joi, 23 iulie 2015

CALMATU-M-AM

de George Anca


calmatu-m-am

calmatu-m-am regină din Maillane
puiule pe ce copac tăiat Temaiken
m-aş împrieteni pustio
fulgi albi ţi s-au risipit pe iarbă

stăm şi ne vedem de răbdare
te mai întorci spre perfuzii
mai auzim de Patagonia
ochi în ochi o previziune

pe ce scris neanimal
îmi aflu gheaţa lavă
de scorbură mă întorc
şi-om vorbi gheaţa

noroc şi tu cu motor
ciripeşte-mă disolut
nu mai ritmăm prevestirea
nici nu ne-am finit meditaţia

te mai cântă pregunta
melodiile alternează
şi din partea obârşiei
opuse pe exotic distrus

am năzărit sub pecete
aurie argintul ginţii
cu istorii zigzagate pe
spiralări zăgăzuite

m-oi cantona cantată
neînghesuită ce apus
în atâta sud şi
mai sud şi antarctic

pe unde am respira
vida viaţa vidului
cântătoarelor tristului
vultur audiţie îngrădită

la albe înfloriri albastre
sub verdele iernii pampa
cum mi se potrivise gama
elegantei patagoneze

renunţări sincrone amurgului
lasă-mă împrimăvărării
repetă-mă toamnei casnice
cu visele domolirii

restrictată patima atma
crestată în cerul pe sârmă
exactitatea robiei protective
proiective elective Ninive

ce încercasem nu de înţeles
ducea lipsă impunere impala
de-om compătimi-o friptură
împotriva rosului din peligro

orice fiinţă mă răstoarnă
arrivamo zici muzicii urzici
gustului sânge de condor
taurul încornorează cocarda

ce-mi par cioară-n par cărpănos
de-o doză dogită îmi fericesc
antipozii cu o prietenie simpatică
niciodată lizibil incunabul

la voi seară aici prânz
vă uitaţi că mă uitaţi
de nu mai şi aşteptaţi
noaptea voi amiaza eu

voiam lista tricoloră
cu pericol de gomoră
şi protecţie de soră
veterinară rinoră

am euforia formă
de-o împărtăşită normă
Argentina nu de dor mă
cheamă fără filodormă

în fapt avem întâmplarea
bifată biftec de sine
brâncuşiană supleţe
la etajul 24 spre larg

când şi retragerea în colţul
fără iernii caterpilar
vreo protuberanţă
tuberoza cancan

atunci miranda într-o doară
neconscris mâncărimii amor
ori lupta pentru domeniul
femelei înturnurate

o să-mi pară rău de câte ceva
pe muzica asta oricând o fi
şi ţipăt şi tăcere numai
să-mi pară rău de altceva

am o fire potcă nici
nu certarăm ci
toată lumea piere de
deşteaptă cu nervi

ba nu şi bibliotecarele
latino-americane senor
cine să le desprăfuiască
de nu digitalizarea

mai scrieţi uitarea pe
ciripitul galanteriei
patagoneze pe temaiken
lângă aerul de pe La Plata

de viaţă aţă şir colir
prin lacrimi cobzare
pe gustul lui Borges
via Elena Văcărescu

de s-a şi întreţinut cu
Alina de negăsit ori nici tu
Homer părelnic opere
complete un bandoneon

îmi voi mai deduce Leuke
nedespărţindu-mă puiului
prea trist de singurătatea
captivităţii singure cu el

n-am contrazicere vederea
o prejudecată judecata
avem a ne sfida nevoirea
până ieşim la liman călugăre

cum am lua-o din fir a păr
un post o pustie ţara
din cine în cine fără sine
şi de ne-am reînfăţişa

în caz de radere şi merităm
să ne tăiem gâturile estetic
de-o laudă tot dintr-acolo
de nu mai dinainte de Deva

am harnică hăruirea
duşmanilor în splină
ci de-o bucurie soarele
îmi înzdrăvene drevele

adică scurtătura căderii
tot în sine tot de ţară cât
cu nea Gheorghe Rogojinaru
râdeam de muşiţa nemăritată

cauză oaza dintr-o viaţă
de-o fi moartea ori
altă viaţă călăreaţă
praftoriţă profitori

plătită sentimentalitate
ţipăt piţigăiat şpagat
între cîrlige la focul
în cruce cu norocul

ne liberarăm aşteptarea
într-o simţire fără nume
o admiraţie matetică
şi încă am mai întineri

de-ai primi ce nefurându-se
fecundează inimile vide-nevide
n-aş mai pleca n-aş mai sta
într-o dansare domnişoare

până şi insuflarea suflă
armonie din susul tău
de când îţi erai garant
oarecarei desţărmuriri

temaiken un turism predestinat
în provincie nu infinitului
în ziua de sâmbătă
Orfeu necunoscutei vipere

lemur de cola anillada lemur catta
salcie de palmier de-ai îndrăgit
mamama în Dodona dodie
origami plegado de papel

los esperamos los Murcielagos
arcada de la vida melanopis
ne aflăm şi pinguinii alb negru
grande paese cum se întâmplă

muzica ba apa ne ia
într-o căutare de ouă
fotografiate ce ne-am
părut ne şi ieşim din păreri

copii frumoşi şi pinguini
să vă fie viaţa penumbrei muzică
îmbăiată de-a soarelui vamă
şi mai şi claritatea

vedem mai rar ce durându-ne
părere de rău mai încolo
pe-o sănătate muzicală
în scufundări reticente

ţine-ţi pecenegele sclave
cumanele liberează-le
pe un balet pinguinic
obsesionate a la Puig

scufundare mai blândă
ca a lui Dumnezeu în oameni
pinguinii din temaiken
pe aceeaşi muzică diavole

rară răutate inimii liniei
patagoneze într-o strînsură
nu de gât nu de pierduţi
ori şi de noi deodată ai cui

pe scris pe paşi ne îndulceşte
o respirabilitate de graţie
rară încotoşmănare inutilă
răutatea de mai sus dezisă

îmi spui din sunete îngândurarea
cu piatră arcuind setea vargă
de apă numai băută emblemă
o plângere amânată amanet

dulceaţa copilărească părinţi
traşi înapoi paradisului
poate patagonez pinguin
şi noi într-o adorare la hazard

te prăpădeai de formă în arca
orientală vidatule de vedere
învieţuitule de viziune lansată
a suberbia de ajutoarea vieţii

mă strâng în adânc desfolierii
şi a pinguinului
de după calul de mâine
grafiat de o săptămână

ne-om descoperi vitalitatea
într-o iarnă cu soare
la toaleta pinguinului
lasă-i ouăle vânătorule

cât sentiment şi pace în joacă
istoria o citească localnicii
specialiştii dictatorii chiar
înapoi la mamama şi restul

ne-om încălzi cum spuneam
oasele la focul gheenei
cu gândul la suprafaţa
înnodată afund de pinguini

pruncie nemaiinterzisă cavalului
se încruntă nonlectura ne
ţinem locului cu Eminescu
în codrul nostru la umăr cu pampa

nici voi nu zburaţi precum văd
de muzică pinguinilor măgari
cu de la dumnezeu doză
de nimcnicie fericitoare

eu sunt apa voi aripa voi apa eu iarba
verante te cred ăi mici pe cai
am fi învăţat fericirea neabătută
apocalipsei prea-prea

o conştiinţă compensată pampa
într-un pinguin copilărit
ţopăiţi în comentariu gimnastic
nu vă uitaţi acum şi la mine

Patagonia viva tigri amoroşi
cinci provincii moradores
de un pasato remoto
bosques milenarios tierra

los volcanos furiosos cambio
soledad foresta imensidade
unico nel la tierra protejer
todo misterio para todo umanidad

balena franca puede aparearse con
distintos machos en un mismo dia
condor andino Patagonia
subterranea întunericul viu

nu eşti animal sunt eu înconjur
ce nu mă înconjoară
păsările flautului sub apă
şi-o brambureală de bambus

m-aş întoarce în timpul
de mâine dimpotrivă
într-o laudă Argentinei
de-o săptămână a învierii

pară-mi-se şi vouă fetelor oarece
libido împrimăvărându-se
Gitagovinda în Patagonia
Luceafărul de acum cu luna

nici poza mimoza filmismo
entuziasmul spre oboseală
prea demult cocoloşinizarea
nu ne mai doare inexistenţa

stai un pic abia sosind roca
adapă întunericul mângâie
am schimbat literatura pe sunetul
paşilor pe podul de lemn de deasupra

înflorituri recunoscute înapoi
unde mi s-a dus tristeţea
noii veniţi sfâşiaseră
tot numai bucuria via

vorba islandezei că la ei natură
şi în Buenos Aires poluare parcă
vulcanii din Patagonia zici
de-o pasăre zic de pinguin

pierdut copilul depresiei mele
eu unde şi vezi casa aia de noi
casa de copii din Găeşti şi ea
să nu te zici pe litere Stane

diminutivă memorie mai o dată
bambuşi din Calcutta spre bunyan
clima neplăcută lui Orwell da’ Darwin
băieţi cumsecade prin librărie

o cunoştinţă benignă revelaţia
puterii de sine pe atenţie
şi în cer şi pe pământ
o dragoste de Patagonia Europa

într-o zi nici amintirea zilei ăsteia
n-o să mai fie imposibilă o uit
pe măsură ce trece spre repetare
de-a-ndaratele sărac rac român

tristeţea nu se mai crede muscă pe perete
spaniola se vorbeşte pe merit felicitat
când ţi-am zis că şi eu sunt scriitor
de mă observi întoarcere sub rucsac iflandez

şi ţie drumul îţi fumegă o erupţie
întoarcerea nu ţi se numeşte
împreună iar în aproape două ore
ne-o fi părând necunoaştere

n-am ieşi nu ne-am da seama neînchişi
de bună voie animalelor admiratori
şi ele într-o sclavie răbdătoare
împrumutându-ne cunoştinţa

intru în rutina scrisului pe gol
de morâncesc o psihologizare
a sinelui încolţit de desfăşurare
cum şi mişcarea biciuie imaginea

am de gând şi mâine să trăiesc
păsărilor trilul prin gauchos
de ce să mai zic treci stai
nici nu mă mai interesează hârca

fluieră-mă pe rând păsăret
din stop de condor fluierar
într-o împăiere împărtăşită
Andes în pieptul Patagoniei bucuros

nu s-o alege argintul
de admiraţia nisipului
pe când ne lăsasem struţ
între capre înflăcărate

frumuseţe de familie argentiniană
un triste tigre şi toate cele
proprietatea lumii tot alt loc
tot alte vremurile când şi când

nimic în dar pozele
obiecte neimitate
poate pentru copii o
naturaleţe nici kitsch

poemul meu argentinian
contrapunct tango dinainte
pescar islandez cu nevasta
în dreapta mea printre pume

adevărata mea libertate de
apokalipsa indiană până
la anu’ înapoi ca din nou
de pe o stradă pariziană

vine el şi rândul Bucureştilor
la noi la Târgovişte ortodoxie
şi nodul în gât al literaturii
prin teatrul spre gară

de nu şi-n teologie litere
cu pasaje patagoneze imaginare
thai saharian contabile
ce geografie inutilă momentul

petrar patagon paragon
catalonilor coupa corazon
mă fântânesc pălăvatic
prăvălatic eminescian

mişcări de cosmos cataractă ataraxie
vorba de limbile de peste rase
de înţeles c-a venit vorba
ăluia şi o vatră jarului

antilope oryx (oryx gazella) marabu (leptoptilos crumeniferus)
cred că am refotografiat bongo
vă povestesc de pe acum mă vizualizasem
cu tigrul lui Borges dormea

copiii de viaţă şi ei pe grupe
talie înaltă sânge muzical
pegasul hipopotamul bipedul
îmi voi lipsi din ierbar

podul la trap nimic de primit
o copilăradă fără radă camaradă
copii cu părul roşu şi negru în Reikjavik
Laxsness a fost comunist cum îl chema

de ziua asta mă alesei cu timp
într-o singurătate animală
frangiscan patagonică
tot agonică patagonică

ne-om contra în glumă ce părere
pe repede svântându-se viaţa rămasă
nici nu mă omorâsem să mor
tocmai că-mi plăcuse în Buenos Aires

mi se tociră crescând unghiile
de-o amintire imposibilă
ce nu mi-o spuseră părinţii
ce n-om spune copilului

am debarcat în detristare traista patristică
de mă ironizaseră într-o ritualitate
onirică traductibilă previziv în isihie
însorită iernatic o joacă de famarg

pe păsări nu pe Bachus vă cunosc
zburătoare crestomaţii a crickett
ce ne-om mai spune s-o trece în cont
la judecată n-om fi minţit

mi se întâmplară împăcări
de un cavalerism tardiv
directorial în lipsă de sugestie
cum totuşi nu-mi fuseseţi indiferente

a scuză necăutare altfel peligradă
busola rabinică întoarsă
pe role iuliene Sylva zăpezile
ce să mai mirosim busuiocul

mă mai gândii la Sarmiento nu
numai la numele străzii
străzile lui Borges bastonul
posterului meu Nefertiti

m-aş premia în temaiken cu iarba
frânghiile pe buştenii armonici
zburându-mă gardurilor îngândurate
între coarne uitate de cuţit

departe crima închipuire de pace
melodramă telenovelistică lasă
natura Islandei Patagoniei
nu încă şi a ultimului pe listă

într-o oră înapoi aţi mai adus
dacă mi-ai ţinut minte numele
o blândeţe a spaţialităţii
o neînghesuială de-a străzile

frumuseţea lemnului uscat pasăre
os fluierător peste Andes
dacă m-am mai liniştit în
vreo zi ca asta nici în Pacific

şi cerul tău şi cerul Argentinei
când fusese vorba de altceva
apoi globalizarea distrugerii
uite ce perpetuitate volitivă

cum ar fi şi voia lui dumnezeu
aş alege câte o frazare de pe aici
dauna euforiei altfel neforţate
o respiraţie nemaibărbătească

la câte gândindu-ne degeaba vă spun
că în Argentina după Maroc
după tată mamma Trinidad
îmi rămaseră fraţii condorazoni

masonii şi ei cu ale lor la ei
tot nu mi-am legat prietenia
a rămâne ca tot românul imparţial
nesocializat cu mama islandezei

ce-o mai fi urmărit-o securitatea
pe capitalista comunistului Laxness
de luă şi premiul Nobel în familie
tradus de aceeaşi pe la noi

nicidecum animalele nici pericolul
graţia copilărească a vederii
scenografia biotică
de insinuare interioară

nu m-am lăsat de sentimente
tocmai în plinul aparenţei
o viaţă cu mulţumire oceanică
de ni se păruseră şi balenele

având înclinaţii polare meridianul
îşi potriveşte tactul mă privişi
viitoare dansatoare n-oi uita
muzicalitatea ochilor tăi

înmugurirea ne a asteniei tocmai ce
şi povesteam o stare de picurare
solară în interiorităţi la maestros
în temporalitatea lui Sarmiento

a nu te raporta la vechi sîngiuiri
ba la replica de două secole
a fi mai mult nou într-o
vechime fără rădăcină

ci până mâine mai e o groază
până când nu v-a mai exista tinereţe
ceea ce nu e pampa nu e rampa
raportării la replica palcoscenico

mă mai prostesc presat de
ajungerea la oră pe nesimţite
nici în Provence spre van Gogh
nu-mi pictasem nervii mai lin

nici nu-mi dau seama caro
Caron dacă mă voise
fără mituri nici rituri
de Eliade n-aud în sud

tot ale mele endelirios dodii
îi pomeniră numele la fete
de-or citi în căutarea vreunei
potriviri de preferinţă corazon

cum va mai fi şi mâine
că poimîine plecăm o vedere
într-o cădere fericită pe
respiraţia Argentinei

centaurii îmi vin iar în minte
ca-n India nu ca în Provence
tropice altfel masonizate
ce de frumuseţe la sus

estetică nordul fiord la anul
de nerenunţare tundere
nici bătrâneţea nu se numără
nici până acum cine ştie ce tânăr

pe uitate pe hrănite iar la ai noştri
poate chiar om scăpa de comunism
în ce ne priveşte la revedere
prin comunism înţeleg scopire

ca avionul timpul cerule
te grăbeşti o şoaptă aptă
cu un gen alogen eu
într-o grădină în frânghii

un patio con el belu
ai încântare de unde
crima se melodramatizează
probabil în puţinătate

nu mi-a mai rămas mas caz casa
pietricica poate intrată în parlament
unii mi-aţi spus un cuvânt
mă gândesc la voi recunoscător

rămas dator furnicii albe
o carte de recunoaştere
pe aici insectele hibernează
deocamdată necunoştinţo

de laudă cine se plictisi or
nci nu se obosi a o chivernisi
însumi nu mi-o mai trebui
dacă tot mă ferici aici

măturător cu făraş şi celular
în uniformă ca de marinar
să placă animalelor
copiilor şi haimanalelor

frumuseţea naturală se taxează
de-a viciile contrazicerii pasărea
pe împrumut şi excelenţă
de răspuns cu mai bun decât princeps

să zicem când ne pervertim
răbdarea neperformanţei
de-o bunătate mămoasă
religios mediocră

pasa nejignirii amendabilă
elogiu strangulat fatic
apofatic discuţia argentiniană
tot la ambasada Indiei din Bucureşti

sfârşitul sau începutul lumii
nu mai am umilinţa scriitorului
rămân la exil unde oi fi scos
din literatură de gardienii globali

pato amato alergaţi-mă nonuniformelor
văzusem că tristeţea se ruina
ghinionul neliterarităţii fericirii
nu prea se vede diavolul indeed

la prima vedere jignitoare
o fi lauda ca de linguşire
nici n-ar fi fost cazul dimpotrivă
nici Borges nu s-ar fi deranjat

n-am adus nimic nu iau nimic
o bibliotecă fără nici o literă
o lectură într-un vulcan
electronic la lux tango

dacă am avut onoarea să respir
în Argentina mi s-a părut demn
să salut salud uitarea rugăciunii
pe vulnerable explicat sub peligro

şi aşa mă îndrept spre intrare
ieşirea ne e locul de întâlnire
pentru întoarcerea în Lancaster Anca
pe Cordoba în Buenos Aires

nepunctuală grabă ca de obicei
ce se va alege de poezia mea
din Argentina dar din România
din India s-a cam cules

cine pe cine recunoscând
tu nu poţi fi pasăre polifonie
o înscenare pe răspunsuri
ce Bach să mai fi fost aici

pe venire neplecare tango
locul neţinere temaiken
vara la patruzeci de grade
chitanţă la hotel pe aşteptare

de islandeze despărţirea
nici toţi pe bibliotecă
reproşază-mi necavalerismul
se duse soarele într-un nour

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu