânzurat
de lustră. Naţie de subsol cu probleme la colivie. Iei o armă şi faci un gest
de disperare cu oameni inteligenţi, nu cu toate gutuile. Ultimul la coadă să
tremure din noadă. Fură şi praful de pe ficus.
Mări a murit de ziua ei şi a intrării
în Uniunea Europeană. Tot îşi făcuse rost de băutură şi la reanimare. În
anecdotă, doctorul îi explica fetei că părul pubian îi crescuse natural, şi nu
e blestemată, uite şi lui, vai, el e şi mai blestemat, i-a crescut şi furtunul
aspiratorului.
Ceva nu mi se învârte rotund. Acelaşi tip de frisoane. Tonul strămutării.
Te-a luat valul şi mi-ai luat calul. Ţara cu cracii în sus. Țărâna grea.
Incubo. Lup ziua, miel noaptea. S-a arestat singur. În spatele arestărilor se
ascunde misterul cucului de bronz.
Mare parte din rău vine la noi din gene. A nu termina niciodată o
frază. A scrie roman psihologic.
Pancreasul nu se vede în negura gazelor.
Justiţia nu este altceva decât un cadavru în cătuşe. Cătuşe rimează cu
căpuşe. Bătut la uşă, împuşscat în freză.
N-am vrut să-l omor, doar să-l
sperii. Un ţigan din Dăbuleşti a murit înecat după ce se aruncase în râu să
salveze un copil de român. Statul
asigură infractorilor condiţii mai bune decât oamenilor cinstiţi. De ce să nu-l
spânzuri şi să scapi lumea de o fiară turbată?
Am mai multe vieţi decât o pisică.
Ei, asta e, l-am omorât. Iau zece ani pentru un prost. Nu trebuia să scoată cuţitul, a sărit primul
la bătaie. Suntem golani, ori nu mai suntem. Din cauza la protv, că ei au
difuzat cu ciorcălanu ăla analfabet.
Subspecii. Voi îi faceţi vedete.
Nulitatea asta absolută am văzut-o cu o zi înainte de crimă invitat la tâmpitul
ăla de Capatos şi la boul ăla handicapat de Mihai Morar. Cine, un coate goale,
un criminal din care se inspiră alţii...
A scos cuţitul şi a lovit în inimă.
Dacă eram tatăl victimei, l-aş aştepta pe criminal până iese din puşcărie,
îl anesteziez cu ceva tare, îi leg mâinile să nu piardă sânge şi i le tai cu
toporul, le arunc în canal şi chem salvarea, să scape cu viaţă. Să mai omoare
dacă poate.
Mai lăsaţi tupeul de borfaşi că ajungeţi la Reînvierea 2. Moarte pentru
moarte, eu în locul tatălui celui decedat aş trăi doar ca să-l omor pe
criminal. Oltenii îşi spală păcatele dacă îl omoară pe individ, oricare ar fi
erou, nu-l ratezi pe acest ucigaş, justiţia poate să-l scape, voi nu trebuie.
Mai lăsaţi tupeul de borfaşi că ajungeţi la Reînvierea 2. Moarte pentru
moarte, eu în locul tatălui celui decedat aş trăi doar ca să-l omor pe
criminal. Oltenii îşi spală păcatele dacă îl omoară pe individ, oricare ar fi
erou, nu-l ratezi pe acest ucigaş, justiţia poate să-l scape, voi nu trebuie.
Dă-l în fasole, are pata pusă pe monoclu. Pe politician îl aleg eu, hoţul
mă alege pe mine. Sparge cu pumnii tăi butoaiele astea kaghebiste. Două cârtiţe,
una, mi-e aşa de ruşine că îmi vine să ies din pământ. Dacă nu ştii ceva eşti
nevinovat? O tumoare ne apasă pe hipotalamus.
Vocale aleatorii, Iahwe, sunt ceea ce sunt, sunt ceea ce este. Damigeana
când e plină şi femeia când e goală.
Întunericul şi lumina ne balansează în vrie ideală spre recunoaştere,
din seninul inconştient al nădejdilor refulate.
Unii dintre deţinuţi mâncau varul de pe pereţi. Attached are documents of
payment. Predau nonviolenţă. Ce film s-ar fi făcut după Ciocoii vechi şi noi.
Nu-i găseam nasul, să văd dacă mai respiră. Kenyana tot refuza salvarea, nu-i
ştiusem numărul. Intensitatea diferenţei.
Erau mai bătrâni ca mine, clan de tineri, muream cum am apucat, de-am rămas
în viaţă şi ni se naturalizează finele prin apropiaţi vecini până spre piele şi
iele. Hipofertili, grup de suport, şamani, nu numai limbaj, şi idei. Deschide
geamul de la camion înainte să scuipi.
Lasă-l acolo ascuns în memorie. Eşti expert în chestiile astea, cu stilul
tău aglutinat. Are magnetisme de bun augur faţă de spiritualitate, nu poate
oricine să-i treacă prin faţă aşa uşor. Graniţele între regnuri nu mai există,
şarpe acum plantă.
Ce să ne mai spunem, că îţi mulţumesc că mi-ai scris diplomele, şi pe Mări
am angajat-o, tu te pensionasei şi schiţai catedrale, ultima în Kenya, să şi
asişti la zidire, cu viaţa ta, acum spre ai tăi, cu nimeni în urmă, dărâmată
casa din vârghini, poate redesenată de tine, s-o aibă copiii.
Afect invers, a te vedea personaj negativ la infinit, a te autolichida
dependent, hematom, vorbitul cu chirurgii, probabil vor să-mi taie piciorul,
din Ioan în Luca, maică-mea un an în pat, taică-meu 5, cum n-am invidiat-o pe
Raliţa, nu şi pe Paraschiv, da Vespasian.
Ştefan cel Mare, ţar în 1473. Veşnică sărăcie, castitate, ascultare
iezuită. Căutam date (fraze) despre şcolile neoprotestante în România,
credincioşii şi copiii lor. Amestecaţi, îngânduraţi printre ortodocşi.
Îngreunat de mere şi serendipitate.
Regretăm momentul zborului, regretăm că ne-am dorit să fim liberi, ne-am
trezit aşa de zgribuliţi, fără ţară şi fără viitor şi cu aripile frânte la doar
21 de ani. Ne-am născut în România unde cântă nebunia. Daţi-mi şi mie o
batistă. Father jumps.
MIRAREA
REÎNCARNĂRII
Alerg după coada unui iepure de
la Paris. Knocking at our own door. Azi e marţi şi mâine miercuri. Pestalozzi a
trecut printr-o şcoală tehnică. Ne urmăresc aceşti elveţieni. Stalin ne-a
salvat. M-am îmbătat un pic de Jung. Mă lichidau. N-am nicio drojdie în cap,
poate de bere.
La Focşani ne-am înfundat. Am
ochit un tren de poştă + adăpost deasupra capului – am scris pe el Arad cu de
la mine putere – ne-am dus, încet, încet,
până la Arad – la prefectura judeţului, ce cautaţi aici – Paşcanii îs resortaţi
(?) - îmi caut tatăl. Galbenul nu poate strica omenirii.
Să tăiaţi plicul să se vadă că
e imprimat, nu cerere. Unde era înainte securitatea. În sală, dacă se dă
termen, tăcere, dacă nu, prezent. Dosarul de la amânări nu-l cereţi, lăsaţi-l
în pace. Vă dă cuvântul dacă
sunteţi prezent(ă). Acceptaţi cererea. Francisca era, cu scuze că e răguşită.
Chiar dacă s-ar pune-n unghii,
la primul termen orice parte are dreptul să ceară amânare. Flavius (blond),
plavus, plăvan. Nevrită retrobulbară. Sunt ataşat de vite. Omul primeşte palme,
pumni. Psihiatru informator. Numai pacienţi speciali. Îi cunosc scrisul.
Nu se poate articula nimic.
Urdia înaintează. Sfioşi de sărbători. 34, subliminal 43, fund dublu, 45-54.
Oraş alimănit. Te-am visat, fugeai de mine. Regăţenii sunt mai orientali. Un om
adevărat simte în inima lui cum stau lucrurile. Dulfu, o etică. Ziar
antropologic româno-indian.
Acest domn Grama nu a vrut
să-mi dea aceste scrisori, că nu trebuie să le citesc, am plâns după scrisorile
acelea, le-a aruncat, mi-a dat patru, erau numerotate, a protejat-o sau s-a
protejat, mama l-a iubit pe Leon Pantev, o cruzime la început, prieteni, o
iubesc mulţi dar tac.
*
Sinteză a experienţelor şi
luptei revoluţionare, a muncii de construcţie socialistă în România, a mişcării
revoluţionare mondiale, tablou al direcţiilor activităţii partidului în epoca
viitoare, calea comunismului, transformarea pe baze noi a omenirii, forţă
ideeologică internaţională.
Neclaritate în privinţa
metodelor şi a celor mai bune sisteme de perfecţionare. Pedagogia adulţilor nu
e bine studiată. Nelegarea perfecţionării de nomenclator. Promovarea în muncă
în funcţie de perfecţionare. Învăţământul nostru este confuz în materie de
perfecţionarea cadrelor.
Nu facem o clară distincţie
între cheltuielile pentru ştiinţă şi cheltuielile din învăţământ. Planul de
cercetare este cel mai fragmentat mozaic din câte se pot imagina, teme pe
dimensiuni individuale, nu colective, institute de buzunar, microscopice. Ori importăm ştiinţă, ori o
producem.
Şi ceea ce este caracteristic
pentru întreaga futurologie şi pentru
opera lui Maliţa este că în fond
nu prooroceşte ci alungă departe orice asemenea gând. Rog a se face odată
lumină şi să se rezolve cazul de la
Dâmboviţa. Socialismul, prima fază a comunismului.
*
nemişcarea golului una cu
lumina mişcarea luminii una cu tao comunism pe bicicletă Verbiest se credea
Ovidiu chinez iezuit ied chinezuit noi ai niciunei mări înotate cu sabia
calului intim Antim smintim amin antimsmintim antiamin mai rar patriotism mai
des mafie
iubisem mai mult decât
superstiţia ţărilor cartilagiile fricii de lună toată viaţa peniţa păsării zburată chin bolnavii mi se împuţinează de
înviere îndoită ceaţa pe humă
ne mai şi dezmormântăm cenuşă cu Adivaraţii de când plecase Anta nu mai
avea viaţă pe când racul miluit întreirea sinucisei
nu acoperi răutatea binefăcătorilor ia în seamă îndoielile femeilor
păstrează ceea ce primişi din suferinţă iubeşte neapărat ceea ce nu mai trece
exorcizează fără primejdie potrivnicul împacă-te cu visul decapitat lasă
vinovăţiile să se înmulţească primeşte altarul cu dăruire
încalţă-te în spălarea sufletelor prăjeşte-te în ispăşirea sinelui
păzeşte-ţi viaţa cu amintiri cum te-ai călugări ori şi Loyola sfântă oprire întunecându-ne calea potcap cu verzi păduri în cunună ce şi
diadema Diotima încă un scris în
pierderea sineităţii
nu ne mai păsa de slvare ne eliberase atentatul inscripţii aburcate sub
verde presimţire nemaidesine a nu se reimagina desluşirea voi trece până o să
treacă veacul coporâia cosind postum olteni votca lotca dinga-linga ying-yang
cucu vera icon se sinucide la Văratec
completăm pleava în trior îţi cade moneda pe ground ţi-e lene s-o ridici
spânzurat în crabi spovedit de furnici mirarea reîncarnării n-a venit ministra
v-am adus regina apoi regele a dat mâna cu mine spunându-i de Romulus dar că îl
iubim
pe grosul mâl Corintul cu Medeea în Colţ Colhida te las fără ochi
sinucidere pe lângă nai plutirea genomului pe aura extatică soldaţii neuro gene
involutive Shivji asasinat în locul meu destui morţi înainte-mi chemare
prietenească rar o femeie cutremur ca şi cum n-a existat păcatul
bastion italic în Uppsala îl visai pe Marin plecând de la Harvard încotro cu treabă icoană ceramică într-o
renaştere personală pe apa lui Charles decolări aterizări se labirintează în
două personalităţi opuse cât să te
execute şi să te resusciteze
să-i zicem balada lui Edgar nemainăscut în Boston nopţire puja Ganesh botez
clară antilatinitate cisma carisma crimei pe logos îndulcindu-ne sângele toamna ochi de
frumuseţe străbătători sărăciei la
paritate cu Mrs. Eddy şi cu dada nici supărare nici parale pita guru Pitagora
pe frunze de cerb rupt cerber o oră mai târziu zero se opriseră opăriseră
impresii de conjuraţie cum o să dai de-azvârlita cu sfârşitul nemaiscribnic
nici pisică ba o fată îmi ţin respiraţia şi pentru Africa mă aflu aproape de Glasgow
n-am capsat fotografia şoarece ţi-ar mai trebui
NU S-A DESCHIS PARAŞUTA
cerule ce ne reverşi ochii uzi de vulturi şterşi să vrei şi nu te mai poţi
pune în locul dezrădăcinătorului tău degeaba i-ai povesti priveliştea ce tocmai
o distruge amazoane călugărite în pânze
de păianjen floarea de tei inundată în haită securiştii prin turmele restriştii
nu te mănâncă pielea nici nu te rogi în Delea
invidie pe propria prostire răsfrântă cu aerul mantelor desfăşurate în
tăcere fără amintire cine pe cine omoară să nu mai fie ţară
compoziţii anii
ţestele crăpate
morţilor coridă
cruce îmbiere
arde tot aerul
respiraţia tuturor
fiinţelor una
în gloria sufocării
dă-mi şi azi frunza
să i-o dau cetinii
Unii dintre deţinuţi
mâncau varul de pe pereţi. Attached are documents of payment. Predau
nonviolenţă. Ce film s-ar fi făcut după Ciocoii vechi şi noi. Nu-i găseam
nasul, să văd dacă mai respiră. Kenyana tot refuza salvarea, nu-i ştiusem
numărul. Intensitatea diferenţei.
stanţă muntele în
apă înierbat
munte stanţă în apa ierbii
apă stanţată în iarba muntelui
iarbă apei muntele stanţă
police scos din chiromanţie
urechea dreaptă călugără
în ascultare pe alge sângerii
colţii fundului de mare munţilor arşi
noaptea pe valuri piatră cretată
La un timp, fur o
motocicletă, să mă plimb, aş înapoia-o, atunci nu mai e plimbare, şi nu ştiu
omul, oi abandona-o, m-o blestema, o pun într-un cărucior (cum intrau
transcomurile în vapor), curând rămân gol puşcă. Ies din carieră, două-trei
trepte, zece metri, şi toţi dezbrăcaţi, însă porţiunea mă terifiază. Mi-e
obsesie muzica dată încet, că n-o aud. Am închis ferestrele, mi-era frig. Tare,
variaţiunile pe Zorba, mă liniştisem, iar încet. Grecoaica blondă vorbeşte
repede ca pe muzică, parapolierno, apohronos. În căuare de stăpâni, albesc în
Creta pe trei sferturi. N-ai pune cretă-n halbă pe spuma Afroditei, adâncă mare
sub fiinţă albă. Megalo galopul, pe cal filantropul tulbură potopul. N-am curaj
s-o întreb dacă e aromâncă. Mâzgăleli de texte cine ştie în ce limbă, pene de
ciori, de-ar citi cineva din Aristotel. Elena Metaxa zice de accent, că ştiu
toţi că iau notiţe.
ÎN BRONZ
Căciula nu ţi-e şi pe capul meu, reproşaţi-mi acoperişe acoperiţi-mi
reproşuri. Unde vă voi găsi adresele, prieteni şi duşmani la răscruce, salvat
pe computerul disperării voastre. El este tatăl meu ea a fost mama mea, te-a
urat întâi pe tine.
numai tu şi întuneric neamuri înăsprindu-ne vise nevisându-ne arhaică etnia
oii nu vezi decât racul greşeala ta doamne şi eu din a toate-ţi urmă parcă
păstorşte azeu cu mine neînturmă oprit
în vâsc dus pe copcă nu te mai aştept nu mai vii trage tata să moară hop că
lumânare-i aprind la vii
trezeşte-te şi lasă-te de meserie ori adnotează poeziile lui Ion mare ţi-e
tristeţea doamne singur în atâţia agoni suferi oriunde bucurie că mori tot
soarele pe toată zăpada ieri şi azi doliul topind s-or fi ştiut iarbă
corăbierii sunt lacrimi creieru-m' a câta oară pe mâncarea focului nisip fără
întoarcere munţi şi oceanului nici că-i pasă
O mare eroare – am crezut că este filosoful Mircea Vulcănescu (nr. 46).
Este Romulus. Chiar el? Sunt emoţionată. Îl ador. Un reportofon. N-am unde să
public. Publicăm noi. El a scris mitologia? Da. Voiam să fac o carte de poezie
pe mituri româneşti – vedeţi care este. Falangele Herăstrăului mă reîncarnau.
Eşti aşa de puternic – gras – că unul singur discută cu mata. Ce să mai fie,
Somadeva. O să-l felicite pe nea Romică la 86 de ani. Regula jocului cu sumă
pozitivă.
acum îşi intra în mână ieşind din
comă pe toboganul oaselor în jos
decapitare scrisă capăt argumente dacă-au fost
Creta abia cost brumă rari ierarhi Viena
plutarhi vară din ce colonii
Polonius colo ni-i
câtă dispariţie românească nu mai e voie sufletul nici la purtător darmite
la vatră toată româna e greşeală seminţele mărului pocnesc în ciocul
papagalului timp sepie gen Eugenio
arhanghelul sabie genii o căpitănia plai de vedenii argo azi matelot al gheenii
autohipnoză întoarsă pe dos căptuşeala feţei copitele îmi flutură urechile
falanga valul fresca unghia turla valul varul vopseaua fresca buricul zidul
falanga zgârii mângâi undui zgâlţâi năclăieşti mângâi tencui sângeri zgârii
vălureşti ondulezi undui
real sound more than real beautiful out of jail I heave
a word my love may glitter in your air your eyes your ears
your countries forgive the aed jailed poets sing rain by sea on golden ring yeasterday as if in dream
imagination beyond salvation
HRAM
ca la păstrăv cu
veselie arunci pleazna de pe când
prietenul se înstăpânise vâlvelor solzilor
pentru a se întoarce în mare te cununase câinele faci iar convulsii
percuţia fulgilor
ciocanelor asteroizilor stelelor strigoilor martirilor vânzătorilor valurilor
naufragiilor seminţelor amurgurilor câinilor căldurilor îngheţurilor alburilor
de-oi pleca pe frig cine
te mai scrie de-o să te intrig e pe veresie de o să mai ducă anima artrita
matale nălucă nimeni părăsita
ţi-ai auzit toate
descompunerile nu mai ai chef de compus cum întru nefiinţă ai fi ce-ai făcut
bine nu ţi se iartă ce-ai fost nu mai eşti nici nu te-ai născut
ajutaţi-mă să pun lanţu' îl dau dracu' de lanţ
eram răguşit complet dacă erau hoţi îmi luau bicicleta că era rusească ai văzut
drac mort şi raţă-necată jucaţi-vă un fum o amânare Rembrandt
am venit de unde să plec
Doamne la hram nu era diavolul poate Adam sub picioarele arhanghelului mi-e
milă de oricine ar fi sub talpa sfântului prepotent
OMÂNEŞTE
fiară fără apetit
rămurişul click adunarea a treia noroaiele tranşeelor tot umăr lângă umăr
momâia mocirla gemina pe frunte roata de muzeu sufletul pe copcă expresii minus
mesaj strigăte pe din afară tristeţe de ritual de-oi mai vedea o primăvară
personajele politica menopauza leafa scleroza bârfa ura frustrarea depresia
maslul (in)dependenţa sărăcia laşitatea înşelătoria denigrarea furtul falsul
tribunalul sărbătoarea parcul necesitatea petliţa claviatura coaja copilul
calculatorul balconetul strada vertijul mama internaţionala armata masoneria
alianţa vrăjitoarea şutul tâlhăria măsluirea călărirea pornografierea scârba
căruţa spălarea televizarea pleaşca racolarea minţirea batjocura cârpăceala
miloaga faţada caducitatea isteria slăbiciunea clevetirea crima calviţia
schizofrenia nesănătatea benignitatea rugăciunea blestemul încruntarea
descompunerea şperaclul elita cotul inteligenţa statul cutia farfaraua
excelenţa universalitatea japca mutilarea natalitatea preţiosul sprânceana gena
mecena piedica motivaţia pofta
ualitatea reştină omano-atolică
oată umea ace olitică omâneşte
să nu-ţi fi dat seama
niciodată de viaţă vagi tandreţi urlete pe-ale râsetelor amurguri cum îţi dai
drumul sinele dispare bumerang tu te duci şi numai el se întoarce
în studio în templu
la puja la concurs
tupeul de exemplu
în parc te-mbracă urs
în lume în matsya
cu avatar primar
aprinsul trup tipsia
ţi-l urcă pălimar
Am fi putut fi basme
indiene. Ce ţi-oi fi spus că beat (vermut, vin alb, whiskey, vin roşu)? Ceaţa
rece interiorizată în caldul casei.
ţi-aş scrie de Arald suflet Mariei
în tropotul strigoilor călare
Ave Maria înseninare
bătrâneţile copilăriei
cer spart de smarald darul beţiei
pocal pocăit demândare
bacantele peste cutare
tu că scrisoarea nimicnicie-i
nici Soeren atunci nici Marija
răsfoindu-i nu te răpiră
sub vikingi normanzilor spija
pe Dunăre plânsul de Kiră
cine să ne mai fi dat în grija
tăietorului din pădurea asiră
Când nici caracterul, nici pacea nu te mai
agrădesc. Om mai fi trecut un hop. A nu avea cu cine te sfătui pentru că tocmai
te cerţi pe-o vorbă, pe-un senin, când e să se aleagă praful-jaful.
a linişte şi pace lasă brâul
şi-şi strecură sub pântec grâul
nu te mai are-n scârbă n-o mai ai
geaba cântai pe deal pe cai
Sikander dibuie pe por
noi stăm la pândă por în por
colindătorii în răspăr
noi tot nu ne luăm de păr
PARALIZIA
TATĂLUI
lăudată suferinţă crinul
acasă încântului cinul luceafărului mării eminul mamă din mormânt tată din
Lazăr doamne din cer cruce de rază pe Hristos să-l rază necredinţa
fiindu-mi sine sinele ia-l
de la mine într-un tren încremenit pe şine ruga tinereţii departe clipa ta de
ne mai desparte şi cu-nchinătorul lui Astarte
urcă fiinţele muşuroi cum
ţi-ar cânta din cimpoi cum te petrecem pe la noi vorbisem lepra maică pe maluri
de drăgaică uscate pentru gaică neruşinare zisa cititului assisa din blancă
porolissa
Când ajunsesem la Strehaia pădurea asta,
nemurirea aia. Cum ar învia întunericul paragina scrisorilor pe epica misticii.
tema serii Strehaia dusă
colinele vin mai gata drumul
soarele se stinge ca o spusă
viaţa omului de i-ar fi fumul
a te prăvăli şi-nsuţi nu să
te aştepte a-ţi primi oiumul
vreo faţă cosită sub husă
husarul sabia consumul
terzinele în terza rima
se strigă la pictat pian
sera e caldă veche clima
zicea Cuclin de Damian
şi pînzele marine mima
ni se-nserează Canaan
ce grijă ai de mine numai
taică-meu paralizat priveşte-ţi fruct eşecul cu luna şi edecul sunt altele
gândirile o oaste fără inamic
pădure cotmeană Dunăre sprânceană carele
pentru voi la ziua de apoi oameni de nimic duium eu cu premiu tată
paralitic
NATYA
hiranya garbha purusha
pradhana avyakta rupine. Imn răpus. Vă duceţi la Paris. Vin dansatoare cu
măşti. Dansul vine.
răzbiţii de păcate ne
găbjiră arsura se întunecă să năpârlească tropic adamas-vajra Anicet-Nacichetas
"Hiranyagarbha" ... Usha
...Shiva Tandava ... Creation...
'Nagar Lakshmi' to commemorate both Tagore's 150th year and Mother
Teresa's Centenary. .. (Priyadarshini).
Congratulations Sir George Anca ji. God Bless you, your
family and friends. with best regards, manohar.
jalalabad, afghanistan
P.S.
- Yesterday about forty people killed in jalalabad in suicide attack and today
about 30 persons died in suicide attack.al
Tandava, rugăciune către
Shiva. Imn zeiţelor Ratri (noapte) şi Usha (zori). Plecăciune zeilor
elementelor: Agni (foc), Varuna (apă), Vayu (aer). Shiva este zeul dansului.
Conceptele mistice animă dansul-credinţă: bhakti sringar (iubirea mistică);
jivatma (sufletul individual) setos a se uni cu paramatma (sufletul
dumnezeiesc), tandava (dans masculin) cu lasya (aspectul feminin),
Shiva-purusha cu Prakriti-shakti-kundalini.
Muzica sanskrită înseriază
mantrele absolute, Gayatry, Rudra, versetele universale vedice – Rigveda: „The
germ that still lay covered in the dusk burst forth” cf Eminescu, „Dar
deodat-un punct se mişcă... cel întâi şi singur” - până la cântece populare sau Sundarya
lahari (Frumoasa unduire) a lui Shankaracharya:
Shiva shakti una de
nu-i cu puterea-i cel augural
Nu poate zămisli nici măcar să se urnească din loc nu poate
Şi cum fără virtute ar îndrăzni cineva să ţi se prosterneze în rugă
Tu
venerată de zeităţile facerii proteguirii şi distrugerii
Ziarul Adevărul reproducea în 19 noiembrie 1926 un
autograf în limba bengaleză al lui Tagore (de fapt, un citat din Gitanjali,
poemul său premiat cu Nobel în 1911):
„Thou hast made me known to friends whom I knew not. Thou hast given me seats in homes not my own. Thou hast brought the distant near and made a brother of the stranger.” / „Tu m-ai făcut cunoscut prietenilor ce nu-i ştiam. Tu mi-ai dat scaune în case ne ale mele. Tu ai adus depărtarea aproape şi ai făcut frate din străin.”
Natyanova în anticiparea lui Lucian Blaga:
AHIMSA ELIADEANĂ
Aldee &
Castor
am vorbi euforii nu se mai discută execuţii caffee club and
after hours femeile distrugeţi omenirea până la ultima raritate putinţa
decreştinării ochii altarului
face
lumea mai întâi să sufere pentru ca apoi să poată s-o consoleze şi încurajeze
cerându-i să-l urmeze neabătut
trecutul său atât de întunecat şi
meschin este un trecut complet roşu his
past so dark and base it is a past completely red
Like
Romanian
Lucian Blaga: arhetipurile
apar „totdeauna” modelate „în tipare stilistice”, fiind dominate de acestea,
cîtă vreme în fanteziile psihopaţilor arhetipurile îşi fac simţită prezenţa ca
nişte „complexe autonome”...
Constantin Rădulescu-Motru: În viaţa lui artistică
era naivitatea, dar nu grotescul; în viaţa sa intelectuală, limitarea, dar nu
minciuna; în viaţa sa morală, simplitatea, dar nu totala pervertire a
caracterului...
Petre Andrei: Mulţimea nu are o reflexiune logică şi critică, ci
gândeşte mai mult prin imagini şi simboluri, subiectul fiind confundat
totdeauna cu obiectul, iar preferinţele luate drept realităţi.
Nae Ionescu: noi nu
am cumpănit decât oportunitatea şi „momentul” reîntronării vechiului regim...
În beneficiul cui şi în ce scop se întâmplă toate acestea?
Petre Ţuţea: Nu te poţi cunoaşte singur.- Credinţa ne învaţă că
omul nu e un model al existenţei. El imită modele transumane, dacă vrea să se
depăşească.
Dumitru Stăniloae: Dacă apreciezi totuşi, adeseori, cu pasiune
anumite lucruri, o faci tot de dragul persoanelor care ştii că te urmăresc.
Mihail Manoilescu: Este oare
depresiunea ce, în chip vădit, apasă asupra conştiinţei contemporanilor noştri,
numai un efect întârziat al „nevrozei postbelice”(...)?
Mircea Florian: Caracterul naţional nu e inerent filosofiei,
pentru că cuvântul nu e cuprins în
structura conştiinţei.
Al. Constantinescu: Dacă n-ar exista inexistentul,
dacă nu ne-ar pândi moartea, timpul s-ar confunda cu eternitatea şi istoria cu
Paradisul.
Mircea Vulcănescu: Sub întâmplare insul.
Sub ins Dumnezeu. Dumnezeu fiinţă
lucrătoare. Dumnezeu singura fiinţă lucrătoare.
Dan
Botta: „Umbră
pământului”, sentimentul acesta de supremă amărăciune, de singurătate şi de
inutilitate supremă, străbate poezia eminesciană.
Dumitru Cristian Amzăr: Marele şi unicul gând al
noului tineret român nu este nici „fascismul”, nici „antisemitismul”
Alexandru Dragomir:
Judecarea unei doctrine intelectuale trebuie făcută strict pe teren
intelectual, adică prin dezbateri de bună-credinţă şi cu argumente teoretice, iar
nu autoritare.
Vasile Băncilă: În
fiinţa umană există doi factori lăuntrici: instinctele vieţii şi apriorismele
inteligenţei. Şi un factor mai extern, în raport cu cele de mai sus: senzaţiile.
Teodor M. Popescu:
Într-un anumit sens, Biserica Ortodoxă a făcut mai mult pentru
credincioşii săi decât Biserica Romei însăşi.
Nichifor Crainic:
Mimetismul e o soluţie de continuitate în dezvoltarea normală a culturii
naţionale. Nici o cultură naţională însă nu poate creşte parazitar pe trupul
altei culturi...
Nicolae Mladin: Braţul lui Dumnezeu îl simt ocrotitor peste
destinul românesc, destin mărturisitor al lui Hristos...
Spre religiologie
Ne-am fi cunoscut între
noiembrie 1818 şi ianuarie 1820 în Bucureşti, struguri-daci. M-aţi dus voi şi
în Caliacra, între 1512 şi 2001. Cardiac în octombrie 1926. El premier
diccionario. Eurasian Plate. Sita
brăzdarelor. Pe necitite Kalidasa cu huni.
Girard - triunghiul
mimetic şi omnipotenţa rivalului – identitatea între violenţă şi mimesis – întoarcerea violenţei colective născută
dintr-o criză paroxistică a diferenţelor asupara unuia singur – criza
sacrificială – victima emisar – Dumnezeul victimelor – violenţa substituită
sacrului
Noi secte şi mişcări în hinduism:
Sri Aurobindo Ashram, Arya Samaj, Brahmo Samaj, Ananda Marga, Transcendental
Meditation, the International Society for Krishna Consciousness (Hare Krishna),
şi mişcări centrate pe Meher Baba, Sathya Sai Baba, Bhagwan Rajneesh şi alţii.
Condamnat la Ahimsa
Noi secte şi mişcări în hinduism:
Sri Aurobindo Ashram, Arya Samaj, Brahmo Samaj, Ananda Marga, Transcendental
Meditation, the International Society for Krishna Consciousness (Hare Krishna),
şi mişcări centrate pe Meher Baba, Sathya Sai Baba, Bhagwan Rajneesh şi alţii.
zece porunci buddhiste să nu ucizi să nu furi
să te abţii de la act sexual fără de lege să nu minţi să nu bei alcool să
mănânci la timp cuvenit să nu dansezi ori să cânţi să nu-ţi împodobeşti trupul
cu flori parfumuri ornamente să nu dormi pe pernă înaltă sau largă să nu
posedezi aur sau argint
Eu sunt pasărea migratoare Să nu faci nici un rău nici unei fiinţe cu
fapta cu vorba cu gândul aceea este ahimsa potrivit cu Veda pentru că atman
este prezent pretutindeni inaccesibil simţurilor în toate fiinţele recunoscând
atman în ele aceea este adevărata ahimsa Yoga Darshana Upanishad
Un ahimsak adevărat este cel care salută moartea liniştit, rămâne calm
în orice împrejurare, se fereşte să ucidă, vede miezul lăuntric al lucrurilor
şi îşi dă chiar propria sa viaţă pentru a converti inima oponentului la
non-violenţă.
Ahimsa
eliadeană
Abia se înfiinţă nebunia-lacrimă. Thomas făcu cercul. Fiecare ceva, eu
cântai, Astăzi s-a născut Hristos, Mesia chip luminos, Lăudaţi şi cântaţi şi vă
bucuraţi. Toţi pe Dumnezeu, cu amen, cu namaste. Jesus, the greatest embodyment
of the non-violence, L.S. Gandhi.
Blajinii sunt jainii de se ştiau yoginii pierdui cu versuri crinii. Am
greul subiectului pe nebunia sectului. În tradiţia sud-indiană, dacă moare
soţul unei femei tinere, primul bărbat cu care are voie să se căsătorească este
fratele mamei, unchiul ei.
Angela recomandă pe
evreica din Ancona pentru tratamente de fertilitate. Cod liber în creierii
Rajasthanului, cu Benazir moartă. Violenţă şi-n cea mai mică entitate.
Contemplarea compasiunii. Intrăm în somn. Copii de 3-4 ani condamnaţi la yoga.
Leela and Shama
cum ne chemai la
spectacole Leela
unul să nu fie fără
noi bibliotecaro
zbor de aşteptare
de plecare pe soare
american cu
bacterii şi şale galoane
de închipuire pe
umerii închipuiţilor
legătură cu
cămilele eu cu thirtankaras
tu Shama îi găseşti
pe ţărani mai ca lumea
Rajsamand
Wande
guru waram! Întruparea nonviolenţei. Să ne vadă faţă-n faţă, amne samne.
Regenerarea omenirii. Ahimsa, comitere individuală. Transformarea societăţii
prin mici jurăminte, anuvrat, din sat în sat, din oraş în oraş. Cap religiei
jaine, dar fiinţă umană. Ştiinţa trăirii.
Copii yogini se iau la pumni om shanti.
Peste-al nostru acharya cântecul jain colindul scrie-l mă pe englezeşte să-l citeşti
chiar de Crăciun. Vorbii la mii. Anunţat cu minut înainte. Pe Veena n-o mai
văzui. Ideea cu foamea sărbătorii fu a mea. Lauda lui Eliade şi a Indiei.
Ne-om da drumul din lanţul trupesc într-o
cădere spre India. Dumnezeu se naşte în Rajasthan, să-i cântăm un ghazal
american, coreean. Tot în Rajasthan jainii pe deal cu Bhagavan Mahavir.
Muşamaua strofei pictate nativist. Rătăcită cruce în naştere.
M-am spiralat pe lângă un zid, angrez, angre,
hello, din case, copii, o fi vreun blajin, din câte depărtări să auzi lemne
nonviolente neluate foc sub mortul ce mă aflu în plină viteză, săriţi. Stai în
scaun căluşel de repetiţie, nici un cal. Christos jain, cirac lui Mahavir fără
nunţi.
Nevoia roboamică
ştiusem hainei dimia
sufletului ţărănia soarta mi-avu fiinţa ruptă în intimitatea erorii de-a fi
existat pe lume la mau mi-ai dat maul ţi-am luat buddha pomeni ţigăneşti nir
Niraj
ziua de astăzi stai de
vorbă cămaşa să mai năduşască îmi clătesc armura în respiraţia Murfatlarului
limuzina lui Tagore autoreferenţialitate în Rajasthan
hatârul satârul nălbirăm
nalba de până la Indore să rezistăm furnici contra sonete metoda graţiei toamna
plimbată du-te la ţigăncile tale
prismă întunecată ne
descoperim nu în goliciunea urâtă ci în nuditate ne-am creat un singur creator
ne lipseşte voinţa primului pas în stare să creăm c-am fost creaţi
cuiele bătute-n palme cine
le-a furat romii dumnezeu are grijă de toţi am mai aflat ceva astă-seară şudră
sipet paria ţigan Pann Titulescu Chaplin m-am rugat de mâinile mele
staborul nu condamnă
furturile săvârşite de ţigani împotriva românilor ci numai pe acelea săvârşite
împotriva ţiganilor la şcoală doar bărbaţii pentru carnet de conducere
oare de ce suntem cei mai
nefericiţi din Europa ce facem cu ţiganul de Cărtărescu că ăsta sigur n-o să
vrea să plece în India priviţi domnilor pe steagul croaţilor
ce s-ar întâmpla dacă li
s-ar da o ţară a lor nonsens păi în Mangladesh cum e sau prin India ţigani avem
şi la juifi singura deosebire e că au altă religie
cultivarea limbii prin
vorbire glasul versus cuvântul scris poate şi cunoscuţii au un rol de
conştiinţă pentru unii fiecare dintre noi a păstrat nomadismul şi ţigănismul
libelulo tu nu te ţigănizezi
că n-ai cum să te mătăseşti sau flutureşti iaca m-am gândit şi eu că altfel
amorţeşte toiagul în Bărăgan şi nu în nu ştiu care pământ arab
viaţa ţiganilor ne mai
aduce aminte din când în când că există natura libertatea fără pâine e o
teroare mai mare decât privarea de libertate
hai să fim serioşi şi să
nu ne mai autoflagelăm pe această problemă în drumurile lor din India au fost
alungaţi cam de peste tot nişte paria veniţi pe dulcele plai mioritic
forţa imunitară a
ţiganilor poate fi folosită ţiganul a fost adus cu forţa pe corăbii româneşti
din India transformaţi în sclavi de cuceritorii musulmani ai Indiei
cuvântul rom adus din
India ţigan exonim atziganoi care nu se ating rom endonim munca nu le e în
sânge îşi bagă caii în apartament sau îşi fac nevoile pe fereastră
vorbind în limbi în somn
penticostal pastişa forumurilor frustărilor securismelor cu amintirea scrisă pe
rezistenţa limbii voastre vedice harţei hârtia nevoia roboamică
Ex-patriot
L-a
întâlnit când preda, ca un iezuit, la Marquette University în Milwaukee, iar
Eliade era la Chicago. Tatăl amicului meu s-a îndrăgostit de o călugăriţă şi ei
l-au avut pe prietenul meu John. Au fost excomunicaţi oficial din Biserica
Catolică, de papă, după aceea.
Sunt un iubitor al tuturor femeilor de
toate rasele, dar slăbiciunea mea este pentru femeile „dark” - de obicei de
descendenţă mediteraneană, evreiască sau indiană. Aş putea fi neajutorat, la
mila ta! Te rog, aibi un defect, o bubă!
Sunt bucuros că l-am inspirat pe tatăl tău
într-atât încât să devin un personaj în romanul său! Colegul meu de cameră la
colegiu, care acum este instructor la Universitatea din Michigan şi scriitor,
îşi bazează mulţi din protagonişti pe mine.
Am fost implicat în proteste, la colegiu,
până când am fost rănit şi târât pe asfalt de Poliţie. I may do a ritual –
shave my head! Fratele mare mi-a spus azi că lumea mea nu e bazată pe
realitate. Sunt primul candidat să fiu un ex-patriot.
GHIRLANDAIO
ginerii miresele
traiurile lese-le
pe vătrai vitraliile
a trăi cu daliile
de pe toate faliile
holiile paliile
codobaturi sai-le
*
tinctura Ghirlandaio picto
ci tu la Putna Benedicto
nici senzualitate stricto
sensu' că niciodată ficto
tendoanele alerge pinten
sărit de coardă orfic minten
braţele ursitoarei cin'te'n
chemam şi nici Chirică osc
în boască şi mă recunosc
rachiu la Kir pe ploscă pleosc
HEGEL
Hegel, ţi-ai
pierdut elanul sinucigaş, de odinioară. Dacă te-ai întâlni cu gigantica
văduvă, ţi-ar oferi altă
versiune, înţelege-o. Ce ţi-a spus a fost adevărat până la jumătate, ipoteza,
nu şi concluzia. Probabil acum ţi-ar retrage jumătatea aia, de viaţă, şi te-ai
afla în necunoştinţa ei
îl omorârăm îl omorârăţi
mai bine nu ne-aţi mai omorî
şi atunci ce ne facem neomorâţi
Barba lui Hegel era o contabilă
aplauze la pagină închisă relicve
staliniste în recuperarea pierderilor
Ou roşu. O schimbare de lovele. Legalizaţi iarba. Poporul vă cunoaşte mai
bine. Suflă-mi în cimpoi. Vocile sunt groase. Marchează banul gros. Treponema
palladium. Nimic nou în lupta cu
poporul. Nimic legitim. Cocălarul legumă. Ce naiba se întâmplă? Oul zburător. Ţară, nu coafor.
Pluteam în fum, alkyon stone, până mă văzurăţi. Se lăţi vestea. Hai prin
nori şi stânci, la o platformă de oracol. Terenul meditaţiei alergat interior,
lansarea levitanţilor în mers decolant. Bravo, retardule. Tu eşti prototipul
turnătorului comunist de pe vremea comunismului.
Totalitarismul este evident în
media. Butthead. Am făcut o grămadă de greşeli ortografice când am văzut ce
tupeu are tipa. A dat gata juma de Bucureşti. Piatra beţivă. Guzganii eunuci.
Dacă nu aveai nume de maşină nu te lua.
În ciuda avertismentelor repetate primite
pe linie de UTM şi US, obiectivul Villon se obstinează tot mai mult să nu
accepte să reziste doar prin cultură, să citească cărţi interzise ca alţi
reacţionari inofensivi, sau să treacă de la versuri lirice incendiare la
versuri filologice ignifuge.
Precizez că obiectivul Villon nu numai că
are carismă la libaţii cu toate clasele sociale, recitând Doina eminesciană, intonând duşmănos Trăiască Regele! şi cerând tovarăşilor sovietici să restituie Basarabia de ziua Stelianei
Pogorilovschi
Ipoteza 1: Dacă obiectivul Villon va fi
doar schilodit, el va înţelege acest nou avertisment şi se vor mai potoli şi
alţii, pe care puşcăriile nu-i sperie, deoarece sunt tineri şi au de unde muri.
Ipoteza 2: Dacă acrostihul crapă, atunci i se vor înscena funeralii scriitoriceşti de erou
Ipoteza 2: Dacă acrostihul crapă, atunci i se vor înscena funeralii scriitoriceşti de erou
C.N., filosof. – problema jurnalului, a
lui „ce vrei”, a lui „întru”, problema problemelor şi problema
antico-nouă (arta cinematografică nu e mare fiidncă nu a ieşit, ca
altele, din credinţă.) Triada hegeliană = Sfânta treime, conceptul=duhul
sfânt. Mircea Eliade şi piesa lui „Coloana fără sfârşit”; Rafail şi
fetiţa cu patru copii – în Anglia; teama de a fi pompat şi de
dezechilibru; sărăcia – o leafă de 2000, singură în casă; actul de
prezenţă; propensiunea spre filosofie a Clujului; lista de adrese – eram
şi eu pe ea; eu – Anca -, n-aş pune probleme, n-aş arăta manuscrise
etc.; „L-ai prins pe A. M.?”; cine te simpatizează, cine-ţi sunt
aliaţii?
Întârzierea în românesc, greşeală,
trebuie să ne anexăm alte culturi, pentru a ne întoarce la a noastră. E
bine să faci pasiuni, pentru Pârvan, chiar pentru Gib, dar în orele
principale? La vârsta dumitale, eu pornisem pe o cale mai îngustă.
Filosofia nu înseamnă toată nimic, atunci am ales istoria filosofiei.
Eu nu cer nimic. De treizeci de ani nu
conferenţiasem. Nemulţumire, atunci intram în transă, acum nu. A spus
ceea ce pregătise, atât. Şi ce rost are, altfel, o conferinţă? Dezamăgit
de publicul bucureştean. Supărat puţin pe tineri, îi credea mai
interesaţi de un astfel de caz, Va alege provincia. Acolo crede că va
găsi un mai mare interes. Tinerii Bucureşti-ului sunt foarte hippizaţi.
Nu o mai apuc pe Calea Călăraşilor, dar
pe Delea Veche. Trei turle şi un coş, alte două pe Popa Nan, spre sud,
Calist, cu încă două turle. Caşinul are cinci turle, patru în cruce şi,
în centrul lor, marea turlă, mai aproape de cer.
Ieri am venit cu Charles în Mauritius. O
sută șaizeci și unu plus 20 minus 58. Numai doctori, casă lângă casă.
Nevasta hipnotistului plecată. Tu te duceai de unde ei veniseră în
explozia trestiei dulci. Se întunecă devreme, cum apare Cythera ce ne-ar
tonitrua aici, ori căpitanul moarte inițiindu-te prin oceanul rupt,
opiat colonialistul de peste mânecă, așa numai aici pidgin pe femile
iubite de voi în franțuzește, hai să preferăm chinezoaicele.
Fost-am naufragiu creierului mic munților afina fir de borangic. Vezi-ți
sufletul în Mauritius fără vorbă de nefericire. Cel mai potrivit ar fi să fiu
împușcat. Stătui la Saint Georges cu Nataraja. Sălbăticia fireșă peste creator
atâtul vânător ramayanor. Nici nu mai ai când schimba vedele. *
O ramayană e și safariul fără
predatoare. Stăpânii lumii sunt carnivori. Marea asta îmi vine croită. Hotel
pentru câini și pisici din Valea celor o mie de dealuri. C-a furat Bush
alegerile. Iernatic timp, chiar Baia Mare, Mișule.
FRIEDRICH HOELDERLIN
Cîntec de soartă al lui Hyperion
Sus în lumină călcați
Pe sol blând, genii binecuvântate!
Din cer
Dumnezeu
Vă
pogoară lin,
Cu degete de artist,
Pe sfinte strune.
Fără soartă,
ca somnul
Cereștilor, respiră pruncul;
Păstrându-se curat
În fașa săracă,
Pe totdeauna cast
Spiritul său.
Și ochii binecuvântați
privesc
în liniște
eterna claritate.
Ci ne-a fost
dat
neunde a
ne odihni
scăzând, căzând
lume în suferință
orbind de la
o oră la alta
ca apa din stâncă
în stâncă prăbușindu-se,
în lungul anului necunoscut
în lungul anului necunoscut
*
LEVIATHAN
se bate se bate se bate și somnul și somnul și
somnul pe căi pe căi pe căi se-aseamăn se-aseamăn se-aseamăm ci cumpăna ci
cumpăna ci cumpăna căci între căci între
căci între aramă vamă poarte moarte schimbă limbă
tot tu cântând umbrelor verzi de pe fața lui Buddha
te-apucași să ieși după ce te plantonase artista și gândurile astea de acum le
regret tot eu trapă robia înglobându-ne minus regăsirea Basarabiei uitară-ți de
căldură te auzi cheie în ușă caz lege umbra n-ajunge represiunea în real la
Dubai
pe coasta luncii distrugere din plin cârligele pelin ne înhămam la comori
mori triș târâș gest gestant pancreator pantocrator te deritualizezi din
aceeași direcție mă dai mă iei și dracul
se plictisește vedenia se ia după altcineva invidie amantele
îngenuncheate sub frescă
swami tu aștepți decât să te
întorci în Rishikesh cânți nesfârșirea dansului yogin văd măști în lavra
poporului de seară ne plouă nemilosul ochi și nimeni altul pe vreun drum
prăpăstios de respirații
dacă tu ești frumoasă
eu cum sunt
șoptește dar nu acasă
pe pământ
ba în Maharani Bagh
dodie
la Mundan copil cu drag
Vinod e
tulbure de-o noapte fa
All Italia
la Lombardi se gândea
toată falia
reparație mogulă
cupolată
până către cea rotulă
nu de fată
Delhir Nou pe iarbă
cârpe uscă
radere de barbă
cu o muscă
nostalgic maidanul
la zoologie
eu aștept mundanul
din copilărie
PÂN' LA
DUMNEZEU
Dinspre Seneca
ultimul mort de ciumă
în Castilia semne-n măruntaie
leul Idei tigrul Gangelui
geții umblă rătăcitori pe umbre
Pontul cel de gheață
triplă Hecate Diana
femeia ta-i năpastă mai rea decât Medeea
Dinspre Părinți
vindecă-mă trup veninos al viperei
în ființa generală a lucrurilor
cetatea se afla la malul mării
pânzătura nerăpită iar la cer
firea împotriva harului harul împotriva firii
pomul vieții și celălalt pom
iată Adam s-a făcut unul din noi
Iuda se tălmăcește mărturisire
Ierusalimul adevăr și dumnezeire
Dinspre un logofăt mare
descălecatul dentâi
de la Trajan împăratul Râmului
cu mare ocară înfundat
neamul acesta de o seamă de scriitori
este inimei durere
prietene târziu este
Moise au scris Letopisețul de la zidirea lumii
Omer filosoful în două sute și
cicncizeci de ani au scris după risipa
Troadei resboaiele ce au fost
Titus Livius au scris cursul a toată
împărăția Râmului, în șepte sute de ani și mai bine
laud osârdia lui Grigore vornicul
carele au făcut din dragostea
țerii Letopisețul său
făcutu-ți-am izvod întâiaș dată
de mari și vestiți istorici
cărora trăiesc și acmu scrisurile
în lume și vor trăi în veci
Iisus Hristos ne învață zicând
ispitiți scripturile
cetește cu bună sănătate
și primesce a noastră cu dragoste osteneală
de toate fericiri și daruri
de la Dumnezeu voitor
Miron Costin care am fost
logofăt mare în Moldova
Dinspre
Drăghicescu
adevărul este
binele este
Dumnezeu este
mintea se face
străvezie și-și vede
propria lumină
lovind sufletul cu sunete
până ce norul va fi împrăștiat
de valurile melodiei
poate sunt creația
unui vis ori a imaginației
unui necunoacut incognoscibil
cele două infinituri
eul de jos e sufletul
eul de sus e dumnezeu
hai hai hai
cu mândra-n rai
că din iad abia scăpai
în iconomia divină
un demon vindecă răul
făcut de alt demon
Dinspre ambasada
cu Demostene
legiuitorul îndepărtează de la
purificarea lustrală din agora
pe cel ce refuxă serviciul militar
pe cel lipsit de curaj și pe dezertor
și nu-i permite să fie încoronat
și nici să ia parte la sacrificiile publice
iar tu chemi în orchestră
pe timpul reprezentării tragediilor
pe cel ce a prădat dușmanilor templele
atenieni țineți seama de lucrurile pe care vi le-am spus
și de acelea pe care nu vi le-am spus și prin votul vostru
sprijiniți dreptatea și interesul statului
Dinspre Bharata
semnificațiile pătrund în auditori cu ajutorul
interpretării verbale gestuale și temperamentale
oh toate lucrurile s-au pătruns de acest miraj
starea emotivă stârnită de un înțeles aflat
în armonie cu sufletul pătrunde trupul
precum focul în lemnul uscat
frica aparține femeilor și caracterelor inferioare
provenind din vinovăție față de superiori
fiare sălbatice și codri pustii
invidia se ivește la vederea norocului
prosperității inteligenței și exuberanței
jocurilor și desfătărilor altora
omul ce purcede la fapte nesăbuite
ca omorul sau vătămarea din lipsa de judecată
trebuie socotiți irascibili de către cei înțelepți
aroganța provine din suveranitate
neam nobil frumusețe tinerețe
erudiție forță îmbogățire
disperarea la pesonaje de tip superior se va reda prin
căutarea unor tovarăși născocirea unui mijloc de scăpare
pierderea rigorii mintea dusă respirația anevoioasă
la cele de tip inferior prin alergare într-o parte și în alta
privirea împrejur gura uscată umezirea colțurilor gurii
somnolență respirație anevoioasă cugetare
visarea apare din scufundarea în somn desfătări senzuale
sau rătăcirea minții se va reprezenta cu ochii închiși
letargia simțurilor și vorbit în somn
judecăți contrare cu privire la lucruri contrare
înțelepciunea e ceva bun
înțelepciunea e ceva rău
posibil Peguy
orice crimă ține de un vis
se vrea comisă
naște tot ce-i trbuie
toată lumea asasinează
o mică mișcare secretă
un reflex asasin(ează)
privirea de-ar putea fecunda
morții de-ar putea ucide
străzi pline de cadavre și borțoase
Petrea Crețul
Șolcan: Când gândești să te umbrești... Până-n iad că m-a băgat În cugete cu
păcat... De oftat ce-am oftat tare Nici luna lumină n-are, Nici pe câmp nu
crește floare... Mintea mea cea proastă Dete de pedeapsă, Mintea mea cea bună
Dete de minciună... Mă muncii o vară toată Ca să-mi fac străinul tată...
... Pe crucițe
cine-mi șade? Ședu-mi trei lebede albe, Albe-n pene și frumoase, La privire
cuvioase, Cu capul De diamant Și cu ochiul De smarand ... Ci noi suntem zile
mari: Una este Vinerea, A doilea Sâmbăta, A treia Duminica. Stați pe loc, că nu
știți voi Ce-am aflat și ce știm noi: C-o veni vremea d-apoi D-o fi și anul ca
luna, Luna ca săptămâna, Săptămâna Ca ziua, Și ziua ca ceasul scurt, Iar ceasul
ca un minut. Dacă voi ne-ați săgeta, Domnul greu s-o supăra Și pe toți v-o
pedepsi: Pământul c-o pârjoli Ierburile c-o-nnegri Și v-o lua florile, Florile
și apele C-ați omorât zilele.
... Ea când
te-a făcut, Ea când te-a născut, Mi te-a înfășat, Mi te-a legănat Și mi te-a
culcat, Țâță nu ți-a dat, Tu n-ai adormit Și-ai orăcăit, Iar ea s-a sculat Și
te-a blestemat. Lapte când ți-a dat, iar te-a blestemat: „Sugi,
măicuță, sugi, Sugi să nu mai plângi, Suge-te-ar câinii, Câinii și șerpii, Și
balaurii; Câinii Nistrului, Ș-ai pustiului, Șerpii Leșiei, Ș-ai Sovedriei”. Când te-a blestemat, Eu m-am întâmplat Sub talpă de pat Și eu te-am luat,
Că mie te-a dat. Vremea c-a trecut, Mare c-ai crescut, Voinic te-ai făcut. Tu
că mi-ai plecat Și ai mânecat Tot la vânătoare Pentru-nsurătoare, Vânat să
găsești, Masă să-ți gătești. Nimic n-ai găsit, Fuși de-ai întâlnit Sus pe
rămurea Mică turturea, Dalbă viața ta. Ea ți-a tot cântat Și mi te-a rugat Să
n-o săgetezi Și să n-o vânezi Că te-o ajuta, Viața ți-o scăpa. Tu n-ai
ascultat, Cu săgeți ai dat Și-ai venit aici La zare s-o frigi. Mica turturea e
chiar viața ta, Pârlită la zare De balaur mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu