Grigore de Nazians
O, tu, Cuvânt de adevăr divin!
O, tu, Cuvânt de adevăr divin!
Luminii toate nu ți-am fost afin,
Nici ziua Ție-ntreagă să o țin;
Că pete negre ai văzut întin.
Ziua căzu, noaptea s-a răspândit:
Crez, Doamne, Ți-am ămpărtășit;
Jurând, gândind s-ajung, m-am rătăcit,
Pașii în altă parte au pășit.
O beznă a venit de dedesubt
Întunecând ai mântuirii fii.
Lumina Ta, Hristoase, dar de frupt,
Întoarcă întunericul în
zi.
Ioan al Crucii
Stai, umbra mea
Stai, umbra mea, pe loc, în apărare,
imagine de vrajă încă-n dor,
iluzie frumoasă-n care vesel mor
ori dulce ficțiune viața-mi doare.
Imamul grațiile de-ți năzare,
mi-nfige-n piept oțel ascultător,
la ce de lingușire să m-amor
de-aș fi batjocorit în evadare?
Mai blazonat nici că se poate,
fală,
că tirania ta triumfă-n mine:
lăsând batjocora, tot strânsă zală
încercuind fsntasticele mine,
/u-ți forma aurală
puțin importă-n brațe, piept năvală
dar fantezia-n
temniță nu-mi ține.
Arthur Rimbaud
Foame
Dacă am gust, nu e decât
Pentru pietre și pământ.
Aer prânzind,
Carbon, fier, grind.
Vira, foamea mea. Treci, foame,
sunete zame.
Trage otrava-ne
din volburi game.
Mănâncă pietre dărâme,
Lespezi de biserici hume;
Lipii din potopuri râme,
Pâini din văi de albăstrime.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu