CALMATU-M-AM

de George Anca

calmatu-m-am

calmatu-m-am regină din Maillane

puiule pe ce copac tăiat Temaiken

m-aş împrieteni pustio

fulgi albi ţi s-au risipit pe iarbă

stăm şi ne vedem de răbdare

te mai întorci spre perfuzii

mai auzim de Patagonia

ochi în ochi o previziune

pe ce scris neanimal

îmi aflu gheaţa lavă

de scorbură mă întorc

şi-om vorbi gheaţa

noroc şi tu cu motor

ciripeşte-mă disolut

nu mai ritmăm prevestirea

nici nu ne-am finit meditaţia

te mai cântă pregunta

melodiile alternează

şi din partea obârşiei

opuse pe exotic distrus

am năzărit sub pecete

aurie argintul ginţii

cu istorii zigzagate pe

spiralări zăgăzuite

m-oi cantona cantată

neînghesuită ce apus

în atâta sud şi

mai sud şi antarctic

pe unde am respira

vida viaţa vidului

cântătoarelor tristului

vultur audiţie îngrădită

la albe înfloriri albastre

sub verdele iernii pampa

cum mi se potrivise gama

elegantei patagoneze

renunţări sincrone amurgului

lasă-mă împrimăvărării

repetă-mă toamnei casnice

cu visele domolirii

restrictată patima atma

crestată în cerul pe sârmă

exactitatea robiei protective

proiective elective Ninive

ce încercasem nu de înţeles

ducea lipsă impunere impala

de-om compătimi-o friptură

împotriva rosului din peligro

orice fiinţă mă răstoarnă

arrivamo zici muzicii urzici

gustului sânge de condor

taurul încornorează cocarda

ce-mi par cioară-n par cărpănos

de-o doză dogită îmi fericesc

antipozii cu o prietenie simpatică

niciodată lizibil incunabul

la voi seară aici prânz

vă uitaţi că mă uitaţi

de nu mai şi aşteptaţi

noaptea voi amiaza eu

voiam lista tricoloră

cu pericol de gomoră

şi protecţie de soră

veterinară rinoră

am euforia formă

de-o împărtăşită normă

Argentina nu de dor mă

cheamă fără filodormă

în fapt avem întâmplarea

bifată biftec de sine

brâncuşiană supleţe

la etajul 24 spre larg

când şi retragerea în colţul

fără iernii caterpilar

vreo protuberanţă

tuberoza cancan

atunci miranda într-o doară

neconscris mâncărimii amor

ori lupta pentru domeniul

femelei înturnurate

o să-mi pară rău de câte ceva

pe muzica asta oricând o fi

şi ţipăt şi tăcere numai

să-mi pară rău de altceva

am o fire potcă nici

nu certarăm ci

toată lumea piere de

deşteaptă cu nervi

ba nu şi bibliotecarele

latino-americane senor

cine să le desprăfuiască

de nu digitalizarea

mai scrieţi uitarea pe

ciripitul galanteriei

patagoneze pe temaiken

lângă aerul de pe La Plata

de viaţă aţă şir colir

prin lacrimi cobzare

pe gustul lui Borges

via Elena Văcărescu

de s-a şi întreţinut cu

Alina de negăsit ori nici tu

Homer părelnic opere

complete un bandoneon

îmi voi mai deduce Leuke

nedespărţindu-mă puiului

prea trist de singurătatea

captivităţii singure cu el

n-am contrazicere vederea

o prejudecată judecata

avem a ne sfida nevoirea

până ieşim la liman călugăre

cum am lua-o din fir a păr

un post o pustie ţara

din cine în cine fără sine

şi de ne-am reînfăţişa

în caz de radere şi merităm

să ne tăiem gâturile estetic

de-o laudă tot dintr-acolo

de nu mai dinainte de Deva

am harnică hăruirea

duşmanilor în splină

ci de-o bucurie soarele

îmi înzdrăvene drevele

adică scurtătura căderii

tot în sine tot de ţară cât

cu nea Gheorghe Rogojinaru

râdeam de muşiţa nemăritată

cauză oaza dintr-o viaţă

de-o fi moartea ori

altă viaţă călăreaţă

praftoriţă profitori

plătită sentimentalitate

ţipăt piţigăiat şpagat

între cîrlige la focul

în cruce cu norocul

ne liberarăm aşteptarea

într-o simţire fără nume

o admiraţie matetică

şi încă am mai întineri

de-ai primi ce nefurându-se

fecundează inimile vide-nevide

n-aş mai pleca n-aş mai sta

într-o dansare domnişoare

până şi insuflarea suflă

armonie din susul tău

de când îţi erai garant

oarecarei desţărmuriri

temaiken un turism predestinat

în provincie nu infinitului

în ziua de sâmbătă

Orfeu necunoscutei vipere

lemur de cola anillada lemur catta

salcie de palmier de-ai îndrăgit

mamama în Dodona dodie

origami plegado de papel

los esperamos los Murcielagos

arcada de la vida melanopis

ne aflăm şi pinguinii alb negru

grande paese cum se întâmplă

muzica ba apa ne ia

într-o căutare de ouă

fotografiate ce ne-am

părut ne şi ieşim din păreri

copii frumoşi şi pinguini

să vă fie viaţa penumbrei muzică

îmbăiată de-a soarelui vamă

şi mai şi claritatea

vedem mai rar ce durându-ne

părere de rău mai încolo

pe-o sănătate muzicală

în scufundări reticente

ţine-ţi pecenegele sclave

cumanele liberează-le

pe un balet pinguinic

obsesionate a la Puig

scufundare mai blândă

ca a lui Dumnezeu în oameni

pinguinii din temaiken

pe aceeaşi muzică diavole

rară răutate inimii liniei

patagoneze într-o strînsură

nu de gât nu de pierduţi

ori şi de noi deodată ai cui

pe scris pe paşi ne îndulceşte

o respirabilitate de graţie

rară încotoşmănare inutilă

răutatea de mai sus dezisă

îmi spui din sunete îngândurarea

cu piatră arcuind setea vargă

de apă numai băută emblemă

o plângere amânată amanet

dulceaţa copilărească părinţi

traşi înapoi paradisului

poate patagonez pinguin

şi noi într-o adorare la hazard

te prăpădeai de formă în arca

orientală vidatule de vedere

învieţuitule de viziune lansată

a suberbia de ajutoarea vieţii

mă strâng în adânc desfolierii

şi a pinguinului

de după calul de mâine

grafiat de o săptămână

ne-om descoperi vitalitatea

într-o iarnă cu soare

la toaleta pinguinului

lasă-i ouăle vânătorule

cât sentiment şi pace în joacă

istoria o citească localnicii

specialiştii dictatorii chiar

înapoi la mamama şi restul

ne-om încălzi cum spuneam

oasele la focul gheenei

cu gândul la suprafaţa

înnodată afund de pinguini

pruncie nemaiinterzisă cavalului

se încruntă nonlectura ne

ţinem locului cu Eminescu

în codrul nostru la umăr cu pampa

nici voi nu zburaţi precum văd

de muzică pinguinilor măgari

cu de la dumnezeu doză

de nimcnicie fericitoare

eu sunt apa voi aripa voi apa eu iarba

verante te cred ăi mici pe cai

am fi învăţat fericirea neabătută

apocalipsei prea-prea

o conştiinţă compensată pampa

într-un pinguin copilărit

ţopăiţi în comentariu gimnastic

nu vă uitaţi acum şi la mine

Patagonia viva tigri amoroşi

cinci provincii moradores

de un pasato remoto

bosques milenarios tierra

los volcanos furiosos cambio

soledad foresta imensidade

unico nel la tierra protejer

todo misterio para todo umanidad

balena franca puede aparearse con

distintos machos en un mismo dia

condor andino Patagonia

subterranea întunericul viu

nu eşti animal sunt eu înconjur

ce nu mă înconjoară

păsările flautului sub apă

şi-o brambureală de bambus

m-aş întoarce în timpul

de mâine dimpotrivă

într-o laudă Argentinei

de-o săptămână a învierii

pară-mi-se şi vouă fetelor oarece

libido împrimăvărându-se

Gitagovinda în Patagonia

Luceafărul de acum cu luna

nici poza mimoza filmismo

entuziasmul spre oboseală

prea demult cocoloşinizarea

nu ne mai doare inexistenţa

stai un pic abia sosind roca

adapă întunericul mângâie

am schimbat literatura pe sunetul

paşilor pe podul de lemn de deasupra

înflorituri recunoscute înapoi

unde mi s-a dus tristeţea

noii veniţi sfâşiaseră

tot numai bucuria via

vorba islandezei că la ei natură

şi în Buenos Aires poluare parcă

vulcanii din Patagonia zici

de-o pasăre zic de pinguin

pierdut copilul depresiei mele

eu unde şi vezi casa aia de noi

casa de copii din Găeşti şi ea

să nu te zici pe litere Stane

diminutivă memorie mai o dată

bambuşi din Calcutta spre bunyan

clima neplăcută lui Orwell da’ Darwin

băieţi cumsecade prin librărie

o cunoştinţă benignă revelaţia

puterii de sine pe atenţie

şi în cer şi pe pământ

o dragoste de Patagonia Europa

într-o zi nici amintirea zilei ăsteia

n-o să mai fie imposibilă o uit

pe măsură ce trece spre repetare

de-a-ndaratele sărac rac român

tristeţea nu se mai crede muscă pe perete

spaniola se vorbeşte pe merit felicitat

când ţi-am zis că şi eu sunt scriitor

de mă observi întoarcere sub rucsac iflandez

şi ţie drumul îţi fumegă o erupţie

întoarcerea nu ţi se numeşte

împreună iar în aproape două ore

ne-o fi părând necunoaştere

n-am ieşi nu ne-am da seama neînchişi

de bună voie animalelor admiratori

şi ele într-o sclavie răbdătoare

împrumutându-ne cunoştinţa

intru în rutina scrisului pe gol

de morâncesc o psihologizare

a sinelui încolţit de desfăşurare

cum şi mişcarea biciuie imaginea

am de gând şi mâine să trăiesc

păsărilor trilul prin gauchos

de ce să mai zic treci stai

nici nu mă mai interesează hârca

fluieră-mă pe rând păsăret

din stop de condor fluierar

într-o împăiere împărtăşită

Andes în pieptul Patagoniei bucuros

nu s-o alege argintul

de admiraţia nisipului

pe când ne lăsasem struţ

între capre înflăcărate

frumuseţe de familie argentiniană

un triste tigre şi toate cele

proprietatea lumii tot alt loc

tot alte vremurile când şi când

nimic în dar pozele

obiecte neimitate

poate pentru copii o

naturaleţe nici kitsch

poemul meu argentinian

contrapunct tango dinainte

pescar islandez cu nevasta

în dreapta mea printre pume

adevărata mea libertate de

apokalipsa indiană până

la anu’ înapoi ca din nou

de pe o stradă pariziană

vine el şi rândul Bucureştilor

la noi la Târgovişte ortodoxie

şi nodul în gât al literaturii

prin teatrul spre gară

de nu şi-n teologie litere

cu pasaje patagoneze imaginare

thai saharian contabile

ce geografie inutilă momentul

petrar patagon paragon

catalonilor coupa corazon

mă fântânesc pălăvatic

prăvălatic eminescian

mişcări de cosmos cataractă ataraxie

vorba de limbile de peste rase

de înţeles c-a venit vorba

ăluia şi o vatră jarului

antilope oryx (oryx gazella) marabu (leptoptilos crumeniferus)

cred că am refotografiat bongo

vă povestesc de pe acum mă vizualizasem

cu tigrul lui Borges dormea

copiii de viaţă şi ei pe grupe

talie înaltă sânge muzical

pegasul hipopotamul bipedul

îmi voi lipsi din ierbar

podul la trap nimic de primit

o copilăradă fără radă camaradă

copii cu părul roşu şi negru în Reikjavik

Laxsness a fost comunist cum îl chema

de ziua asta mă alesei cu timp

într-o singurătate animală

frangiscan patagonică

tot agonică patagonică

ne-om contra în glumă ce părere

pe repede svântându-se viaţa rămasă

nici nu mă omorâsem să mor

tocmai că-mi plăcuse în Buenos Aires

mi se tociră crescând unghiile

de-o amintire imposibilă

ce nu mi-o spuseră părinţii

ce n-om spune copilului

am debarcat în detristare traista patristică

de mă ironizaseră într-o ritualitate

onirică traductibilă previziv în isihie

însorită iernatic o joacă de famarg

pe păsări nu pe Bachus vă cunosc

zburătoare crestomaţii a crickett

ce ne-om mai spune s-o trece în cont

la judecată n-om fi minţit

mi se întâmplară împăcări

de un cavalerism tardiv

directorial în lipsă de sugestie

cum totuşi nu-mi fuseseţi indiferente

a scuză necăutare altfel peligradă

busola rabinică întoarsă

pe role iuliene Sylva zăpezile

ce să mai mirosim busuiocul

mă mai gândii la Sarmiento nu

numai la numele străzii

străzile lui Borges bastonul

posterului meu Nefertiti

m-aş premia în temaiken cu iarba

frânghiile pe buştenii armonici

zburându-mă gardurilor îngândurate

între coarne uitate de cuţit

departe crima închipuire de pace

melodramă telenovelistică lasă

natura Islandei Patagoniei

nu încă şi a ultimului pe listă

într-o oră înapoi aţi mai adus

dacă mi-ai ţinut minte numele

o blândeţe a spaţialităţii

o neînghesuială de-a străzile

frumuseţea lemnului uscat pasăre

os fluierător peste Andes

dacă m-am mai liniştit în

vreo zi ca asta nici în Pacific

şi cerul tău şi cerul Argentinei

când fusese vorba de altceva

apoi globalizarea distrugerii

uite ce perpetuitate volitivă

cum ar fi şi voia lui dumnezeu

aş alege câte o frazare de pe aici

dauna euforiei altfel neforţate

o respiraţie nemaibărbătească

la câte gândindu-ne degeaba vă spun

că în Argentina după Maroc

după tată mamma Trinidad

îmi rămaseră fraţii condorazoni

masonii şi ei cu ale lor la ei

tot nu mi-am legat prietenia

a rămâne ca tot românul imparţial

nesocializat cu mama islandezei

ce-o mai fi urmărit-o securitatea

pe capitalista comunistului Laxness

de luă şi premiul Nobel în familie

tradus de aceeaşi pe la noi

nicidecum animalele nici pericolul

graţia copilărească a vederii

scenografia biotică

de insinuare interioară

nu m-am lăsat de sentimente

tocmai în plinul aparenţei

o viaţă cu mulţumire oceanică

de ni se păruseră şi balenele

având înclinaţii polare meridianul

îşi potriveşte tactul mă privişi

viitoare dansatoare n-oi uita

muzicalitatea ochilor tăi

înmugurirea ne a asteniei tocmai ce

şi povesteam o stare de picurare

solară în interiorităţi la maestros

în temporalitatea lui Sarmiento

a nu te raporta la vechi sîngiuiri

ba la replica de două secole

a fi mai mult nou într-o

vechime fără rădăcină

ci până mâine mai e o groază

până când nu v-a mai exista tinereţe

ceea ce nu e pampa nu e rampa

raportării la replica palcoscenico

mă mai prostesc presat de

ajungerea la oră pe nesimţite

nici în Provence spre van Gogh

nu-mi pictasem nervii mai lin

nici nu-mi dau seama caro

Caron dacă mă voise

fără mituri nici rituri

de Eliade n-aud în sud

tot ale mele endelirios dodii

îi pomeniră numele la fete

de-or citi în căutarea vreunei

potriviri de preferinţă corazon

cum va mai fi şi mâine

că poimîine plecăm o vedere

într-o cădere fericită pe

respiraţia Argentinei

centaurii îmi vin iar în minte

ca-n India nu ca în Provence

tropice altfel masonizate

ce de frumuseţe la sus

estetică nordul fiord la anul

de nerenunţare tundere

nici bătrâneţea nu se numără

nici până acum cine ştie ce tânăr

pe uitate pe hrănite iar la ai noştri

poate chiar om scăpa de comunism

în ce ne priveşte la revedere

prin comunism înţeleg scopire

ca avionul timpul cerule

te grăbeşti o şoaptă aptă

cu un gen alogen eu

într-o grădină în frânghii

un patio con el belu

ai încântare de unde

crima se melodramatizează

probabil în puţinătate

nu mi-a mai rămas mas caz casa

pietricica poate intrată în parlament

unii mi-aţi spus un cuvânt

mă gândesc la voi recunoscător

rămas dator furnicii albe

o carte de recunoaştere

pe aici insectele hibernează

deocamdată necunoştinţo

de laudă cine se plictisi or

nci nu se obosi a o chivernisi

însumi nu mi-o mai trebui

dacă tot mă ferici aici

măturător cu făraş şi celular

în uniformă ca de marinar

să placă animalelor

copiilor şi haimanalelor

frumuseţea naturală se taxează

de-a viciile contrazicerii pasărea

pe împrumut şi excelenţă

de răspuns cu mai bun decât princeps

să zicem când ne pervertim

răbdarea neperformanţei

de-o bunătate mămoasă

religios mediocră

pasa nejignirii amendabilă

elogiu strangulat fatic

apofatic discuţia argentiniană

tot la ambasada Indiei din Bucureşti

sfârşitul sau începutul lumii

nu mai am umilinţa scriitorului

rămân la exil unde oi fi scos

din literatură de gardienii globali

pato amato alergaţi-mă nonuniformelor

văzusem că tristeţea se ruina

ghinionul neliterarităţii fericirii

nu prea se vede diavolul indeed

la prima vedere jignitoare

o fi lauda ca de linguşire

nici n-ar fi fost cazul dimpotrivă

nici Borges nu s-ar fi deranjat

n-am adus nimic nu iau nimic

o bibliotecă fără nici o literă

o lectură într-un vulcan

electronic la lux tango

dacă am avut onoarea să respir

în Argentina mi s-a părut demn

să salut salud uitarea rugăciunii

pe vulnerable explicat sub peligro

şi aşa mă îndrept spre intrare

ieşirea ne e locul de întâlnire

pentru întoarcerea în Lancaster Anca

pe Cordoba în Buenos Aires

nepunctuală grabă ca de obicei

ce se va alege de poezia mea

din Argentina dar din România

din India s-a cam cules

cine pe cine recunoscând

tu nu poţi fi pasăre polifonie

o înscenare pe răspunsuri

ce Bach să mai fi fost aici

pe venire neplecare tango

locul neţinere temaiken

vara la patruzeci de grade

chitanţă la hotel pe aşteptare

de islandeze despărţirea

nici toţi pe bibliotecă

reproşază-mi necavalerismul

se duse soarele într-un nour