Anul VII, nr.
4 (77). Parteneri:
Asociația Culturală Româno-Indiană, Academia Internațională
Mihai Eminescu,
Societatea de Etnologie din România, Societatea
Medicilor Scriitori și Publiciști Români, Fundația
Alexandru Philippide, Asociația Culturală Aromâmească, Fundația Dumitru Drăghicescu,
Fundaţia Culturală Ithaca, Liceul de Artă Dinu Lipatti, Centrul Român de Istoria
Presei, Teatrul
Robert Calul. Format: Addresses, Intervenții, Teatru de
poezie, Întâlniri,
(Re)lansări de cărți și publicații, Concerte,
Proiecte, Portrete,
Ateliere
Creative
Tema: Caractere comparate
Caractere Caragiale - Recital de
Nicolae Urs
Comunicări:
Corneliu Zeana: Caractere
aromânești
George Anca: La Bruyere în
România
Mariana Nicolae: B.R.Ambedkar
125
Sorana Georgescu Gorjan: Cumințenia
pământului – la zi
George Teleoacă: Lupoaica
semiotică
Iulia Rășcanu: Mumbai – un doctorat
Teatru de poezie
Puși Dinulescu: Pe muzică
Poeme de:
Florin
Costinescu
Liliana
Popa
Gabriela
Tănase
Vasile
Răvescu
Coordonator: Dr. George Anca
*
Pranab Mukherjee
President of India
Dr. Ambedkar și Viziunea
sa asupra
Indiei secolului al 21-lea
(4 septembrie 2014)
Sunt fericit să
rostesc cea de-a cincea Prelegere Memorială Dr. B. R. Ambedkar, organizată de
Fundația Dr. Ambedkar. Sunt recunoscător Onorabilului Ministru al Justiției
Sociale și Abilitării Shri Thawar Chand Gehlot și organizatorilor pentru a-mi
da această onoare.
Dr. Babasaheb Bhirmrao Ambedkar a
fost un lider remarcabil al luptei noastre pentru libertate și un cruciat ferm
pentru drepturile secțiunilor asuprite
și înapoiate ale societății noastre. Un laureat al Bharat Ratna, el a fost un
savant, jurnalist, educaționist, astru al legalității, reformator social și
lider politic. El a fost principalul arhitect al Constituției Indiene și va fi
totdeauna amintit pentru rolul său în redactarea minuțioasă a documentului
nostru fondator.
Filosofia și viața lui Dr. Ambedkar
sunt un profil al curajului și convingerii. S-a dedicat exercitării
cunoașterii depășid multe
adversități din cauza castei sale și a condiților economice precare. A absolvit
Elphinstone College din Mumbay și după aceea a primit o bursă pentru a urma
Columbia University din New York, de la care și-a obținut doctoratul. Apoi s-a
mutat în Regatul Unit în 1916 unde a studiat la London School of Economics și
ulterior a primit gradul de avocat (Barrister-at-Law) de la Gray's Inn. După întoarcerea în India,
Dr. Ambedkar a devenit vocea claselor deprimate și a început multe organizații
pentru a le promova cauza.
Moștenirea și contribuția lui Dr.
Ambedkar pot fi văzute în mai multe domenii. Teza lui de doctorat (PhD) din 1923 intitulată „Evoluția Finanțelor Provinciale în India
Britanică” a asigurat baza academică pentru Comisia Financiară a Indiei,
care a fost înființată prin articolul 280 din
Constituție pentru a aborda problemele dezechilibrelor verticale și
orizontale în finanțe. Similar, Reserve Bank of India a fost conceptualizată pe
baza orientărilor prezentate de Dr. Ambedkar la „Comisia Regală pentru
Moneda și Finanțele Indiene” în 1925. Membrii comisiei au găsit în cartea
lui Dr. Ambedkar Problema Rupiei – Problemele și Soluțiile Ei un instrument
de referință inestimabil și Adunarea Legislativă Centrală a trecut apoi aceste
orientări ca RBI Act 1934.
Ca Ministru al Muncii în Consiliul
Viceregelui, Dr. Ambedkar a condus cu succes lupta pentru reducerea muncii de
la 12 ore pe zi la 8 ore în 1942. El a contribuit la ideea înființării
Schimbărilor de Angajare în India. A fost aproape singura mână responsabilă
pentru Comitetul Central al Forței Tehnice, Sistemul Național al Energiei
Electrice și Comisia Centrală pentru Apă pentru Irigații și Navigație. Dr.
Ambedkar a jucat un rol important în stabilirea proiectului Damodar Valley,
proiectul Hirakud și proiectul Râul Sone.
Un cititor vorace, Dr. Ambedkar a
văzut educația ca un instrument pentru eliberarea celor înapoiați social de
analfabetism, ignoranță și superstiție. El a fondat Societatea Educației
Poporului în 1945 cu ținta de a avansa interesele secțiunilor mai slabe ale
societății. Dr. Ambedkar a fost un cruciat al egalității de gen și a luptat
pentru drepturi egale pentru femei în moștenire și căsătorie. El a demisionat
din Cabinet în 1951 când proiectul Hindu Code Bill nu a reușit să primească
suportul Parlamentului.
Neîndoios, ce mai mare contribuție a
lui Dr. Ambedkar a fost în rolul său ca Președinte al Comitetului de Elaborare
a Constituției Indiei. Cu extraordinară previziune și savantă erudiție, nu
numai că a pilotat prin Adunarea Constituană un draft excepțional, dar a și
conturat filosofia și înțelepciunea din spatele fiecărei prevederi.
Subiectul prelegerii de astăzi este 'Viziunea Indiei în secolul al 21-lea', așa cum a fost anvizajată de
Dr. Ambedkar. Dr. Ambedkar a avut clar în minte că vrea să vadă o transformare
socio-economică și politică a Indiei. El a vrut ca vasta multitudine a
poporului Indiei să se bucure de libertate și egalitate a oportunitților. El a
vrut să scape India de casteism și comunalism și să aducă educația și
dezvoltarea în fiecare colț al țării. El a vrut ca India să iasă la iveală ca
un stat modern unde libertatea, egalitatea și fraternitatea să înflorească, și
înapoierea să fie eliminată. Dr. Ambedkar a crezut în schimbarea radicală, dar
nu a vrut ca această schimbare să se întâmple prin vărsare de sânge. El a vrut
transformarea prin democrație parlamentară și domnia legii.
Dr. Ambedkar a văzut un mare
potențial în folosirea Constituției ca instrument al transformării
socio-economice și, cu această intenție, a introdus în draftul Constituției o
varietate de prevederi care să abiliteze întreaga răspundere a Guvernului,
controale și balanțe, protecția drepturilor fundamentale, instituții
independente și mișcare consistentă spre democrația socială.
Discursurile lui Dr. Ambedkar în
Adunarea Constituantă sunt de o mare valoare educațională pentru studenții în
Constituție și istoria politică modernă. Dr. Ambedkar a explicat Adunării
Constituante, într-un discurs de introducere a draftului Constituției în 4
noiembrie 1948, pro-urile și contrele formei parlamentare a guvernului vizavi
de sistemul prezidențial. El a mai explicat de ce Draftul Constituției, recomandând
un executiv bazat pe sistem parlamentar, preferă 'responsabilitate' în loc de 'stabilitate'.
„Amândouă sistemele de guvernământ
sunt bineînțeles democratice și alegerea între cele două nu este ușoară. Un
executiv democratic trebuie să satisfacă două condiții – (1) trebuie să fie un
executiv stabil și (2) trebuie să fie un executiv responsabil. Din nefericire
nu a fost posibil până acum să se conceapă un sistem, care să le poată asigura
pe amândouă în același grad. Poți avea un sistem care să-ți dea mai multă
stabilitate dar mai puțină responsabilitate, ori poți avea un sistem care să-ți
dea mai multă responsabilitate dar mai puțină stabilitate. Într-un sistem
non-parlamentar, precum cel care există în SUA, evaluarea responsabilității
executivului este periodică. Este făcută de către electorat. În Anglia, unde
sistemul parlamentar prevalează, evaluarea responsabilității executivului este
și zilnică și periodică. Evaluarea zilnică este făcută de membrii
parlamentului, prin chestiuni, rezoluții, moțiuni de non-confidență, moțiuni de
suspendare și dezbateri asupra alocuțiunilor. Evaluarea periodică este făcută
de electorat în timpul alegerilor care pot avea loc la fiecare cinci ani ori
mai devreme. Evaluarea zilnică a responsabilității, care nu este disponibilă în
sistemul american, este, se simte, de departe mai efectivă decât evaluarea
periodică și de departe mai necesară într-o țară ca India. Draftul
Constituției, recomandând sistemul parlamentar al executivului, a preferat mai
multă responsabilitate decât mai multă stabilitate.”
Dr. Ambedkar descrie cum
președitele, conform Constituției, ar ocupa aceași poziție ca regele, conform
Constituției engleze. „El este șeful Statului dar nu al Executivului. El
reprezintă națiunea, dar nu conduce națiunea. El este simbolul națiunii. Locul
său în administrație este acela al unui mecanism ceremonial, pe un sigiliu prin
care deciziile națiunii sunt făcute cunoscute... Președintele Uniunii Indiene
va fi în general legat de recomandările miniștrilor săi.”
Comentând asupra naturii unice a
federației propuse în draftul Constituției, Dr. Ambedkar a explicat de ce forma
federală a guvernului croit spre a se adapta exigențelor situației indiene a
fost necesitatea momentului. „Draftul Constituției este: Constituție Federală,
întrucât el stabilește ceea ce se poate chema politică duală. Această politică
duală, în temeiul propusei Constituției, va consista în Uniune la Centru și
State la periferie, ambele înzestrate cu puteri suverane spre a fi exercitate
în domeniul atribuit lor de respectiva Constituție...... Draftul Constituției
poate fi atât unitar cât și federal, potrivit cerințelor timpului și
circumstanțelor. În timpuri normale, ea este constituită a lucra ca un sistem
federal. Dar în timp de război, ea este astfel proiectată cât s-o facă să
lucreze ca și cum ar fi un sistem
unitar.”
Dr. Ambedkar a subliniat cu
durere că noua republică va fi o
„Uniune” de State, în contrast cu o „Federație” de State. Statele nu vor avea
dreptul să se scizioneze. El a spus:
„Federația este o Uniune pentru că
este indestructibilă. Chiar dacă țara și oamenii pot fi divizați în diferite State pentru
conveniența administrării, țara este un tot integral, poporul ei un singur
popor trăind sub un singur imperium derivat dintr-o singură sursă.”
Dr. Amedkar a asigurat includerea
unui capitol cuprinzător bine-definit asupra Drepturilor Fundamentale care să
abolească specific untouchability (de-neatingerea), drepturi egale garantate
tuturor cetățenilor și prohibirea discriminării de orice fel în relațiile
sociale. Dr. Ambedkar credea că protecția minorităților și a religiilor lor era
de maximă importanță. Astfel, Constituția garantează fiecărei persoane
libertatea de credință, religie și cult și dă minorităților libertatea de a-și
gestiona chestiunile religioase. Dr. Ambedkar a justificat o astfel de
protecție pe următoarele temeiuri:
„Este rău ca majoritatea să nege
existența minorităților. Este la fel de rău ca minoritățile să se perpetueze
ele însele. Poate fi găsită o soluție care să servească un dublu scop. În
primul rând, trebuie recunoscută existența minorităților. Trebuie de asemenea
să se permită majorităților și minorităților ca într-o zi să se contopească în
una. Soluția propusă de Adunarea Constituantă este binevenită deoarece este o soluție care servește un scop dublu.”
Dr. Ambedkar a jucat un rol crucial
în formularea Principiilor Directive ale Politicii Statului, o caracteristică
unică a Constituției Indiene. Aceste principii mandatează că statul se va
strădui să promoveze bunăstarea poporului asigurând și protejând o ordine
socială justă. Aceste principii pun fundația pentru democrația socială. În
cuvintele lui Dr. Ambedkar: „Noi trebuie să facem democrația noastră politică
și o democrație socială. Ce înseamnă democrația socială? Înseamnă un mod de
viață, care recunoaște că libertatea, egalitatea și fraternitatea sunt
principii ale vieții. Aceste principii ale libertății, egalității și
fraternității nu trebuie tratate ca elemente separate într-o trinitate. Ele
formează o unitunte sau trinitate în sensul că divorțul unuia de altul ar
frânge însuși țelul democrației... Fără egalitate, libertatea ar produce
supremația celor puțini asupra celor mulți. Egalitatea fără libertate ar ucide
inițiativa individuală. Fără fraternitate, libertate și egalitate nu ar deveni
un curs firesc al lucrurilor. Ar cere un polițist să le impună...... Pe plan
social, noi avem în India o societate bazată pe principiile inegalității
gradate, care înseamnă elevarea pentru unii și degradarea pentru alții. Pe plan
economic, avem o societate în care există unii care au o imensă bogăție, față
de mulți care trăiesc în sărăcie abjectă... Cât timp vom continua să trăim
într-o viață a contradicției? Trebuie să eliminăm această contradicție în cel
mai curând moment posibil ori, altfel, aceia care suferă din inegalitate vor
dinamita structura democrației politice...”
Principiile Directive ale Politicii
Statului au fost criticate de unii și etichetate ca simple „declarații
pioase”. Răspunzând acestui criticism, Dr. Ambedkar a spus, și citez:
„Oricine capturează puterea nu va fi liber să facă ce vrea cu ea. În
exercitarea ei, el va trebui să respecte aceste instrumente ale
instrucțiunilor, care sunt numite Principii Directive. El nu le poate ignora.
Poate nu va avea să răspundă în fața unei Curți de Justiție. Dar cu siguranță
va avea de răspuns în fața electoratului la timpul alegerilor.”
Dr. Ambedkar a fost ferm în crezul
său că judiciarul nostru trebuie să fie atât independent de executiv cât și
competent în el însuși. El a recunoscut totuși că încăierările între executiv
și judiciar erau inevitabile, și erau în fapt necesare pentru a asigura că fiecare acționează ca verificare și
balanță în funcționarea celuilalt. El a observat: „Pentru mine însumi nu pot
omite întru totul posibilitatea unei Legislaturi înțesate de oameni de partid
care fac legi care să abroge ori violeze ceea ce noi privim ca principii
fundamentale afectând viața și libertatea unui individ. Totodată, eu nu văd cum
cinci sau șase domni stând în Curtea Federală, ori Supremă, examinând legile
făcute de Legislatură și în virtutea propriei conștiințe individuale, ori a
părtinirilor lor, ori prejudecăților lor, spre a fi de încredere în a determina
care lege este bună și care lege este rea.”
Dr. Ambedkar a chemat dezavantajații
sociali și economici a se „educa, agita
și organiza”.
Cu toate acestea, angajamentul pentru metodelor
constituționale a fost neclintit și a susținut o cale de angajament public
informat și motivat. El a spus, și citez:
„... trebuie să abandonăm sângeroasele metode ale revoluției... Când nu
era loc pentru metode constituționale pentru realizarea obiectivelor economice
și sociale, era mare lucru justificarea metodelor neconstituționale. Dar când
metodele constituționale sunt deschise, acestea nu pot fi justificare pentru
metodele neconstituționale. Aceste metode nu sunt nimic decât gramatica
anarhiei, și cu cât sunt abandonate mai curând, cu atât mai bine pentru noi.”
Dr.
Ambedkar a crezut că instituțiile puternice constituie stâlpii fundamentali ai
unei democrații și ele îi vor garanta supraviețuirea. El a asigurat că
Constituția prevede un sistem judiciar independent și că dreptul la remedii
constituționale este un drept fundamental. Vorbind despre articolul 32 –
Dreptul la Remedii Constituționale, Dr. Ambedkar a spus: „Dacă mi s-ar fi cerut
să numesc oricare articol în particular din această Constituție ca fiind cel
mai important – un articol fără dr care Constituția ar fi fost o nulitate – eu
nu m-aș fi referit la niciun alt articol cu excepția acestuia. Este sufletul
însuși al Constituției și inima ei.”
Dr.
Ambedkar a pledat pentru o Comisie Electorală independentă și a instituit-o
prin Articolul 324 al Constituției. În cuvintele lui: „Cea mai mare salvgardare
a purității alegerilor, a obiectivității lor, a fost de a lua problema din
mâinile autorității executive și a înmâna-o unei autorități independente.”
Trebuie
menționat în această privință că, de atunci, Comisia Electorală a Indiei a
ajuns să câștige apreciere în țară și laude din întreaga lume. Însuși primul
nostru Comisar Șef al Alegerilor, Shri Sukumar Sen, a fost invitat să
supervizeze alegerile din Sudan și, de atunci, serviciile și expertiza Comisiei
noastre Electorale au fost căutate de multe țări. Noi tocmai am fost martori la
eficiența și independența cu care s-au desfășurat alegerile recente în ce-a
de-a 16-a Lok Sabha, în ciuda enormei diversități a națiunii noastre și cu
dimensiunea electoratului în jur de 834 milioade de oameni. Comisia a avut un
singur membru până în Octombrei 1989, când au fost numiți încă doi membri
adiționali, făcând-o comisie multi-membră.
Similar,
despre postul de Auditor General, el a spus:
„Eu sunt de părere că acest demnitar sau ofițer este probabil cel mai
important oficial din Constituția Indiei. El este omul care va vedea că
cheltuielile votate de parlament nu sunt excedate, ori diferite de ce a
prevăzut parlamentul în ceea ce se numește Appropriation Act. Dacă acest
funcționar îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, susțin că ele sunt de departe
mult mai importante decât îndatoririle chiar și ale judiciarului... Personal,
eu simt că el ar trebui să aibă de departe mai mare independență decât
Judiciarul însuși...”
Dr.
Ambedkar a fost clar că nicio Constituție nu este perfectă și, până la urmă,
funcționarea Constituției va depinde de popor, de partidele politice și
politica lor. El a declarat emfatic despre Constituție: „Este realizabilă, este
flexibilă este destul de puternică
pentru a ține țara unită, atât în timp de pace cât și în timp de război.
Într-adevăr, ca să spun așa, dacă lucrurile merg rău sub noua Constituție,
motivul nu va fi pentru că avem o Constituție rea. Ce vom avea de spus este că
netrebnic este omul.”
Trebuie
notat că, în practică, sistemul nostru politic a fost inovativ și flexibil.
Angajamentul lui Dr. Ambedkar de a construi instituții puternice și metode
constituționale a rezultat în multe manifestări interesante pentru ziua
modernă. De exemplu, Right to Information Act este un instrument unic și
puternic, creat prin lege, pentru a împuternici oamenii și a le asigura accesul la informația din orice
departament al guvernului pe orice subiect, avansând astfel deschidere și
transparență. Similar, Curtea Supremă a Indiei, prin Public Interest
Litigation, a asigurat omului comun accesul la cele mai înalte curți ale
justiției, doar trimițând o carte poștală. Înaltele Curți și Curtea Supremă au
luat suo motu cunoștință de violarea drepturilor fundamentale și au
inițiat acțiune pe cont propriu, și au pus deoparte noțiunile convenționale ale
calității procesuale locus standi. Finalmente, am fost martori recent la
fenomenul unei agitații populare condusă de Shri Anna Hazare, rezultând în obținerea de către societatea
civilă a vocii directe în procesul legislativ, rezervată până în prezent numai
pentru membrii aleși ai Parlamentului și legislativul de Stat. Un draft Lokpal
bill a fost finalizat prin consultarea dintre reprezentanții societății civile
și membri seniori ai Guvernului înainte de a fi prezentat în Parlament și
ulterior adoptat ca lege. Toate cele de mai sus reflectă puterea democrației
indiene și dinamismul Constituției.
Călătoria
Indiei de la indepndență încoace a văzut multe succese. Cea mai mare provocare
pentru părinții noștri fondatori a fost să vină cu un sistem viabil de
guvernământ. În ultimii 67 de ani, am construit o democrație parlamentară de
succes, un Judiciar independent și instituții puternice precum Comisia
Electorală, CAG (Comptroller and Auditor General) etc. pentru a susține și sprijini sistemul nostru
politic.
Cea mai
mare și mai complexă problemă pe care India independentă a avut-o de rezolvat a
fost problema excluziunii politice, sociale și economice a unui segment
semnificativ al populației noastre. Prin Constituție, a fost adoptată o
politică unică și comprehensivă a acțiunii afirmative pentru a împuternici
membrii comunităților care erau excluși social și să-i aducă în fluxul
principal al națiunii.
India
este recunoscută astăzi în toată lumea pentru valorile noastre democratice și
seculare și pentru stabilirea unei ordini inclusive și moderne. Pe frontul
economic, am avut multe câștiguri semnificative, luând un segment substanțial
din populația noastră de sub limita sărăciei la un nivel al existenței demne.
India este acum a treia cea mai largă econnomie din lume în termenii Purchasing
Power Parity. În ultimele șase decenii, rația sărăciei a declinat de la peste
60 la sută la mai puțin de 30 la sută. India a devenit o națiune cu o
considerabilă putere economică, admirată pentru capabilitățile științei și
tehnicii ei avansate, baza industrială și clasa mondială a resurselor sale
umane.
Este o
realitate, chiar în ciuda tuturor
realizărilor cu care legitim ne mândrim, democrația noastră continuă să se
confrunte cu multe provocări. Un număr mare de indieni sunt încă în sărăcie,
lipsuri și nevoie. Casteismul, de asemenea, rămâne tristul fenomen pe care
încă avem a-l ștetge din țara și
societatea noastră.
Dr.
Ambedkar a visat o Indie în care toate segmentele societății să fie
împuternicite – social, economic și politic; o Indie în care fiecare secțiune a
populației noastre crede că ei au o miză egală în țară și în viitorul său, și o
Indie în care statutul social va fi decis nu de poziția în ierarhia de castă
ori bogăția economică, ci de meritul individual. Viziunea lui Dr. Ambedkar a
fost a unei Indii în care sistemul social și economia să permită deplina
dezvoltare a potențialului uman și să asigure o existență demnă pentru toți
cetățenii noștri.
Fiecare
dintre noi avem o responsabilitate să facem tot posibilul pentru ca visul lui
Dr. Ambekar să se adeverească. Trebuie să facem tot posibilul să prezervăm și
să întărim democrația noastră. Trebuie să ne angajăm în eforturi combinate și
responsabile pentru a depăși sărăcia și prejudecata. Avem nevoie să fim
constant în gardă împotriva forțelor divizive ridicându-și capetele în țară.
Trebuie să rezolvăm cu maximă iuțeală provocările malnutrițiri, ignoranței,
șomajului și infrastructurii. Trebuie, de asemenea, să asigurăm a nu se
practica în nicio parte a țării untouchability (de-neatingerea) ori orice formă
de discriminare bazată pe castă,crez, religie or sex. Numai prin aceste
străduințe ne putem ocupa locul de drept în primele rânduri ale respectului
țărilor.
Mesajul
lui Dr. Ambedkar, munca și viața sa sunt un constant memento al remarcabilei
Constituții, puternica democrație și instituțiile efective, independente pe
care le-am moștenit de la părinții fondatori ai națiunii noastre. Totodată, ne
amintim și de distanța pe care încă avem nevoie să o parcurgem în construirea
unei societăți egalitariene unde nu va fi distincție între om și om.
Permiteți-mi
să conclud evocând cuvintele lui Dr. Ambedkar din pledoaria către Adunarea
Constituană din 25 noiembrie 1949: „În plus față de dușmanii noștri vechi în
forma castelor și crezurilor, vom avea multe partide politice cu diferite și
opuse crezuri politice. Vor plasa indienii țara deasupra credo-ului lor ori vor
plasa credo-ul deasupra țării? Eu nu știu. Dar atât este cert, că dacă
partidele plasează credo-ul deasupra țării, independența noastră va fi pusă în
primejdie a doua oară și probabil pierdută pentru totdeauna. Trebuie să fim
toți hotărâți să ne păzim de această eventualitate. Trebuie să fim determinați
a ne apăra independența cu ultima picătură a sângelui nostru.”
*
Jean de La Bruyère
LES CARACTÈRES
1688
Texte de la dernière édition revue et corrigée par l'auteur, publiée par E. Michallet, 1696.
Table des matières
LES
CARACTÈRES DE THÉOPHRASTE
Discours sur Théophraste
Les caractères de Théophraste
De la dissimulation
De la flatterie
De l'impertinent ou du diseur de rien
De la rusticité
Du complaisant
De l'image d'un coquin
Du grand parleur
Du débit des nouvelles
De l'effronterie causée par l'avarice
De l'épargne sordide
De l'impudent ou de celui qui ne rougit de rien
Du contre-temps
De l'air empressé
De la stupidité
De la brutalité
De la superstition
De l'esprit chagrin
De la défiance
D'un vilain homme
D'un homme incommode
De la sotte vanité
De l'avarice
De l'ostentation
De l'orgueil
De la peur, ou du défaut de courage
Des grands d'une république
Les peuples sont heureux quand un seul les gouverne
D'une tardive instruction
Discours sur Théophraste
Les caractères de Théophraste
De la dissimulation
De la flatterie
De l'impertinent ou du diseur de rien
De la rusticité
Du complaisant
De l'image d'un coquin
Du grand parleur
Du débit des nouvelles
De l'effronterie causée par l'avarice
De l'épargne sordide
De l'impudent ou de celui qui ne rougit de rien
Du contre-temps
De l'air empressé
De la stupidité
De la brutalité
De la superstition
De l'esprit chagrin
De la défiance
D'un vilain homme
D'un homme incommode
De la sotte vanité
De l'avarice
De l'ostentation
De l'orgueil
De la peur, ou du défaut de courage
Des grands d'une république
Les peuples sont heureux quand un seul les gouverne
D'une tardive instruction
Préface
Des ouvrages de l'esprit
Du mérite personnel
Des femmes
Du coeur
De la société et de la conversation
Des biens de fortune
De la ville
De la cour
Des grands
Du souverain ou de la République
De l'homme
Des jugements
De la mode
De quelques usages
De la chaire
Des esprits forts
Des ouvrages de l'esprit
Du mérite personnel
Des femmes
Du coeur
De la société et de la conversation
Des biens de fortune
De la ville
De la cour
Des grands
Du souverain ou de la République
De l'homme
Des jugements
De la mode
De quelques usages
De la chaire
Des esprits forts
*
CARACTÉR, caractere, s. n. 1.
Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se
manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale. ♦
Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin
perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2.
Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o
operă literară. ♦ Comedie de caracter
= comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele
contradictorii ale personajelor. Dans de
caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care
constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. ♦ Însușire,
particularitate a unui organism. Caractere
moștenite (sau ereditare) și
caractere dobândite (sau neereditare).
4. Caracteristică a unui ansamblu de
litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și de același
corp. – Din fr. caractère, lat. character.
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei
persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile
sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin
perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2.
Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o
operă literară. ♦ Comedie de caracter
= comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele contradictorii
ale personajelor. Dans de caracter =
formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al
unui fenomen etc. Însușire, particularitate a unui organism. Caractere moștenite (sau ereditare) și caractere dobândite (sau
neereditare). 4. Caracteristică a
unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie
și din același corp. – Din fr. caractère,
lat. character.
Sursa: DEX '98 (1998) |
Sursa: DEX '98 (1998) |
!caractér s.
n., pl. caractére
Sursa: DOOM 2 (2005)
Sursa: DOOM 2 (2005)
CARACTÉR s. 1. v. însușire. 2. v. factură. 3. v. fire. 4. literă. (Scris cu ~e gotice.) 5.
v. semn grafic.
Sursa: Sinonime (2002)
Sursa: Sinonime (2002)
CARACTÉR ~e n. 1) Felul de a fi al unui individ;
fire; natură. ~ dârz. 2) Ansamblu de
dispoziții înnăscute, care constituie structura psihică a unui individ. ~ flegmatic. 3) Proprietate morală care
se manifestă prin perseverență, vigurozitate și corectitudine. A avea ~. 4) Personalitate care
demonstrează asemenea calități. ~
puternic. 5) Erou literar dotat cu proprietăți psihice și morale complexe.
6) Semn particular al unui lucru sau al unei persoane; proprietate; calitate;
trăsătură; particularitate. ~ ereditar.
7) Semn convențional. ~ algebric. 8)
Semn grafic; ansamblu de semne de scriere sau de tipuri de imprimare. ~ gros. ~ roman. 9) Semnal sau element de informație folosit în codul unui
calculator. /<fr. caractere, lat. character
Sursa: NODEX (2002)
Sursa: NODEX (2002)
CARACTÉR s.n. 1. Totalitatea trăsăturilor psihice esențiale și stabile ale
omului, care se manifestă în modul specific de a se comporta al acestuia. ◊ Dans de caracter = dans prin ale cărui
figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie
de caracter = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între
caracterele personajelor. ♦ Individualitate cu trăsături psihice complexe
prezentată într-o operă literară. ♦ Ansamblu de însușiri morale manifestate
prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 2. Particularitate distinctivă care
constituie specificul unui lucru. 3.
Literă, semn grafic. 4. (Mat.) Numărul de elemente care ocupă
după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. [Acc. și carácter. / < fr. caractère, cf. lat. character, gr. charakter
– semn].
Sursa: DN (1986)
Sursa: DN (1986)
CARACTÉR s. n. 1. ansamblu de trăsături
psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om. ♦ dans de ~ =
dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ =
comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele
personajelor. 2. personalitate morală caracterizată prin voință fermă,
corectitudine și consecvență, integritate etc. 3. individualitate cu trăsături
psihice complexe, într-o operă literară. 4. particularitate de structură,
formă, substanță sau funcție a unui organism. ◊ caracteristică a unui lucru,
fenomen. 5. element al unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și
aceeași familie. ◊ (inform.) literă, cifră, semn particular. 6. (mat.) numărul
de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta.
(< fr. caractère, lat. character, gr. kharakter)
Sursa: MDN '00 (2000) |
Sursa: MDN '00 (2000) |
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Particularitatea fundamentală a unei persoane, care se manifestă
în orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. ◊ Comedie de caracter = comedie în care
intriga ia naștere din conflictul între caracterele personajelor. ♦ Însușire
morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate
prezentând trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. 2. Trăsătură distinctivă care
constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. 3. Semn grafic; literă. – Fr. caractère
(lat. lit. character).
Sursa: DLRM (1958)
Sursa: DLRM (1958)
CARACTÉR, caractere,
s. n. 1. Particularitatea
fundamentală a omului, care se manifestă în orientarea, unitatea și consecvența
ideilor și acțiunilor sale. Să-i las
[posterității] ca o enigmă caracterul meu
bizar. MACEDONSKI, O. I 71. Prin
vioiciunea glumeață a caracterului său... a lăsat plăcute și vesele suvenire.
ODOBESCU, S. 22. Nu avusese vreme a-și
dezveli urîtul caracter. NEGRUZZI, S. I 142. Dans de caracter = dans care exprimă acțiuni sau sentimente. Comedie de caracter = comedie în care
(spre deosebire de comedia de intrigă sau de moravuri) intriga ia naștere din
conflictul între caracterele personajelor. ♦ Calitate morală care se manifestă
prin tenacitate, voință fermă, perseverență și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate,
prezentînd trăsături psihice complexe, zugrăvită cu vigoare într-o operă
literară. Personajele satirice ale
operelor clasice nu sînt scheme, caricaturi, ci caractere. CONTEMPORANUL S.
II, 1953, nr. 341, 3/3. 2. Trăsătură
particulară, distinctivă, care constituie specificul unui lucru. V. formă,
aspect, înfățișare. Partidul a reușit să
mobilizeze clasa muncitoare la acțiuni cu caracter economic și politic, care au
culminat prin luptele ceferiștilor și petroliștilor din 1933. REZ. HOT. I
151. Caracterul modului de producție este
determinat, în ultimă instanță, de nivelul de dezvoltare al forțelor de
producție materiale ale societății. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701. 3. Semn grafic, literă (de tipar sau de
mînă). Inițialele acestei cărți cu buchi
erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sîngele, caractere slave de o...
fantastică arătare. EMINESCU, N. 44. – Accentuat și: carácter.
Sursa: DLRLC (1955-1957)
Sursa: DLRLC (1955-1957)
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei
persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile
sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin
perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2.
Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o
operă literară. ♦ Comedie de caracter
= comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele
contradictorii ale personajelor. Dans de
caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care
constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. ♦ Însușire,
particularitate a unui organism. Caractere
moștenite (sau ereditare) și
caractere dobândite (sau neereditare).
4. Caracteristică a unui ansamblu de
litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și de același
corp. – Din fr. caractère, lat. character.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei
persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile
sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin
perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2.
Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o
operă literară. ♦ Comedie de caracter
= comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele
contradictorii ale personajelor. Dans de
caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care
constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. Însușire,
particularitate a unui organism. Caractere
moștenite (sau ereditare) și
caractere dobândite (sau neereditare). 4.
Caracteristică a unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din
aceeași familie și din același corp. – Din fr. caractère, lat. character.
Sursa: DEX '98 (1998) |
Sursa: DEX '98 (1998) |
!caractér s.
n., pl. caractére
Sursa: DOOM 2 (2005)
Sursa: DOOM 2 (2005)
CARACTÉR s. 1. v. însușire. 2. v. factură. 3. v. fire. 4. literă. (Scris cu ~e gotice.) 5.
v. semn grafic.
Sursa: Sinonime (2002)
Sursa: Sinonime (2002)
CARACTÉR ~e n. 1) Felul de a fi al unui individ;
fire; natură. ~ dârz. 2) Ansamblu de
dispoziții înnăscute, care constituie structura psihică a unui individ. ~ flegmatic. 3) Proprietate morală care
se manifestă prin perseverență, vigurozitate și corectitudine. A avea ~. 4) Personalitate care
demonstrează asemenea calități. ~
puternic. 5) Erou literar dotat cu proprietăți psihice și morale complexe.
6) Semn particular al unui lucru sau al unei persoane; proprietate; calitate;
trăsătură; particularitate. ~ ereditar.
7) Semn convențional. ~ algebric. 8)
Semn grafic; ansamblu de semne de scriere sau de tipuri de imprimare. ~ gros. ~ roman. 9) Semnal sau element de informație folosit în codul unui
calculator. /<fr. caractere, lat. character
Sursa: NODEX (2002)
Sursa: NODEX (2002)
CARACTÉR s.n. 1. Totalitatea trăsăturilor psihice esențiale și stabile ale
omului, care se manifestă în modul specific de a se comporta al acestuia. ◊ Dans de caracter = dans prin ale cărui
figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie
de caracter = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între
caracterele personajelor. ♦ Individualitate cu trăsături psihice complexe
prezentată într-o operă literară. ♦ Ansamblu de însușiri morale manifestate
prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 2. Particularitate distinctivă care
constituie specificul unui lucru. 3.
Literă, semn grafic. 4. (Mat.) Numărul de elemente care ocupă
după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. [Acc. și carácter. / < fr. caractère, cf. lat. character, gr. charakter
– semn].
Sursa: DN (1986)
Sursa: DN (1986)
CARACTÉR s. n. 1. ansamblu de trăsături
psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om. ♦ dans de ~ =
dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ = comedie
a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor.
2. personalitate morală caracterizată prin voință fermă, corectitudine și
consecvență, integritate etc. 3. individualitate cu trăsături psihice complexe,
într-o operă literară. 4. particularitate de structură, formă, substanță sau
funcție a unui organism. ◊ caracteristică a unui lucru, fenomen. 5. element al
unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și aceeași familie. ◊
(inform.) literă, cifră, semn particular. 6. (mat.) numărul de elemente care
ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. (< fr. caractère, lat. character, gr. kharakter)
Sursa: MDN '00 (2000) |
Sursa: MDN '00 (2000) |
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Particularitatea fundamentală a unei persoane, care se manifestă
în orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. ◊ Comedie de caracter = comedie în care
intriga ia naștere din conflictul între caracterele personajelor. ♦ Însușire
morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate
prezentând trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. 2. Trăsătură distinctivă care
constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. 3. Semn grafic; literă. – Fr. caractère
(lat. lit. character).
Sursa: DLRM (1958)
Sursa: DLRM (1958)
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Particularitatea fundamentală a omului, care se manifestă în
orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. Să-i las [posterității] ca o enigmă caracterul meu bizar.
MACEDONSKI, O. I 71. Prin vioiciunea
glumeață a caracterului său... a lăsat plăcute și vesele suvenire.
ODOBESCU, S. 22. Nu avusese vreme a-și
dezveli urîtul caracter. NEGRUZZI, S. I 142. Dans de caracter = dans care exprimă acțiuni sau sentimente. Comedie de caracter = comedie în care
(spre deosebire de comedia de intrigă sau de moravuri) intriga ia naștere din
conflictul între caracterele personajelor. ♦ Calitate morală care se manifestă
prin tenacitate, voință fermă, perseverență și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate,
prezentînd trăsături psihice complexe, zugrăvită cu vigoare într-o operă
literară. Personajele satirice ale
operelor clasice nu sînt scheme, caricaturi, ci caractere. CONTEMPORANUL S.
II, 1953, nr. 341, 3/3. 2. Trăsătură
particulară, distinctivă, care constituie specificul unui lucru. V. formă,
aspect, înfățișare. Partidul a reușit să
mobilizeze clasa muncitoare la acțiuni cu caracter economic și politic, care au
culminat prin luptele ceferiștilor și petroliștilor din 1933. REZ. HOT. I
151. Caracterul modului de producție este
determinat, în ultimă instanță, de nivelul de dezvoltare al forțelor de
producție materiale ale societății. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701. 3. Semn grafic, literă (de tipar sau de
mînă). Inițialele acestei cărți cu buchi
erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sîngele, caractere slave de o...
fantastică arătare. EMINESCU, N. 44. – Accentuat și: carácter.
Sursa: DLRLC (1955-1957)
Sursa: DLRLC (1955-1957)
ANU*ARIE 1927
- 14 APRILIE 1997)
ANNOUNCEMENT FOR AN
INTERNATIONAL SEMINAR ON SANSKRIT AND EUROPEAN LANGUAGES
Dear All,
This is to announce that Bharatiya Vidya Bhavan, founded by Dr.
K.M.Munshi has already completed its successful journey of seventy-five years
serving the cause of culture, education, ethical, moral and spiritual values.
The institute has a presence in all the states of India and several countries
beyond its political boundaries.
It organised international seminars on “Sanskrit on the Silk
Route” and “Sanskrit on the Maritime Route” which were participated by scholars
of excellence. In this series it will organinse an international seminar on
“Sanskrit and European Languages” on 6th-8th Oct. 2016.
Bharatiya Vidya Bhavan will reimburse for air tickets for the
scholars who cannot find any source for funding from their home countries and
will provide local hospitality to all the scholars.
We shall be thankful if you could participate or suggest a scholar
of repute making the endeavour successful and will appreciate an early reply.
The decision of the screening committee will be final for
extending formal invitations by 31st May 2016.
Thanking you
With warm regards
Shashibala
(Prof.
Dr. Shashibala)
Coordinator
Research
Prof., International Academy of Indian Culture,
Founding Member, International Buddhist Confederation
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu