marți, 28 iulie 2015

începem împătrirea

de George Anca


începem împătrirea

începem împătrirea de pe urmă
nicio cobe ne pe dobe
jucăm în lobodă slobodă
ni se nemureşte usturoiul

numai voi beţiei sticluiţi ferment
circulaţia vă bate firmament
povestesc şi costul mistic mi-l amin
domul karmă orga cina fără cin

şi s-or devibra în copcier cepoase
aş lăcrima lacrime de raia
până m-ar întoarce stomac
scatoalca proteicei corcituri

aş mai şti şi cine-şi ţine-n braţe somnul
progeniturii blonde măricele
cu vise mai de drag şi două
făcându-se femeia şi fecioara ei

pozele aterizate pe ţipla învârtită
pe bagaje maşinal planeta
liniştii dacă nu există nu suntem
şi tocmai eroizam tulburătorii

marca mobilului casa de modă
de vacanţă un snobism cu bombe
ne ţigănim volens nolens de ce n-or fura
şi tata mare bâzâloncul din drac

taică te-a trăznit Dumnezeu de bun
ce erai să crezi în el nebun
să credem şi noi în tine ca tine sus
de trăznet carbonizat

n-am suflu din tinereţe de când nu mă
mai opresc şi cotcodăceala ouălor
are lumea rând la codobaturi
ne împuşcă dacă avem noroc

văzând şi făcând ci păcat
de preamultele rele intenţii
o duşmănie toată România
pe cumpenele samsarilor

tocmai că norocul ne-ar petrece
ca-n fine de luceafăr ucis
şi să ne începem devorarea
cu devoratorii din veac

pe o dreptate harnică porunci
neascultate răzbunând
ne-am şi trezi cu cântec
înainte marş Parkinson

anistorismul cui te întreabă Barbule
uite bade în oglindă castelul casta
mai veche dimie bisericoasă
tâmplele şi ale Gherghinei

aşa dacă le iei la rând
mori şi nu-ţi trăieşti nimicnicia
din fir a păr cât îţi bagă pe gât
deştepţii din pentada grada

conferinţa mea despre Eminescu auzit
la Ioan Alexandru Harbhajan Singh Vinod
n-ai vorbit de Eminescu să mă omoare
un cod de prioritate româno-indiană

ăla Cain ăla el şi Eminescu
zisesem în gând obraznicul
mai şi cita pe Sartre ca mine
cu experienţa cu adevărul Gandhi

umflam nu potul pedanţa impedanţa o indianitate
pe gustul analitic nu stocul tot un film
mai un somn mai o proiecţiune de ispăşire
escapismul cununiei de toamnă

luxaţia Luxiţei pe gheaţa uliţei
ne socializă pe picioare de lut
cu pesimism până la invitaţia
în lux şi furculiţă fiartă

dacă aş aduna m-aş aduna şi nici Adonai
nu m-ar mai întărâta luceferiza
ne datorăm o palmă de întruchipare
arată şi nerăsărită frigului

puterile neglumeţe iar tremur
cina din cer beţie de tată
că mama mai şi plângea
nouă iapa bătrână în şa

neştiinţa făcutului pe diferenţialele
de prisos ale aşteptării tonalităţi
de alergasem tot aeroportul Marsiliei
să nu pierd şi omisesei Constanţa nu pe mine

vedem condamnarea pe cer ceaţă
luna nouă pe albi călare
noapte şi zi pe deşălate
iarna de la noi du-o

destulă sănătate pe viaţă
de n-am lăsa-o cu moarte
instantanee pretext şi
viaţa noastră omorârii continue

cafea v-aş bea din respect vara
Florenţa iarna Milano şi
la Roma tocmai când Lia
sunase că mă vor pe acolo

încă o dublă şi ajung în 2006 mă iau de dârlogi
mi-oi fi dorind un timp de netrăit
extensii de somnolenţă suza nomo
nu-mi întorc sângii perenitatea

când am dansat singur pe zăpadă
cu bradul în pădurea Cavedago am fost eu
nu ieri alaltăieri alte asemănări
cu personajul personal îmi uit

ponton poltron să şezi pe tron aton
apele nemaicurgătoare stelelor stătute
o rarefiere a sfârşitului de lume
parcă nu ne-ar veni la socoteală glia

plimb limba pelinului pe limb
nestrâmbătatea înfieze-mă
din centru pe raza rătăcirii
cu fatalitatea limanului

colecţia de bancuri ale criminalilor
pârâţi îl căutau animalele
nu-şi dădeau seama îl credeau
bun tocmai pe teroristul Humayun

nici o ofertă la parafurie
farfuria nici plină nici goală
capul mi s-a aplatizat
un disc de brânză topită

înceată referinţă tranşarea în tranşeu
a luptei mai mult morţi de plictiseală
pe saturaţia de caracatiţă
ne plăcuse cucuta de Cucuteni

ce alţii dacă nouă ne miroase
nu ţiganiada plumbul dacului
supăraţi de calicia prostului
cu spinarea scuipată colant

mai curioasă libelulă peste lăcustă urs pe rus
păstrăvăria în criză câinii la grătar
ia animalelor maul pe cunoscute
într-o rărire hibernală în draci

n-am sinea nu ruşinea împăcării
în pungăşita încercare martir
avându-l pe Iancu lasă că
la furat nu te duci de psihologie

vă vin femei în prag din Andalo
a vă spune două cuvinte paganelle
şi a ne interesa de ale noastre
din Andalo în alandala dalmată

lucruri mari diferite fraţilor
meritarea trăitei finale
în persoană spre avatarul
de graţie al patriei mamale

săracul arestat pe prima
pagină în zorul ultimei ce relative dreve
întoarce-te pe partea verde
până la primăvară hoarde

du-ţi şi brăduţi şi drăguţi în copca
seninătăţii parabolice cu interpret
nu epicizez vreo insinuare
şi cât să ne rezervăm

adică tango sânge de cap ce cântec
a mai compune tânărul mărului
văd eu şi la examen crampa teoretizată
o bunăvoie de trecut timpul

nici o clipă de planuri tam-tam
implantat săptămânalităţii transcrie
ghettoizarea serândurilor pe teşire
creştete imposibile scrisului lui Anca

pe când cu degetele pana pielii stilul literei
şi întârziere convalescenţa nemaisosită
dinţii scoşi strângându-se în moară
ne simpatizăm dezveninarea

deşteptele-alea de nu le-aş pune
să dea şi ele din gura scrisului
măcar a vascrisului bârfelnic
să le văd atunci înclinul

mulţi negri de-o rasă cu toţi ceilalţi
celulari în pantofi şi blugi
concentrări mondiale risipă de margini
un coclaur păcănitoare păcălindu-l

apatic Malpensa comparabil
ştiutului casnic în trezire
că nu ne-o fi picnit ceaţa la sol
ne-ai anunţa fără parasol

plecam ieri nu mă mai suiam pe dom
iar căzut ce legendă adeverind
cât să vă povestesc şi poze cu
sfinţi de pază câte unul câte mulţi

aerul umanizat câte-un leu
culcat cilindric rare care
ne stilizăm zilnicia stingândă
de-o pedanterie netematică

pretenţia mi-o hrănesc închipuit
greşesc în intimitate şi mă susţin
de cu o scriere încă şi publicată
în acelaşi global Cişmigiu

om fi noi pe mal cu Africa
ni s-o fi întunecând raiul
o benignitate potentantă
cu fata coadei linse

poate nu vrei să (mă) anunţi nea Gheorghe
doreşte în nori vorbeşte Moscova bis
tocmai că am tăcut de-al dracului
nici n-am mai ţipat din gură de Arbatov

su sociodemocrazie ed egualitarismo
Berlusco sinistra e miseria e morte
Albero paradiso per i martiri cristiani e per i guerrieri islamici
eros e discordi eros e thanatos

Pado-Schio Pio proselitismo la liberta di persuadere
hoopla danza con la guera Condi în 2008 zice Dick
Maradona si esibisce in 100 Rimbalzi sulla Pancu
noi donne amiamo il tango noi uomini il tanga

foaia cu mămică Medeei oedipice
şi mai că-mi plec ajungerea pre
mă şi contrez nonsensului
ce m-a născut adâncă tinereţe

mi-a mai rămas avionul pe foile aste
leşinată confesionalitate poate construcţie
după deconstruirea de capul Saharei
când în fine voi fi înţeles la moacă

mai simplă spălăceala ampicilină mânjit ilicit
mă primirăţi sub 15 băsc băşit nu mă
mirosirăţi capul cât îmi mai rămâne
umerii nu-l mai cărăbănesc

îmi prelungisem euforia sângelui
acum pe a terorii bucuroase
când va mai fi ea România mare iar frig
şi pumni la loc de o întoarcere belă

treabă de ger pe uşa autobuzului
la fenestrină mai stăm de vorbă
Enescu la venire născătoarea Iliescu
la întoarcere din două una Condi

nu adică te-am găsit (decât) poezie pe oranj
giulgiu îngheţatului de fugă în lene
precum ne grămădiră părinţii în lume
şi eu mă scriu pe peretele Israel

aluzii rare ore duble ori
întreruperi de aluzia lusiadă
caravana retro colaps
lapsus calami calamar

om auzi cochetărie tensionată
în harabaua aproape rece
cum am vâjâi urechile schiului
de bine ce ne globalizăm sportiv

ţine-mă costo la preţ de cost
comunicare raportoare
de-o atenţie când merge
pe neînchise intangibilitate

tocmai când mă cred ce necaz
de ne râs mai lasă business
la venire pe finestrină la cerere
de-o pleoşti pe a coridorului

ai noştri sub ai lor de plecare
ce invitaţii vor mai fi rămas
în sufrageria sufragiului
calambururi pe viaţă habsburge

găsisem patima compătimită mită
indiscutabilă sapienţă fizică scrii
come no vorba ăstuia mi raccomando
păi stai de vorbă mână pupată

stanţa instanţa de drum aripat
stinsă ziua dintâi a ultimei săptămâni
cu o zi în Italia pe întâmplate
şi-mi rămâne evanghelismul la ochi

am căzut formal m-am ridicat viral
tango band Tanzi Nestor Kirkhner
pe frazare cu Jorge Luis Borges
pe prima în il Giornale Sara

vesta de salvare vagente înot în pământ
aripa ceţii pe aripa nevederii aripii avia
din Pavia şi câte povestite nepovestitele
de-a profetizabile gesturi nouăzeci de grade

papagali acelaşi rol din replici de var
varieteu conclasabil balamuci
pământul jos un orb în maţe
cu bastonul ceaţă de laţe

sus ăl mai soare cruce pe alb
nunţi de natură vaporoasă grunjind
ajung să mă respect dacă nu fac întrebarea
per partire usa la testa keep your head up

am tot renunţat să dau din coate
până la sfârşit de cursă mă calcă
o iapă moartă pe bătături şi ex voto
fără ani înainte sar pe pârtie

piaţa nu mă ţine n-o ţin pentru noua
Europă vechea Românie prepostcomunistă
joaca ne îngroapă în necunoştinţă
mai schiţez eu ceva de-a caietul

simţirea imortală incomensurabilitate
zăpada din pădure plagiată de nori
brazi razele soarelui cetini
dansul din aripi washingtoniene

nespusă susţinerea câte un pumn lui Gică
pe nevăzute bă mă făcurăţi
să nu mă mai jeneze anii
pe la mijloc bine plutonul vostru

ghergher chercher clercler
pas fals nimeni în Europa
o latinitate la offside
stăm într-o caracatiţă de cratiţă

conace gonace ruini împrospătabile
şi-n Chindia îmi conăscusem mormânt
pe undeva sondată de-al turlelor
de vreme până mai târziu şi dicteu

cap la cap aşteptările până la una
saturaţia adaptării de-o bobeam
atâta soare deasupra norilor
cum şi a norocului diaspora

simplific lucrurile de sentiment
te întreb care e făcătura aia
după ce mi-aţi murit nici melancolie
o indiferenţă condamnare la moarte

în luni cât în ani azi e luni
şi nu fac decât să mă întorc
în triumfătoare neputinţă
patriot ca Leopardi şi Eminescu

psihogramă cu garnitură la şansă
p-ăsta-l bătu soarele-n cap Veneţia
Adriatica Pula Zagreb Bucureşti
cerul adriatic marea cumulată calzo

caldo smara araldo pe duse
aduse concomitenţa supuneri
împleticirilor verbale nime
nu-n ţiuitul liniştii opliniştii

insule arhipelag de-a fior încălzit
nelocuire colorată pescăreşte
şi tu vapor ca luna pe Andalo
chiar seamănă şi restul inseminării

Odiseu fantezia caravanelor insulare
din ce zăpadă ne tragem turbulenţa
plictis de munţi şi valuri ah insulele
orezării vâslite costală ceară

domul zdrenţelor contractate cărunt
am scris ce mi-am auzit şi cu ochii
voci cu nemiluita aliluiesc
vale dilatărilor incognito dolomite

adio la zăpadă pe ziua de mâine
saţ candid sfera sfertului permis
murim cu noi în necorespundere
şi ce de nepremieri pe râcă

le zic carte şi-o fi poezie de voci
mai mult munţi Balcanii de jos
cerul pe ei rărime albastră
până mai numărăm soarelui pete

n-are cine te întrece dragoste din ce berbece
cine n-a auzit de mine nici n-a vrut
nici eu n-am auzit munţilor
cetnicii distraşi navigaţiei

celnici ălor cetnici şi o noapte
pe acasă după nouă trentine
treimi împietrite religios fojgăială
plăcile tectonice sub tsunami

şi mitsubishi ţuşti muşti fruşti
pe-a norilor cordanţă iar
cotoroanţa împrăştiată cântec
nici calmul nu se mai merită

scrisori lui Momajandadi
presei abstract nota mea
telefon de intervievare
sfătuiri pe rezonabilitate

în ’90 m-am dus cu fata în tv
basarabiologul mort de tânăr
punea întrebările şi în bibliotecă
a la Micescu la adunare

prea multe lucruri frumoase sub mare urâciune
o mare frumuseţe de n-ar urâţi lucrurile
adevărat internaţional mă făcuse mme Dando
de mă desfăcuse brentanul italian

i-am dat un namaste şi i-a plăcut
eu cu India studenţii mei cu Valahia
şi mai recităm tot religie
de ornamentaţie exotică

să mă pronunţ dar nu-mi sunt cititor
oi fi prins la minte ceva mai de greb
degrab’ convers restituitorilor
li s-a urcat la cap împărăţia

vulturi bufniţe gorilem pumn cherem
decapitale vestale Bethleem
teanc de capete ţuculesciene ochimi
un Andaman tot Hanuman hău uman

cerbar curb crab barcaz carbonizat
lectura spargerii de nori în Braille
din Brăila nu mi-ai răspuns Lupaşcule
şi o maşină călcă lupul spre Roma

a cincia oară în Italia cât în India o viaţă
referenţialitate încă românească
să-mi dau singur la cap
în onoarea desfrunzirii norilor

la venire mai multă mâncare ca la prima
ce interes ar avea italienii să mă returneze gras
cu greva mâncării bune pe a trenurilor
Florenţa nu s-a prins că i-am dedicat La Gioia

ţigani cerşesc în Italia italieni muncesc în România
revers vizitabil şi altădată
ne-om mări nu numai pretenţiile
China nu numai economic şi editorial

la româno-italieni mai va ba da pe engleză
vreme bună zici a la pe sus trei grade
până la urmă cresc necomunicaţii
cât că lumea a aflat că am ceva de zis

chiar de spus plotoniere Dobrică
ne nemuri Liviu amândorura
din rămaşi poate nu numai răi
şi câtă potcoavă necailor

o viziune cu plecaţi cardinali şi dincolo
o cavalcadă un târâş o transfuzie
nu te uita transpoziţie populaţională
regenerări de-a dragostea de viaţă

mai mare pământul de sus ca de jos
încet la pas decât în zbor benefic
închinătorii bombastici ne sară
şi s-o mai ducem pân’ la toamnă

năruiţi în transparenţa glacialităţii
inşi curanţi curenţi în săpăligă
pune tu verbul de coloratură
de nu m-ar rescrie şi hotentoţii

plictisiţi de confortul casaling
mai trageţi o tură băsească
şi mâine-poimâine de bine
fiindu-ne om mormăi da

care-n Elias asociaţia provensalitatea
Eminescu în sanscrită de ziua lui
şi a Indiei cum ne-am alinia
dacă nu se şi înfiinţează miniştri

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu