miercuri, 21 mai 2014

O conferință fără egal. Confernțiar: Profesor DENIS BUICAN, Paris




Miercuri, 21 mai 2014, orele 17.00,  a avut loc evenimentul cultural
Colocviile de Marţi 
      Evoluționism Științific Și Creaționism Dogmatic
   Confernțiar: Profesor DENIS BUICAN, Paris
       Evenimentul a avut loc la Centrul socio-cultural „Jean Louis Calderon”,
Str. J.L. Calderon nr.39, tel. 0213156670
Conferința va prezenta evoluția biosferei și evoluționismul biologic, social, politic și cultural, în toate domeniile cunoașterii. În opoziție, creaționismul reprezintă un dogmatism care nu face decât să răspândească un reducționism ideologic lipsit de bază științifică.
Profesorul Denis Buican este pionier al radiogeneticii în România, doctor în genetică (1961). Din 1969, s-a stabilit în Franța. Doctorat de Stat (1983). Premiul Academiei Franceze pentru volumul Revoluția evoluției (1989).
Amfitrion: Dr. George Anca



La eveniment au participat scriitori, actori, ziarişti şi membri ai Centrului.












Miercuri 21 mai, la Centrul Calderon, conferința savantului parizian Denis Buican Evoluționism științific și creaționism dogmatic s-a rostit direct din cortex. Teroriilor buicanene ale evoluției sinergice și a biognoseologiei s-u injectat aproape muzical prin pura știință și nu (împreună) dogmă. Nu, creierelor reptiline de tiranozauri, da, iubirea (pentru animale). Agnostic. Numen relativ lângă numen-fenomen-kantian. Ținând din Platon caverna. Rugămu-ne-ndurărilor... și acorduri din Eminescu. Sunt fericit că v-ați contrazis. Valorile estetice, valorile morale, altceva decât valorile științifice. Savantul confirmase și mesaje de dinaintea conferinței sale fără egal.

Marian Popa:

Draga Anca,

aflu din E-mailul tau ca-l gazduiesti maine pe Denis Buican Peligrad. Nu am avut onoarea de a-l cunoaste personal; dar spune-i cateva vorbe despre mine, apoi ureaza-i din partea mea toate cele bune, frumoase si sanatoase, precizand ca pentru mine este una din cele mai stralucite minti pe care le poseda Romania si Planeta.

MP
Luca Pițu:
In romaneste este tradusa si una din cartile sale despre Dracula. O am in biblioteca.
Un om deosebit.
 
CHAPEAU BAS!
LP
Nicolae Tomoniu:
Minunată iniţiativă George! Am pus pe blog şi am mai pus:
Poate tragi la imprimantă acest articol de-al meu pe temă şi-l pui pe mese. E scris când începuse nebunia!
Ai primit medalia Semănătorul care ţi se cuvenea? N-ar strica s-o arăţi la oameni pe 27 daca nu acum.
Nicu

Fragment:


Nicolae Tomoniu - GHIVECIUL EINSTEIN: ŞTIINŢĂ, CREAŢIE ŞI HAOS

GHIVECIUL EINSTEIN:
ŞTIINŢĂ, CREAŢIE ŞI HAOS

Nu încape îndoială că ghiveciul numit „creaţionism ştiinţific”, a dat în clocot în România şi aburii lui tind să acopere cu o nouă diversiune, de model occidental, toată ţara!
Amestecul ştiinţă - religie a devenit o modă! Cine nu-şi dă seama de unde vine moda, îi spunem noi: de la hârdău!  Ei, hai că am glumit! Domnul Hârdău era un ministru al educaţiei serios! Dar chitit şi el pe „reforma învăţământului”, aidoma predecesorilor săi postrevoluţionari care au făcut varză învăţământul şi educaţia din România. Până şi elevii ar fi ales nişte miniştri mai buni! Chiar şi-un manelist, ministru al învăţământului, ar fi fost mai bun.  Ar fi introdus un „Manual de manele” obligatoriu în ultima clasă de liceu pentru a pregăti „Banchetul absolvenţilor” şi mare pagubă n-ar fi fost. Se adapta materia de liceu cu opţiunile tinerei generaţii din ziua de azi care se bâţâie prin tramvaie cu căştile-n ureche!
Ministrului Hârdău însă, nu i-a plăcut muzica şi de aceea, a făcut o reformă prăpăd: a scos teoria evoluţiei din învăţământul liceal după ce deja ghiveciul creaţionisto-ştiinţific îşi plantase erezia prin în universităţi. Aceasta este o treabă extrem de serioasă! Să lăsăm gluma deoparte şi să vedem unde ajungem, sau mai precis, unde nu mai putem ajunge.
Paradoxul creaţionismului „ştiinţific” a fost suficient explicat de mai multă vreme, de renumitul filosof şi logician român  Anton Dumitriu student al renumiţilor profesori Gheorghe Ţiţeica, Dimitrie Pompei, Traian Lalescu, Octav Onicescu, în 1929 el obţinând licenţa în matematici. Între timp, studiază cursuri de filosofie şi în 1938 îşi susţine doctoratul în filosofie cu teza „Bazele filosofice ale ştiinţei”. A fost membru al Academiei Mediteranea del Dialogo din Roma, al Academiei Marchese din Ancona şi al Centrului superior de Logică şi ştiinţă comparată, a fost profesor onorific la Facultatea liberă de filosofie comparată din Paris şi la Institutul superior de ştiinţe umane din Urbino şi a obţinut în ţară mai multe premii ale Academiei Române.
 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu