Navavarsam

Dr Satya Vrat Shastri <drsatyavratshastri@gmail.com> My dear Professor Anca, Thanks for the e-mail. On our part also please accept hearty good wishes for Merry Christmas and Happy New Year. Navavarsam subham bhuyad rddhisiddhisukhapradam Regards. Yours Affectionately,Satya Vrat Shastri

Edgar Allan Poe

Sancta Maria

Sancta Maria! Ochii pleacă -

La focul jertfei, rugă sacră,

Iubind, smerind păcat răpus -

Din tronul tău prea sfânt de sus.

În zori – la prânz – crepuscul sur -

Maria! mi-auzi imnul pur!

În chiu și vai, în rău și rai,

Stai, Maica Domnului, mai stai!

Când Orele zburară vii

Și nor nu-ți coperă tării,

Sufletul leneș a nu-mi fi,

În harul tău mă ții-mă-nfii;

Acum când soarta-mi potopi

Prezentul și Trecutu-n vrii,

Lucească-mi Viitorul, vii

Speranțe-n tine-mi ții și-nfii.

Francesco d'Assisi

Cântecul Creaturilor

Atotnalt, Atotputernic, bune Doamne

ție laudele, slava și cinstea

și toate binecuvântările.

Numai ție, Atotnalte, se cuvin

și nu e om demn de tine.

Fii lăudat, o, Doamne al meu,

pentru toate creaturile,

mai ales pentru messer Frate Soare,

cel ce aduce ziua ce ne ilumină

și este frumos și strălucitor în splendoare:

de tine, Atotnalte, poartă significație.

Fii lăudat, o, Doamne al meu,

pentru sora Luna și Stele:

în cer le-ai format

limpezi, frumoase și prețioase.

Fii lăudat, o, Doamne al meu, pentru fratele Vânt și

pentru Aer, Nori, Cerul senin și orice vreme

prin care dai susținere creaturilor tale.

Lăudat fii, o, Doamne

al meu, pentru sora Apă,

ce-i mult folositoare, smerită, prețioasă și castă.

Fii lăudat, o, Doamne al meu, pentru fratele Foc

cu care ne ilumini noaptea:

e robust, puternic și vesel.

Fii lăudat, o, Doamne al meu, pentru a noastră Mamă Terra,

care susține și guvernează și

produce felurite fructe cu flori colorate și iarbă.

Fii lăudat, o, Doamne al meu

pentru cei ce pierd pentru iubirea ta

și îndură moartea și suferința.

Fericiți cei le vor suporta în pace

pentru că de tine vor fi încoronați.

Lăudat fii, o, Doamne al meu,

pentru Sora noastră Moarte corporală,

de care niciun om viu nu poate scăpa.

Vai de cei ce mor în păcat mortal.

Ferice de cei ce se află în voia ta

pentru că moartea lor nu va face vreun rău.

Lăudați și binecuvântați pe Domnul și mulțumiți-i

și slujiți-l cu mare smerenie.

Versiune de George Anca

N-AI VOIE SĂ FUMEZI

de George ANCA

N-AI VOIE SĂ FUMEZI

20 mai 1983, Delhi

Ploile din acest mai, fără precedent, cu certuri, ne-au și salvat cine știe de ce ciuperci după seceta prea fierbinte, torențializând nădușeli și nervi cavernoși. Dal mein kuchh tha. După puris și mattar paneer. Spital – încă vine din tradiția foamei reale, tradusă la noi pe halucinații snobite fără bazar.

Ganeșan, chiar un elefant, nu te pune cu el, că te găsește și-n gaură de comă. Sehra, și tot în helicopter spre Nibali, la nuntă. Două autobuze și 40 automobile, pe pământ. N-am furat. Îmi sunt buzunarele goale. La ce mă dați jos din tren gol pușcă, de scrie la revistă ceva de Playgirl, ba încă, de-oi crede eu, dar voi?

The Assam holocaust. Masacrele din Gohpur și Nellie. „But it is also possible to shock people beyond reason, to repel rather than inform. It was for this reason that the cover illustration chosen for this issue was reduced in size, to convey something of the holocaust without offending the dignity of the dead or the sensibility of the reader”. (I.T., March 1-15, 1983).

„The burning of Assam”. „Bansi Chandragupta was my closest friend till the end” (Satyajit Ray). „Injection of Hope”. „Stealing From the Gods”. „At least seven authors for every history book – a Hindu, a Muslim, a Sikh, a Christian, a Buddhist, a Jain and a Parsi”. „The blood of Assam stains the face of India”.

„Dowry deaths”. Nobelum spermaticus. Is Marxism getting „Hinduised” (in Bengal)? Arabs buy Andra girls. 3.500 casts and subcasts. The Japanese took to beef-eating after their defeat in Second World War and in three decades the height of Japanese people has increased by 10 cm on an average. In the same period the average Indian has become shorter by that length.

The story of Rama's repudiation of Sita is pure invention. Actually Valmiki's original epic ends with coronation of Rama. Bhavabhuti's Uttara Rama Charita is a lie. This was copied by Tulsidas and others. Thus the great hoax of Rama's irrational behavior has perpetuated.

It is a pity that a qualified person has to suffer at the hands of an unqualified person. „It is also known” fact that even an illiterate can become an MLA, an MP or a Minister whereas a civil servant has to be a graduate and must compete with thousands of young, qualified, ambitious men from allover the country.

„Our national weakness – corruption... If nearly all Indians are dishonest, how can we save the country?... One, putting excessive faith in Karl Marx and second totally Thomas Malthus... Phony leaders are everywhere... Corruption is inherent in the government of poor countries (can he kill his own shadow?)... Why simple villagers one day become dangerous dacoits the next day?... The politician-dacoit-police triangle”

The Eyes of a Cobra. Comparison of the Poles and Bengalis. Prathiba, Deepra și arheologul lor, în vizită de la revedere, cum vor să facă arheologia pietrei și de la noi, plus, în bachelită. Dansatoarea din Harappa.

We would like to know if only those who died accidentally are reborn. Bombay (this Paris of the East) wakes up to its pimps and prostitutes, pansies and gigolos, gangsters and gunmen, thieves and burglars. Why did Balador have to drag poor Buddha into his article? Iby – Girls of France and India.

 

21 mai 1983 Delhi

Plantele? sunt una dintre ele, sardar ji. Amaltașul, leac gălbinării. Namibiana din Harappa? Ce regi. Ce bronz. Nasurile și brațele din piatră tot se ciublesc. Mult despre Plopșor, chiar Dardu, generații arheologiste, genetice-spirituale, aluzie Pârvan.

N. Bahuguna: I warn you that people are praising you too much. They are making a Hitler of you. Mrs. Gandhi: „You have the temerity to say this to Indira Gandhi?” In a world where most people operate like little islands, indifferent to the needs of others, Heera and Nazeer are like beakons of hope.

Amrita Pritam: The personal life of a woman and more so of a public figure is discussed in the press in more obscene and objectionable fashion as compared to that of a man... The press has different values for men and women. In fact it can't stand a woman with a mind.

H. R. Bachchan: Amitabh (Bhachchan) is known even to the illiterate people and those very people know me as his father. Harivansh Rai Bachchan, the poet, is known among the select few – the literate. To them I am something more than Amitabh's father

Memna: cum lucrurile mele ar fi prins în India – studenții și sanscritiștii m-au vorbit de bine, ar merita să revenim. Nansi: că m-aș da mare spunând că nu vin, când venim. Că să vin singur, că ea nu mai vine. Rânduri din presă, voices.

Aristotle is an old fool (Bhawgan Rajneesh). I'm an Indian in heart, body and soul. I've still the Indian passport. I've no problems nor the paranoia about it (Zubin Mehta). Yet again, India Today ignored the death of Acharya Vinoba Bhave . While there was enough room for Malkhan Singh, the Maruti-Suzuki tie-up and Maneka Gandhi, this great Gandhian was not even mentioned.

Lila, Neeru, Shama mâine la prânz vor fi în Roma. Nansi, că poate nu ne mai vedem niciodată. Iasomiile, săgețile lui Amor, în marathi. Nana e buzată. Tot mai mult nu ne mai întoarcem în India acestui alt adio.

22 mai 83 Delhi

Am văzut versuri de astrologul, cred, numărul unu – terestre? cu atât mai bine, tot, parcă, și-a întrerupt rubrica de astre, pe motive de sănătate. Îl voi traduce cu o stare de cunoaștere. N-am mai scris un vers, să fie o lună. Inhibat poate de Gitagovinda, Yamuna, Yama. Perspectiva paradisiacă pe care o presupune versul ne-o cam reprimăm.

Filosoafele s-au înființat la Nana, prima Mamata, acum Bulbul, așteptăm pe Dante și Laura să ne exuperym. Sărit bețivul în engleză, apoi franceză. Fiecare Micul Prinț, fiecare alt personaj, apoi eu-ei toți-Micul Prinț, și Tara.

Câteva ore în compania lui Raj Gill, ziarist, scriitor, vânător. „The Toarch Bearer”, cu toată storia Alvikăi, aceeași cu „Shi”. Ar fi să revin în India, unde crede că talentul meu poate înflori mai bine ca oriunde în altă parte.

Acasă, cu Nansi și Memna discutăm virginitatea Mariei, a lui Kunti născându-l pe Karna. Mahabharata e viața. Draupadi, soția fraților Karna, mai presus de Arjuna? Krishna vânat în călcâiul vulnerbil și luat de valuri. Bhisma, challenged de o femeie reîncarnată bărbat – nu acceptă, e ucis de Arjuna.

Nansi-l iubește pe Karna. Sunt gelos. Shiva cerșetor, Vishnu femeie. Linga lui Shiva ar fi distrus lumea de n-ar fi captat-o Vishnu în a sa yoni. Surya, dăruindu-i, în fapt, de milă, a doua virginitate Kunti-ei. Cum Kunti nu voia să-i moară fiul Arjuna, cum aflase de Karna că și el îi e fiu, de ce pe Karna trebuia să-l implore să nu-i omoare fiul? Cât că Soarele vrusese să și-l salveze.

 

25 mai 1983 Delhi

Capitolul bețivului (le buveur) și al fanaragiului (l'allumeur). Nansi & Nana la O.U.P. Eu, la ingineri. Apoi, ca-n Assam, la pielea de tigru. Maima îl iubește pe Hemingway, nu romanticii, poate, puțin, pe dalits, pe Renu. Prem Chand nu e mare scriitor, e, în schimb, foarte uman.

26 mai 1983, Delhi

Buddha Purnima. Mataji cântă devreme. Iasomiile, amaltașul, puhoi de miresme mirese. 19 ani de la moartea lui Nehru – cântece din opt religii în Shanti Vana. Revenim, zicem, nu pentru ori contra noastră, nu mai contăm pentru noi. De dimineață, capitolul geografului și calculul Terrei – Nana adormită, Bulbul și Amrita așa și-așa, Dante (Nansi-n inspecție) pronunțând mai câș ca Nana.

Ne tot întoarcem aici, până să ne întoarcem acolo. Nana n-ar mai cunoaște-o decât pe Măriuca. Vorbește franțuzește în somn. Câțiva, măcar din gură, ne vor cu ei înapoia înapoiului, altcineva parcă și din ochi.

28 mai 1983, Delhi

Spectacolul copiilor, lansat. Chanchal, apoi Bishwagit (maică-sa, Rooma, scrie versuri). Nu mi-a intrat niciun salariu în cont. Be on Sunday 5^th June 1983 at 5 pm at D5/ 29-31 Probyn Road, Delhi-7 to share a

TRANSLATION AND PLAY

Program:

EMINESCU's translation of Sanskrit Grammar

ARISTOTLE's Poetics into Bengali by S. K. Das

AMRITA PRITAM in Romanian

RAJ GILL's Torch Bearer

ANTOINE DE SAINT-EXUPERY's Le Petit Prince played by children

BOOKS TO BE RELEASED:

Jayadeva's GITAGOVINDA, Romanian version by George Anca

Eminescu's Hyperion , Sanskrit version by Urmila Rani Trikha

Poveste pentru papagal by Alexandra-Maria Anca

Pancinci by George Anca

Rabindranater Sange Shantiniketane by Ion Iuga

 

Scriptul transliterat latin, xeroxat în cinci limbi – română, sanscrită, bengali, malayalam, gujarati. Cinci pagini în 10 ex, 50 rupii. Cinci la autori, una la mine (ca autor). Ce i-o fi apucat pe studenți – puțin șantaj, că urmează diploma: numai cu condiția să revin eu.

sunetele tale m-ar ajunge cum îți ajung

am fi de două ori fiecare anihilându-ne cum eram

nu tu papagal nu tu amaltaș nu tu nor anistoric

chiar așa abia te ascult și cânți intranscriptibil

ceea ce nu se întâmplă tuturor ființelor de tăcere

ce-mi spui mă ajunge nu-mi ajunge târziul

țipi într-un noroc al meu de a mă speria a mirare

scoți bancuri din gât și-mi faci destinul să râdă

se înnourează peste candelabrele galbene și glasuri

29 mai 1983 Delhi

Iasomiile culese de Nansi până la una, înainte de a apărea Tara cu coșulețul, cu greu primind una, una singură. Mă întristase vânarea elefanților pentru fildeși, de-au rămas în Kerala câte un bărbat cu fildeși, la 40 femele fără fildeși, în alte părți 1 la 9 când normal ar fi 1 la 5, iar toți elefanții și elefantele din India ar fi 6000.

Mai apoi s-a declanșat scandalul aranjării ghirlandei în păr, de-au ajuns toate iasomiile, minus cea de la Tara – pe podea. Nana a plecat fără un semn. Nansi, că nu mai merge. Ne-am dus până la urmă. Am rămas prin bibliotecă, 50 vols Gandhi. Copiii începuseră. Nansi dispărută.

Swami Buddhananda trona pe scenă. Jos, guru-ul de muzică, Nana, Bharti cu Tara în brațe, Radha, Bulbul (taică-său le-a luat și o fotografie, cu blitz). Până la zece bhajane. Apăruseră și Platagica cu Esha. Plata chiar făcuse un buchețel de flori sălbatice.

Ne-au cuprins în muzica lor fecioarele alea supărate, apoi swami a făcut teoria rugăciunii fără cerșetorie – lăsați-l pe domnul în pace, că știe el. Reconsacrarea Gayatri Mantra. Esha n-asculta. Citate din Christ (creștinii nu citează din hinduși). Până la urmă, am ajuns la bhajanul guru-ului. S-a distribuit Gita și prasad, copiii primind și câte două cărți autografiate de swami, în hindi.

Bucuria găinii-guru și a puicilor lui. Ne bucuram și noi. Cupola de la Gandhi Bhavan ne primea după ani, neschimbată. În atmosfera oratoriei religioase hinduse, în margine de bhajane. A venit în India, pe căldură, și Marguerite Yourcenar, la 79 de ani, neasaltată pentru autografe.

Revanna rula în fabrică, în sud, țigări bidi. A cumpărat biletul de loterie la insistențele vânzătorului, a câștigat 61 lacks de rupii în Rajasthan, cam milionul de dolari. N-a dormit și n-a mâncat două zile.

Un om sărac, sărac, ajuns peste noapte bogat, cu un cec, întrucât mai poate fi același, cât și ce-și mai poate aminti despre sine dinainte? La ce sfânt rugându-se, poate Durgăi, să-l țină-n mizerie totdeauna, spre a avea mereu cea mai mare fericire în a i se ruga? Lakshmi i-a adus biletul de zece rupii.

În 27 mai 1961, Norman Cousins l-a intervievat pe Nehru în New Delhi, după ce, puțin înainte, îl auzise vorbind despre Tagore, la centenar, și preferându-l lui Gandhi. Panditji iubea munții. Trei ani mai târziu, în ziua morții, în 27 mai 1964, „Mr. Jagmohan, currently Lt. Governor, Delhi” a scris poemul „A Tribute”, pe care-l republică azi The Hindustan Times și National Herald.

Vom lua lunch-ul cu Das-ii. Parcă a știut Birși de și-a luat liber, fără să spună, ca de obicei. Soarele parcă a pălit la strălucirea-soră a amaltașului – și vatra de sub el e un aur fără seamăn. Coroana i-ar ajunge nu numai pământului, dar întregului univers, precum și vastelor nedumeriri de-o viață.

Și mă vizitează, întru acestea, domnul Firehood, introducându-se a fi un luptător mojahedin împotriva regimului lui Khomeini. Vrei bani? Confirmă, plecându-și capul. Trecem pe discuții. El circulă o scrisoare și vinde, pe o rupie, Iran Liberation.

Are 26 de ani, a studiat zoologia la Bangalore. Părinții-i sunt în țara lui și a lor, unde 90 la sută ar fi împotriva ayatolahului. Pare a ști de România, cât că, în replică, pe mine mă cheamă Gange. Poporul nu mai vrea războiul cu Iraq-ul.

Deschide un album cu fotografii de persoane ucise, „fata asta n-avea decât 13 ani”. Sunteți antiamericani? Suntem antiimperialiști. Rușii? Vrem relații bune cu toate țările. (Balfe îl salută pe Rajavi în Londra, de 1 mai. Împotriva shah-ului și a lui Khomeini).Spânzurări publice. Mullahii. În plan, uciderea în masă a personalului militar, patriot.

Ofer un pahar cu apă, după obicei indian, și nu mă mai așez. Se ridică și el: „nu sunt violent”. Domnule, citeam un interviu de-acum 22 de ani al lui Nehru, ai grijă și de dumneata, îți urez succes în viața personală, oricât cauza e uriașă, supraindividuală.

Când am plecat din prima Indie, un tibetan, tot student, făcuse rost de forme să călătorească în grupul, primul, de 70 de turiști în fosta lui patrie, Tibet, atunci-acum sub China: „Cine știe dacă mă voi întoarce, dacă nu voi muri”. Ei distribuiau nu un ziar, ci broșuri scrise albastru pe alb; mojahedinii, pentru azi, preferă alb-negru, ziar, deși prețul – Re. 1.00 – e ștampilat violet.

29 mai 1983 Delhi

Asha, Char, Lorai – poeme proprii citite de Sisir în bengali, traduse, comentate în engleză. În timp ce Memna-și lua timpul cântecului văcăresc, în traducerea mea, apoi în originalul jayadevian, și comentariul comparatist.

Ne-a venit rândul și am comentat Tagore. Sisir a citit dedicația acestuia către un poet de peste o sută de ani, în 1992, apoi, Strălucit și Adorat – În revoltă – Zeul, și a încheiat citindu-și în original cele trei poeme ale sale. Cum am terminat noi, s-a stins și lumina.

Avusesem lunch-ul împreună, intim. Copiii mâncaser- înainte, inclusiv Goethe. Cum ne-am oferit una, am mulțumit pentru jumătatea mea de scrumieră. Am revenit pentru imprimare, însă glumind de Nansi Das și Shushmita Anca.

Cu Lali, am discutat despre logodnica lui, iar Sisir a recomandat-o la Victoria Anglian-Sanskrit School în Darya Ganj. După Aristotel – Poetica -, prietenul meu a tradus și publicat acum în bengaleză Troienele de Euripide.

Rugăciunea neintitulată a scris-o demult. Dante avea vreo doi ani, era bolnav, doctoru-i spusese, după miezul nopții, că fiul său nu va supraviețui. - Și tu ai scris poezia asta atunci, când ai aflat că Dante va muri. - N-aveam ce face. - Ai scris-o când fiul tău... - Nu știam ce... - În caietul ăsta. - Nu, pe o foaie. - Și doctorul spusese că va muri. - O spusese ambiguu și de-asta îl acuz pe dumnezeu, că luptă cu un copiul, de ce nu-mi dă mie suferința, de ce nu se bate cu mine.

30 mai 1983, Delhi

Lupta pentru micul Prinț. Știam că fiecare va vrea să fie Micul Prinț. Abia dacă Dante, gândind ca mine, că se vrea bețivul. Vorba lui taică-său, poezia vinului nu e prea frecventată în India, cu excepția urdu. Ce conservatori, copiii.

Au rămas trei cântece. Povestea e sfârșită. Micul Prinț nu există. Poate în fiecare copil și grown-up. Încheiem cu Frere Jacques (Marcin?), cântat încet-încet, adică, la sugestia Platei, trist, ca să nu mai intrăm în depopularea deșertului.

Redesenarea poveștii ca pentru o expoziție-decor merge bine. Ne-am promis ca mâine să-și aibă toți replicile pe foaie. Cele franțuzești. Repetăm apoi continuu. Nansi, că să cumpărăm 40 de coli mari – contribuie și ea – șarpele ca elefant, pălărie, berbecii și cutia se vor desena pe precreion.

Nana și Amrita tocmai tălălăie în hindi, pictorializând povestea. Toți suntem ocupați cu ea, ne e timpul scurt, mai avem doar o săptămână de India. M-am mai insolat până la Dept. Luceafărul în finlandeză: și ce publicitate în Scânteia. Ignorându-se ce fac eu, notez bucuros ce fac alții. Studenții de aici prenumără pe Mircea Ivănescu, Petre Stoica, Grigore Vieru, în rând cu Amitabh Bachan, Hema Malini, Dharmendra, Zenat, Rakhi.

Acasă la Raj Gill. Conflictul gen Gurdwara-Amrita Pritam apare când scriitorul e politicizat ori neagreat dintr-un punct de vedere ortodox religios. Ca scriitor, eu pot vedea în surâsul unei prostituate divinitatea în forma ei perfectă, ceea ce nu se acceptă în ortodoxia așa-zisului adevăr religios pur.

După care, bună oară, n-ai voie să fumezi. Cam 30 la sută din locuitorii Punjabului fumează, însă mai ales în centura Malva, în Ferozpur, Patiala, Bathinda.. În alte clime, primul crin, după zăpadă, nu ține de spiritualitate?

Sentimentul pe care îl are un ortodox mergând la gurdwara, recitind din cartea sfântă Adi Granth, eu îl am dacă pot să ajut lumea din jur. Văd un câine tăiat, trăgând din greu să moară, iau o piatră și-l omor. Am făcut-o. A fost cea mai divină formă a religiei pentru mine. Nu am putut folosi arma, eram departe să am timp să vin acasă să-mi iau pușca spre a-l elibera cu ea de durere.

Altădată, urmărea cu pușca o pereche de cocori-domnișoară (Demoiselle Cranes). A ochit. Când ei au început să se drăgostească, nu i-a deranjat 20 de minute. De unde, Valmiki și-a început Ramayana văzând pasărea desperecheată de un vânător – auzindu-i shoka (durere) a prefăcut-o-n shloka (vers).

Vânătoare, nu pentru a ucide, pentru sport, cel mai vechi. „Vânez numai o pasăre în zbor. Îi dau o șansă”. În junglă în Muzafarpur Nagar, careva neexperimentat a rănit în stomac o antelopă albastră (bou albastru / blue bull) și a fost obligat, sub amenințarea puștilor celorlalți, s-o urmărească trei ore, pentru a o reîmpușca. Altfel, ar fi fost cum ai părăsi un copil.

De la al 6-lea Guru al sikh-ilor, toți au fost și vânători. Iar d-l Gill excelează, în fapt, în campaniile de protecție a speciilor, intervenind, cum s-a întâmplat în cazul unor ilegale împușcări de oi albastre, de rațe negre. „Vreau să-mi sfârșesc viața retrăgându-mă în junglă”.

Așa a început și gazetăria, în 1962, la The Hindustan Times. Refuzat întâi de editor la ideea unui reportaj la zoo – nu va citi nimeni -, s-a dus, totuși, găsind pentru întâia oară o barieră biologică trecută: un cuplu de urși himalaieni se înmulțise în captivitate. Povestea a mers pe pagina întâi, iar în prezent toate ziarele au rubrici permanente asupra vieții animalelor. „Când merg la zoo, pot mângâia mai mulți tigri, care mă cunosc”.

Scriitorul: A scrie e cea mai fericită profesie. N-am judecat niciodată lumea, rețin reacții, emoții, scriu „about” nu „on” lume, încerc să fiu cât mai aproape de realitate. Ziaristul: Presa indiană e, de departe, cea mai liberă presă din lume.

Vezi campania împotriva lui Mishra, împotriva decretului de limitare a dreptului de exprimare în Bihar. Presa e controlată numai de editori. Dacă au existat plângeri împotriva mea, la editor, el le-a trimis la mine, ori de unde ar fi venit.

În timpul stării de urgență era cenzură totală. Eram reporter șef. Cineva a pus, ca titlu, la știrile zilei, „starea vremii”. După câteva paragrafe „pe linie”, alunecam, ziariștii, în propoziții care spun adevărul. Presa zilnică e singura națională, periodicele sunt locale; cotidianele se difuzează în toată țara.

Presa nu influențează omul comun, altfel (nu) s-ar perpetua greșelile guvernului. Influența e la vârf, guvernul, parlamentul, industriașii, universitățile. Caracterul personalității unei țări se află în universități, nu în ziare ori guverne.

Noi publicităm ceea ce se formulează în mediile academice, suntem mașini de diseminare, le facem simple și le răspândim. Altfel, cum va înțelege lumea programul național de integrare agricolă dacă-i va fi prezentat ca în comisia națională de planificare.

„Vin din scrisul informațional. Lumea scrie în stil de poveste. O familie de indieni sudici care au venit acum 40 de ani, în timpul războiului, în Delhi, într-o colonie punjabi, când mi-au citit Rape / Violul, m-au vânat să-mi spună că n-au știut până atunci atât de mult despre Punjab. Acei patruzeci de ani i-au pregătit pentru a-mi citi cartea.

Comunicarea în India e inhibată de sistemul de castă. Panditul nu vorbea celor fără castă. Abia încep doi să vorbească și se iau la ceartă, nu pot sta de vorbă ore. De ce suntem romantici? Pentru că suntem bogați în anotimpuri. Starea romanrică nu e pasivă, ci turbulentă. Norii musonului sunt cei mai îndrăgiți, dar și cei mai romantici”.

... Desine-moi un mouton... je ne savais pas dessiner... ca ne fait rien... dessine-moi un mouton... non, non, je ne veux pas d'un elephant dans un boa... j'ai besoin d'un mouton... non, celui-la est deja tres malade... Enfants, faites attention aux baobabs... Les grandes personnes sont bien etranges...

Lucrurile se simplifică și-n franceză. Pălăria vanitosului e un plic. Căscatul și aplaudatul, molipsitoare. Se începe pe solniță. Cartea geografului - a adus-o Nana - este una cu câini și pământul unul dintre ei. Cântecele merg. Frere Jacques a devenit, și-n refren, Petit Prince.

Ritmul lent. Vor face și măști. Redesenarea poveștii, re-exupery-zarea ei crește ca-n muson. Nu dorm eu noaptea, dar nici ei. Atingem culmi interioare. N-am curaj să le spun că Marcin, nemaidesen, în carne și oase, încă semănând cu desenul, își va aduce participarea extraordinară.

Mă cam jefuiră de hârtie. Pentru mâine trebuie să am scenariul – cu plombagină? - ba încă – să-și schimbe, cu rolurile, foile și să le copieze. Am regizat la Shiv Niketan propriu-mi Sârbiță / Sir Pierrot, la început, acum e sfârșitul. Jeane va juca, Floarea o vom pune la el în colivie – prea s-a vrut cochetă, iar clopotul s-a făcut universul.

31 mai 1983, Delhi

Am transcris, pe cinci pagini, versiunea mai mult engleză, cu indigo, am distribuit-o. La prânz, cum convenise de dimineață, Nansi s-a dus acasă la doctorul de papagali, „moșul”, în Model Town. Le-a luat și pe Nana și Amrita, cât era de cald, la 2.30 pm. Le-a spus careva că nu e acasă. S-au întors fierte mai ales la propriu.

Spre seară, un biciclist cărunt, recitând un scenariu. Că a trebuit să meargă la un pacient, de urgență... o lungește... dăm să-i arătăm papagalul... că de-aia a venit, cum c-a promis... a dat chiar el ora... a uitat... și-a ținut cuvântul față de o doamnă. Pot avea un scaun?

Numai puțin – să-și aducă bicicleta. E doctor specialist și și-a adus și o ștampilă. Pot să am un stilou? Dăm să-i arătăm papagalul. Există o anumită pauză. Nansi se folosește de ea. Este ea întrebată dacă pasărea e băiat sau fată. Băiat, zice ea.

Mai are un formular pentru vaccinare, dar nu-l completează, căci atunci ar trebui și vaccinat. Știe el cum să dea un certificat de oportunitate, de potrivire, fitness, tot zice, e valabil. Cât că insistă cum îl vrem, ce mai vrem...

Că are voie să călătorească în altă țară, în România... Nu, nu e nevoie, fitness ajunge, n-o să scrie de călătorie, nici de România, știe el, desigur, e autorizat, are ștampilă, face și copie, s-o țină. Într-un târziu, există câteva rânduri pe o bucată de hârtie.

Ne cere o tușieră. O are. Pune ștampila de Sethi. Că acum vrea apă. La început nu voia. Dar e și lămâie? Nu. Nu-i nimic. Poate avea pixul cu care a scris? E indian. Dar stiloul ăla? E indian. Cât datorăm? 150. Am mai luat din Chondni Chawk, cu 20, dau 30, na, 40, altfel ia-ți hârtia.

Păi nu e pentru export? Nu. Am dat unor americani și mi-au plătit 150. Noi nu suntem americani, pe noi ne exploatează indienii. Dă 50. Înapoiază o bancnotă de 10, că e găurită, cere alta. Aveți ceva de vânzare? Nu. Se uită spre radio. Nimic. Indieni. Vă vedeam quiet foreigners. Nu, indieni. Bine atunci, aveți adresa mea. Nu știu ce mai zicea. A plecat.

Nansi abia poate rupe tăcerea mai târziu. Sar și eu, o țară de maimuțe. Te făcea poștă cu fiu-său. Nu era nimic asta, dar îmi lua rochia. Nu există nicio închipuire de caracter, canibalism, nu mai învăț sanscrită, nimic.

Vine o scrisoare de la Usha Book Agency către International Academy Eminescu, Publications Officer, că să le trimit lista publicațiilor pe 80-83. Mă vizitează O.M. A. Îl invit duminică la 5. De ce mă caută? Așa. Ne așezăm. Geniu luminat față de vizitatorul dinainte. E de acord.

Curiozitatea lui este despre Statutul Uniunii Scriitorilor din România. În comparație cu Asociația Literară din Kerala, exemplu luat și de Punjab. Îi povestesc. A fost 4 zile în Basarabia, în 1969, la Chișinău, în sate. Este o parte înapoiată a Uniunii.

A publicat impresiile sale într-o carte de călătorii. Nu nume. Scriitorii nu spuneau liber ce gândeau. I-am întrebat dacă se simt limitați de ruși. N-au răspuns. Unul a râs. Anujan a fost condus pe unde a petrecut Pușkin cu țiganii.

Cei din Chișinău știau mai multe despre India decât ucrainenii din Odessa. Discutasem Transilvania, Oltenia în literatură și evocarea lui venise la pronunția Moldova. Am conversat amănunte de demnitate și mi-a transmis prin fiica sa o antologie din 1981, la ICCR, în care are un poem. Tot în 7 pleacă și el în Kerala.

Mai apoi a venit master-ul de muzică, parte după colivie, parte să-l invit în România, între mai-iulie, să predea niște indiană, a, ce interesant, ce de interesați s-ar găsi. O lungim. Schimbăm adrese. Că să revenim în august. Că matematica e una în India, ca și în România. Se uita – ca doctorul? - prin casă.

Mai încolo, Nana cu Amrita. Maică-sii, că nu dă cu parul: îl poate invita de ziua ei pe marinarul de ciklete (în schimbul cărora ea-i oferă loli-pop)? Că n-are nimic împotriivă. Și singuri ne minunăm. Mai încolo, eu revin, singur cu Nana – că n-am zis nu ca să nu mă pun rău cu ea.

Și acum de ce vrei să te pui rău cu mine? - Nici acum nu vreau, dar nu-i știi pe indieni. Cu tine n-am nimic, dar ei n-au caracter. La 20 de ani, eu m-am însurat cu mă-ta. - Ziceai că nu știi unde stă, dar eu știu. - Ce să zic, dacă știi unde stă, fă-te de râs și, uite ce e, dacă ești măgăriță, poți să te alegi și cu două palme.

Le meriți, atâta obrăznicie, așa devreme, parcă nu e a bună. A plecat, potcă mare, n-a mâncat seara. Am văzut flăcăi. Mi-am reproșat că nu înțeleg nimic din bucuria acelei libertăți curate, măcar din partea ei, poate și a lor. Dincolo de perversiunea comiterii cu albe, de orice vârstă. Da, ăștia vor de la tine orice, până și pe tine, pentru uzul purei lor perversiuni.

După doctor, venise dobista ca împărăteasa. Mai apoi m-a nimerit singur și i-am țipat „bas”. La fel fructarului. Seara l-am repezit și pr prof. Gupta, că nu merg cu niciun microbuz. Nu mă duc la niciun lunch. Nu pot să văd indieni. S-au explicat la Nansi că vor să ne vadă instalați. Esha, că e frumos cu marinari. Însăși Nana, că nu știe dacă ăla are 20 ori are 14 ani.

Oho, și cine mai umblă pe mări după ciklete? Și uite-așa, că jucăm șah port. Mi-aud din partea lui Dante că de ce am distribuit-o atâta pe soră-sa Laura, că numai el, Mamata și Bulbul sunt buni. Iar maică-sa Shushmita să-i spună lui Nansi.

Eu îi spusesem, ori pe urmă i-am spus: degenerare? India. Perversiune? India. Frumusețe? India. Dincolo mă gândisem la sfărâmarea sufletului. Aici și a trupului? Ura pentru soru-sa. Am apărat aparentul egoism față de noi? Al copilului nostru, care să ne bucure?

Mat cu pionul. Apoi, doi cai contra două ture, adică elefanți – în criză și ei. Supramultul acesta, ca paradare, induce imposibilitatea calității. Plus că au a se iubi, bănește, pe cât urăsc tot ce nu-i ban al lor, bani-ei. Și marinarii? Kashmirul febrilul? Cum m-ai lămuri, potolește-te.

Mi s-a năzărit și Europa, cât că un căcat de Taleyrand mă roade la șobolan. Gogomane imperii! Halucinații reverse, barbarii răs-supte. Ce dumnezeu. Păi da. Rugăciune și cerșetorie. Viol și ciordeală. Dinte pentru dinte, știrb pentru știrb, cod de crimă. Voi crede ce vei crede și ai crezut, dacă nu vei crede ce nu mai cred și am crezut: adu-ți aminte ce copil religios erai, Sisir. Eu zic ce zic, fac ce fac – refuzandism.

5 iunie 1983, Delhi

The Statesman consemnează, la evenimentele zilei: Internationa Academy Mihai Eminescu: Programme of Translation and Play, D5 / 29-31, Probyn Road, 5 p.m. (O face pentru a treia oară, anul ăsta, m-a consemnat primul, în 1978, după care, numele mi-a apărut în toate ziarele centrale indiene în engleză și hindi), The Hindustan Times publică trei (din cinci?) poeme ale Amritei Pritam incriminate de Gurdwara – Singh, The Fifth Ordeal, Kaur.

La tripla repetiție de azi, scandal, de-am dat-o și afară, un minut, pe Nana („de ce se bagă mama”?) Apoi a venit și Sisir, că de ce nu se zice „merci”, niciodată? El, care m-a luminat, că-n Bengal e jignitor să zici mulțumesc. Ai de exprimat asta prin vreun gest, prin vreun surâs.

6 iunie 1983, Delhi

Cam spre 5 eram obsedat de solnițe – unde sunt? Perdele, uși, ziduri mă opreau să văd cine va veni întâi. Nansi a zis Vinod, și l-am și văzut. Copiii începuseră să fie. Expoziția lor eclipsa jegul.

Începusem Le Petit Prince când au venit familiile Raj Gill, Gupta, cred că și ai lui Lali. Specatacolul a sunat neașteptat de bine. Am putut specula cu părinții. Bună bârfă, mai târziu, cu Bengalul. Romancierul n-ar fi lipsit de aici pentru nimic în lume. Cel mai june fiu al său conversa cu botanistul. Sociologul părea a poza.

7 iunie 1983, Karachi.

De dimineață, aproape calmi, asaltați de copii, prietenii Nanei, de Memna, Vinod, Sisir (a lăcrimat, și-a scos ochelarii, a revenit după oră, cu Wellek), Lali, Gupții (felicitat Ashish, anunțat și-n ziare ca al 14-lea pe toată India). S.C. Gupta a venit, într-adevăr, cu microbuzul.

La vreo douăzeci de perechi de mâini fluturau a salut sub amaltașul parcă anume ofilit. Au venit cu noi, în afară de S.C.G., Memna, Vinod, Lali, Laura, Mamata. Am trecut pe lângă școala Nanei. Avionul avea întârziere de o oră, pleca la 3.30 p.m. Am zburat lin. Urechile Platagicii cam țiuiau. Nana asculta vocaliza cățelului japonez. Eu am citit șapte capitole din Gita.

VIDUSHAKA BIBLIO

de George ANCA

VIDUSHAKA BIBLIO

11.04. 83. Delhi

(Viduș. Proprietar, G:V: - Parter-Etaj) E și condamnarea. Salvador nu e fitecine, știe Govinda, vrea s-o ilustreze, am vrut și eu. Un fals. De-asta sunt condamnat? Nu, dar n-ai cu ce plăti. Ilustrațiile? Chiria. Pe ilustrații. Chitanța a ajuns la autorități. Compromis? Condamnat. Cât? Milionul. A greșit adresa.

Nu-mi mai trebuie ilustrațiile. Îl omori. Începem portretul lui. Dar el e Salvador Dali. N-am unde să mă duc. Pe mal. Privesc un singur mal și-l cred celălalt, dacă există, dacă nu e o iluzie a zig-zagului. Hotărăște-te. Mai bine le rup.

Debitul există. Chiria ți-am plătit-o. Nu și pentru ilustrații. Nu știam că te interesează. Unicate. Neexecutate. Eu? Neexecutat încă. Salvador poate ajuta? Întreabă-l. Politică? Depinde. Ți-o luasei în cap. Entuziast. Nu prea vrei să pleci. Etajul e încuiat. Pe chestia ilustrațiilor.

(Maria, Giani Etaj) Nu se mai poate. Vidușul. E înfundat. El să fie sănătos. Trecem la zorostrianism, veniți, vulturi. Întâi viitorul Vidușului. Al Vidușei. Să mai vedem. Ți-au rămas picturile. Nu dau de ele. Proprietarul zice că le poate plasa.

Afacerea ilustrațiilor ți se datorează în parte. Întrucât n-am fost de acord cu ea. Cu nimic, nu ți-ai ilustrat nici gita proprie, și află că de acolo ni se poate trage. Că n-am făcut o chestie de scandal . Și a ieșit alta. Ce-am eu? Textul nu va mai fi sanscrit, va fi prăpăditura mea. Genială. Potrivitură. Fără menajamente. Și fără ilustrații.

Decât să mă scoată cu falsuri la Dali. La Delhi. Zi-i că sunt ale tale, de tine. Te-am sechestrat la etajul ăsta să-le faci. Dacă-l văd îi spun. Și, nefăcându-le, ca de obicei, batjocotindu-ți și gita, eu ce era să fac, aproape că m-ai lăsat în pace. Închis la același etaj tot de tine. În deschisoare.

(Vidușu, Giani - Etaj) Culori ai. Liniile-mi tremurau. Hâd. Incolor. Pe linie. Minți. Nu adevărul. Labă. De urs. Te simți singur. Mâine. Biblia. Mai târziu. Gita-govinda. Fost-ai. De ce-ai citit-o? Să mă joc. De ce-ai citit-o? S-o văd. De ce-ai citit-o? S-o plătesc. Prăpăditule.

Cum am fost scris. Ți-a fost scris. De ce să mă fi scris? Vidușa pe invers. Nici chiar așa. Eunucule. A cause de. Ne scapi. Femeia ta m-a scopit, ce-mi rămâne mie, îmi rămâi matale, mă gândesc eu, se gândește ea, se gândește proprietarul, cine se mai gândește?

Se mai gândește fiscul, se mai gândește Delhi, se mai gândește Salvador. Și ce? Ce, ia, ce se mai gândește? Se mai gândește că femeia ta m-a scopit și dacă femeia ta m-a scopit, tu te-ai apucat pe loc de ilustrat. Biblia. Lasă biblia, a, da, ai desenat oribila scenă pe biblie, că n-aveai altceva la îndemână.

Am desenat pe tine. În mine a sculptat femeia ta. Era o idee de conversație. De mine nu vă păsa, făceați abstracție. Cum puteam să-mi iubesc femeia dacă ea nu te scopea pe tine. Iar dacă eu nu te pe tine cum.

Ia-o iar cu gânditul, să râdem în consecință. Să mă mai gândesc și eu. Fiecare ne gândim numai noi. Iar filosofie. Labă. De urs. Te simți singur. Mâine. Gitagovinda. Mai târziu. Biblia. Fi-vei. De ce n-am citit-o. Nu mă joc. De ce n-ai citit-o. Să n-o văd. De ce n-ai citit-o. Să n-o pățesc.

Măscăriciule. Cum ți-am scris. Nu ți-am răspuns. De ce să mă scrii. Adevărat Vidushaka. Hristos nu râde. Malacule. Creștin. La cer. Femeia ta mă născu, îmi ești tată, râzi nu râzi, numai de tine nu mai am nevoie. Râd.

(Maria, Viduș - Etaj) Taci, că te-am răsfățat ca pe-un copil mai mic. Te-ai înfipt. A fost sărutul. Pană de curent. Ai tot regresat. Vidușule, mi-am schimbat sexul. Cu mine. Demult. Maria are un băiat, Maria are un băiat. Pană de curent. Taci, nu mai plânge. Nu m-am înfipt eu. Nimeni. Asta era concepția. Ți-au murit toate curvele. Și eu să mă nasc. În ce scop. Băiat bun. Plângi, începi potopul. Vulcanii s-au culcat cu vulcanele. Potopul se va sfârși, voi, înaintea noastră. S-a deschis poarta. Zăvorul e la înălțime. Potop. Nu e în text. Ușa deschisă. Închis. Vetala. La loc. Gita. Biblia.

(Proprietarul, Maria, Giani, Vidușa – Parter-Etaj) Zi vreo două. Ai picat din cer. Mai jos ca voi. Ne muți ca pe cai. De când ai prins glas. Ce e al lui nu e al tău. Praf și pulbere, decentule. Tu și femeie. Măcar acum. Blocaj. Unde. Te rog. Suntem de totdeauna vorbe. Până ne dai afară.

S-au găsit, le-am găsit. Falsurile. Niciun fals. Afacere. Pârnaie. Glorie. Diabet. Voi. Eu nu. Ba a mă-tii. Care pe care. Potoliți-vă, nu mai scriu. Scrie tu, scrie. Stânga. Tot murim. Poate trăim. Poate mustim. Fără explicații. Cum ne luăm. Sânge.

Plouă. Cine din cine. Interschimbabili. Avatare. Convenții. Absurd. Ar fi bine. Urdu. Abscons. Superficial. Ne jucăm. Potera. Altă silabă. Scopul era umorul. Scopit în râs. Afacerea ilustrațiilor de eunuci. Atribuirea. Chiria plătită în avans.

Anumite boli. Ca și potopul. Clasicii. Părăsiți. Apartamentul. Lecturabil. Cartea înăuntru. Pe astrolab. Complici. Ilustrație. Sinucidere. La timp. Cu spații. Suprapuse. Perpetuum. În gol. Deasupra. Dedesubt. Gata potopul.

... Vidușa o s-o rescriu pre-act. Voi comite alt act, pe altă temă. Să nu supăr nici măsurile de lungime, nici cerșetorii de cifre. Vidușa bucuros îmi scapă. Dacă-mi aparține sau nu, nu i-oi fi aparținând măcar.

Azi am 39 de ani. M-am dus dinainte. Decadenții s-au generalizat. Predau la universitate în Delhi română din 1977 – mai trăia Jayadeva? Spusesem celei de germană că eu sunt cel mai bătrân. De câteva zile, de când au apărut pepenii, îmi cade și capul pe câte-un pepene.

Văd coperta. Patronul nu m-a privit, o făcea fiu-său. Nu le-am spus că e ziua mea de naștere. Le-am spus conflictul piesei Vidusha, cu Salvador Dali, ăl mai mare pictor, ilustrând Gitagovinda. Cele două lectorițe de rusă veneau de la consultația de bulgară.

Lor le-am spus de aniversarea mea – ăsta e spalt de Gitagovinda în românește. Nu vă pot trata, că Nansi s-a dus cu Nana la școală. Am terminat piesa: „E bine să termini ceva de aniversare”. Coperta? Mi-am comandat un vis, mi-a ieșit un ritm. Nana va începe sanscrita la Springdales. Bătrâna Principal fusese în 1957 în România.

13. 04. 83. D.

Dimineață, Nana scăpa să plângă la despărțirea de Elisabeth Gauba. Cred și eu. Bătrâna e sus. Copilul a luat tabloul ei cu pești și i l-a dedicat. Elisabeth l-a pus pe holul principal la Shiv Niketan, și pentru alți copii. Clasa mea încă a excelat în sentimente și teatru. Sute de camioane pe Ring Road pline de răsculați – îi întâmpină polițiști cu oarecare grație.

15. 04. 83. D.

Ultima clasă de română în India. International Telegraph Ofice, probabil cea mai modernă clădire în colonie. Mr. Ion Iuga / Str. Tunari 6/6 // 72/21 – Bucharest-9 – Romania. Trimite jumătate bilet Delhi-Karachi-Bucharest pentru Anca Alexandra-Maria la Air India PTA Section Himalaya House, 23 – Kasturba Gandhi Marg New Delhi. Mulțumim.

17. 04. 83. D

Bilhana, din Vikramankadeva Caritam (nici de apă stinsă, nici de papgali citită). Candralekha (buric adânc, fin sân, față nepătată, glezne zvelte, buci-tron zeității): cristalul alb al minții regelui se înroși, ea era țărmul oceanului-sentiment erotic, lui îi bătea toba.

Cânt 1: Fata domnului munților, purtând jumătatea trupului iubitului ei, un sân înălțându-i-se către față să întrebe despre celălalt (Ardhanariswara).

Înotătoarele (VII) Papagalii îngânând din încânt cântecul cucilor au fost alungați din casă de femeile singure... (32)

Vântul din muntele Malaya, parfumat de fețele femeilor din insula Ceylon, încetinit de bucile tinerelor învățătoare din Dravida, se oferă plăcerii.(30)

(IX)... Tăcând, sfetnicii stăteau ca-ntr-o pictură, o vorbă nu mai ieșea nici din gâturile papagalilor speriați... ulei persian, foc pe săgețile iubirii. (18)

Dormind doar o clipă în noapte, el o vedea singură, pe cea cu față de lotus, parcă prinsă de trupul său, pictată dinainte-i și învârtindu-i-se în jur.(23)

Ea se duce de la fereastră în camera împodobită cu icoane, de aici la marginea pădurii și înapoi în casă (35)

Svayambara, podeaua cu dale roșii. Regii - ocean agitat de pasiuni, gesticulație (76) piept ridicat, ornamente mai de preț (77) prefiră perle (78) lotus de jucărie în coroană, râzând la doamnele cetății (79) un paloș (80) praf de camfor fără nădușeală și mutându-și cercelul de la o ureche la alta (81) lovind cu mâna zornăind de brățări pe aducătorul de betel și strivind cu unghia o foaie (82) vorbind de unul singur luând camforul din cutia de betel și împărțindu-l celorlalți (83) imberb își scoate veșmântul de aur și calcă pe el (84) se aruncă în spatele aducătorului cutiei de betel ridicând sprânceana; își răsfiră degetele căscând și se prăvăle-n scaun înfierbântat; îi vibrează gâtul de nota a cincea și surâde, spune câteva vorbe cu dar poetic...

Alegerea... Logodnica nici nu se uită la el și mai și scuipă foaia de betel din fața ei de lotus

un râu și mutat pe cale de oceanul impetuos nu-și părăsește cursul dinainte

(147) Fata pune ghirlanda alegerii pe gâtul lui Vikramanka

10. Grădina plăcerilor (haremul) – martori dansului femeilor – iederi (24) Acest arbor Ashoka strivit de talpa ta e binecuvântat (Culesul florilor) – femeile din harem – (primăvara) din multe, numai cinci flori lui Kama; (40) arborele Bakula încovoiat sub bucile ei; (41) ochii plini de polen, o îmbrățișare regelui; Ashoka bate cu frunza-palmă o soție a regelui culegând flori; (43) cu buci grele în arbore, își dă drumul pe tulpină până la rădăcină cu picioare-lotus nădușite (44) copacii se ușurează de flori sub povara bucilor haremului; (46) trupurile trupurilor tot sudoare și polenuri; (47) lacurile buricelor femeilor cu ochi frumoși supte de polen (48) albinele (49) aruncând polen în ochii co-soției îl sărută pe rege; (50) una furioasă numără numai zgârieturile de unghie în subțiorile celorlalte; (51) ramura unui copac oferită de rege se lasă sub bucile femeii odată cu inima rivalelor (52) pe una o împodobește (54) una cu veșmântul smuls de o maimuță îl îmbrățișează pe rege; una rupe, cu bucile grele, creanga unde aștepta, și cade peste rege; (57) soțiile regelui Kuntalei, parcă prefăcute de Kama în dansatoare în dramele bravurii brațelor lui, arătau frumos cu picturi de grămezi de polenuri de flori; (58) flori și albine, pe față mâini, după femei; (60) sudoare amestecată cu polenuri de flori; (63) baia-bazinul; (65) soțiile regelui nu vedeau pământul de prea grelele țâțe; lebede speriate de sunetul brățărilor (70) regele, cu femeile, în bazinul plăcerii (71) femeile plivesc geloase lotușii, ca pe propriii ochi; (72) din atingerea buzelor roșii ca de bimba ale femeilor și a multului lor collyrium, se petrece o răsturnare: lotușii albaștri se înroșiră, cei roșii se albăstriră; (73) de joaca muierilor cu buci grele toți lotușii erau rupți (76) când femeile regelui intră în bazin, lacul de pe picoare, mișcând de albine, decolorându-se de picuri de sudoare, se spulberă; (78) regele îmbrâncește pe una în apă adâncă; (79) lotuși doar sălașuri de albine acoperite de polen precum drumeții de praf; (81) bucile ca de piatră ale muierilor, scufundându-se, undele au crescut ca de apa farmecului lor; (82) fețele-lună ale femeilor regelui Calukya văzute, albinele nu intrau în lotușii deschiși de teamă să nu se închidă (83); (84-86) regele le stropește pe țâțe-tâmple-de-elefant, pe cercei, pe urcioarle reginei; (89) bazinul cu apă amestecată cu santalul de pe sânii lor păli ca de despărțirea de muierile cu ochii-cerbi; (90) schimbarea veșmintelor.

(XI)

Speranța soarelui scufundându-se în ocean?

De-acolo are Indra caii cei mai iuți;

odată și odată îmi va da unul și mie. (8)

O, cerb, nu-s crin -

Ce-mi vii în vin?

Colir din ochi Rohini

pătându-te nu ți-e rușine? (56)

Amant al nopții bându-te cu vinul

neam de femei-mânii azi rupe-oi spinul (57)

cupa de-mi atingi, regele nu te lasă

Rohini s-o face furioasă (58)

Sfârâind după vreuna te-ai subțiat ață

nerușinatule adevărul e pe față. (59)

De nestatornic fuși zvârlit în sări de mări,

n-ai altfel raze reci și cum ți-e cald în cer? (60)

Te știe soața flușturatic după fete

Vin stele după tine nu vin să mă îmbete (61)

Amant luminii lumii te-a păcălit vreuna

că-n fiecare noapte pe cer treci spre Varuna. (62)

O domn al nopții la ce-mi tulburi inima cu dragul

din vinu-mi du-te giuvaer-pahar sari pragul (63)

Cum bate vântul pâlpâi și te uiți

după vreuna s-o săruți (64)

stă bolta trează nu închide nicio stea

prea ai umblat la multe dragostea (65)

soțiile barzilor, în rostiri de nectar, spun cântecul

dimineții augural, frumos, mai frumos de nota

Șadja plăcută și lungă (73)

Flăcările lămpilor dragi doamnelor cu ochi căprii

scriindu-și scrisorile de dragoste... (76)

O, poet între poeți, fără seamăn poezia pulsează;

până și operele nepoeților își vădesc frumusețile;

e timp de nespus pentru Sarasvati. Cu mintea

concentrată, gândește-te o clipă a compune

poezii (81)

(XIII)

Dealurile parcă prefăcute în ascetici... palide

de cenușa pădurilor arse (3)

șiruri de gâște sălbatice gârâind păreau

cingători căzute coapsele râurilor

subțiate de vară (4)

zilele mari la trup de-au băut apa

toată a pământului încet se lungiră parcă

de greul soarelui pe cai înceți (5)

numai râurile născute de Himalaya se

bucurau de îmbrățișarea oceanului

alte râuri mereu mai firave nu puteau face un pas (6)

râurile din tărâmul nordic strânseseră apa căderilor

din Himalayas ca pentru o baie rece oceanului

aprins de despărțirea atâtor râuri (7)

râurile cu firul pierzându-se înșirând

petale de lotus înnoroite neîmpreunându-

se cu oceanul erau lungi despărțiri (8)

drumețul își anina ochii de sânii femeii

împărțind apă gândindu-i urcioare nu mai

știa de unda răcoroasă din urcior (9)

drumeți poftind sărutul buzelor ca limba ale

femeii ce apă împarte o băură pe gânduri înmiresmată

de flori patala de ea dăruite (10)

(17-90 Kama descrie iubitei sale anotimpul ploilor – râurile, apoi Meghaduta)

de bună seamă râurile s-au supărat de-o

vorbă a mării și de duca norilor că noroioase

și cu valuri țipătoare deodată o pornesc spre ocean

râurile bărbați-femei (46) – norii asemeni lutului înghițit de femei să nască (54) – asu-kavi versuri răspuns la ghicitori (68) – tu nor... n-ai egal ca... vestitor... celor despărțiți (60)

lasă norule nefericite femei cu ochi

de căprioară departe încă de iubiții lor chiar

când te văd cine pictează pe unde ziduri nu-s? (74)

Raze de lună intrau pe fereastră nu hoți

5. 05. 83. Delhi.

Nansi, în noapte, că să nu ne mai întoarcem. De dimineață, că un optimism o animă, să ne întoarcem, că opt ani îmi vor fi de ajuns. Se aude papgalul în sanscrită. Trebuie și certificatele corectate. Mâine, clearence-ul pe income tax. Băltoaca diplomei. Gelozia, stimulată de frigiditate?

... un ora le place și mie o revistă și un participant... raport de rudenie este între română iubrar... imperii au amenințat libertatea românilor două mii de ani... mă imbror cu alta... casa e a Altuia... mă îmbrac cu Altă rochie, care este a Altui om... cartea este a Altei persoane... unul era medic.

... dați-mi și mie una. Am admirat tablourile unuia dintre ei, cartea am dat-o uneia dintre ele. Unora le place muzica. The Moftul is the play, very nice part he says mofture. Amici is second part of play. The Hero of Caragiale is worked very nicefull. Amicii is the great person of the play, but the main hero of the ply is Mofture.

Democrație este libertate de poporul. Amita Bhose has written a Romanian conversion from Luceafărul of Eminescu. Rig Ved is the oldest Granth whereas Eminescu has written later on. Balcova has worked on Brahma. Dr. George has also keenly works on Sanskrit.

Homo este etimologia și familia cuvântului om. Democrația este kind de guvernmenului în care liberta de scris, liberta de expressa views, în el guvernmentul e elected la lumea (people). In his play we find taunting on the social customs, on the way of ruling orthodoxy people.

Amici.Three friens Mache Lache Tache. Moftul român. Moft you can find in any country, Caragiale has written beautifully about Romanian. Domnul Mitică. D'ale Carnavlului. Dadina, Bibicul, Dandanache.

Democrația este în România. Democrația este o governmentă de meu în România. Alecu Ghica este religia românilor. Bacovia a scris o carte despre Brahma. Singură Singură Singură. In Romania, the most popular author was N. C. Paulescu. There was a great person named Dosoftel.

In my views, Romanian literary works not only inspired Indian but also the world. Omul Romanian sunt ești bună. Persoană mare de România este N. C. Paulescu. Alecu Ghica, a mahatma. Dosoftel un bible transcribera. Romania este un island surrounded by țari socialists.

Yours wife is a very great lady. You passed the all student. There are two child. One son & one girl. There are very beautiful child. Mr. Anga wife are very faithfull wife. The ampire left him Mr. Anga latin from star manners.

16. 05. 83. D

„You may kindly meet the Vice-Chancellor on 18/5/83 at 3-45 pm”. Biletul mi l-a adus Kobra, în ședință. Deodată? Văzusem, față la față, paginile-pumn-și-foarfecă. „Bonne nouvelle pour vous”, da, da. Mă întorc pe dos ca-ntr-un amuzament.

Nansi plecase numai o clipă mai devreme, uitucă și ea, rătutit și eu. Până prea târziu, de-am cărat două tașce pline cu literatură română și Istoria lui Călinescu, separat, ca-n purgatoriu. Cu gânduri, întâlniri, spectacol, înainte de committee.

Straniu ca Petrarca. Mahabharata ca totdeauna. Sunt ore, o muzică flamenco. Dacă nu din Assam și Gujarat. Thule amazonic. Vor trece împăcări. Aproape păcat că voi muri, aproape păcat că trăiesc. Țipă și papagalul. Aurării, gulmohari. Șah părăsind sudul pe nord hașișin.

Întors pe lunca Yamunei, împădurită de gulmohari și eucalipți. Trecând mai întâi prin Darya, pe la Air, Chartered, El Arab. Probabil mâine dimineață merg la Motilal. Adresa, mai nou, e a tatălui meu, de-o să-i placă, ajuns la vorba lui, de a avea încredre numai în el. În nimeni altcineva, nici în frați.

18. 05. 83. D.

În anticamera vice-chancellor-ului, cu un sfert de oră înainte de ora ce mi s-a fixat, mi-aud că de la biroul primului ministru mi-au revenit cărțile cu scrisoarea, greșit îndreptată doamnei, de i-am pus turban. Semnez că le-am „primit”.

Mai conversez cu amicul coreligionar Masih, care mestecă pan – s-a lăsat de fumat – și-l scuipă într-o căldărușă. E bine că poți să act și react. Mai vine și Faruqi, deloc măreț în hindi – să-l văd, că are să-mi spună ceva foarte important pentru mine. Poate pentru el, să vadă România.

Intru la sardar visi, care se ridică protocolar, și-n două minute-l las, făcându-l atent că am grijă de timpul său. C-am vrut să-l văd pentru a-i confirma adeverirea spuselor mele dintru început, în indologia prin română, fericirea prin studenți, pricăjirea (indianizată) a vieții. Ci nevoia ei întru indologie. Omul știe când pleacă, nu când se întoarce. Câteva rânduri de la el, în revistă, m-ar ajuta – sigur, sigur, fă draft-ul cu secretarul meu și se face.

Abia ajuns acasă, cu gând de Camp și xerox, auzind hârâitul aerului condiționat (pe chestia cu vederea lui visi), gata și furtuna, ca-n birocrație, întuneric, vijelie. Nu e seară, parcă noapte, probabil o să revină lumina. Atunci m-aș strecura. Bani de-ar fi să arunc pachetele în mare până la Târgoviște, tatălui.

19. 05. 83. D.

Tomis, nov. 1969 (Sculptura indiană și Brâncuși)

Densusianu, Ar. Colindele și himnele vedice. Rev. crit. lit. 1893

R.F.R, Dec. 1937 (Eliade – Demonologie ind. și o legendă rom.)

Conv. lit. Mai 1907 – Iordănescu T. (De unde ne-a venit jocul păușilor)

Astra, ian, 1970 (M. Em. în conșt. rom. - Cioculescu, Dima, Noica, Salg)

Analele Univ. Iași, 3, nr.1, 1959 (Simenschy Th. Variante străv. la Ispirescu)

„Înștiințări literale din Asia” (Albina Rom., 2, 1830; 9, 1838; 10, 1839)

„Literatura indiană”, Universul, 2, 1846

„Tipuri din India”, Familia, 1890

Blaga – Eonul dogmatic. Paradoxiile metafizice, Gândirea, 1, ian, 1931

Heliade,Rădulescu – Istoria critică universale. 2 vol. Buc., 1892

Tiruvalluvar – Cartea datoriilor, Buc., 1876

Valaori, Iuliu – Principalele lbi și lit-ri indoeuropene, Buc., 1829-30

Eliade, M. „Asvagosha”, Cuvântul, 24.2.1927, 27.2.'27

Iordănescu, T – Dram. ind – Conv. Lit., ian. '31 / Poez lir., Conv. lit., ian. 1934

Bănățeanu, Vlad – Lit mod a Indiei (Tân. scr., 6-8 aug. 1957 – Romanul în lit. ind. mod., Iași. lit 8 aug. 1957 – Dram. Ind. Act., Sec. 20, 6 ian. 1961

Cordun, Val – Modernitatea în Ind. cont., V. Rom., ian. 1969

Întâlnire cu S. H. Vatsyayan, Luc., 16 iul. 1969

Kripalani, Krishna – Academia indiană de literatură, Contemp. 21 sept. 1956

Machwe, Prabhakar – Realit-le ind-ne și lit., Contemp, 29 ian. 1960

Pandey, Induprakash – Poez. mod. în Ind. - Gaz. lit. 14 iul. 1965

Paraschiv, V. - Lit. contenp. hindi, Steaua, 11 nov. 1958, dec. 58

Ray, Amita – Lit. bengali modernă, Gaz. lit., 15 feb. 1968, Gaz lit. 6 mar, 1969

Sajiadi, Zaher, S. G. Faiz Ahmad – Viața rom, nov. 1962

Vidyasagar, P – Lit. Mod. în lb. Hindi, Anale Univ. Buc, Lbi clas., 19, 1970

Zberea, N. „Orientations dans la prose hindi moderne”, Studia et Acta Orientalia, 5, 1963

Aghei (sic), 2 poeme, Rom. lit, ian 1975;

Bhagavan, M. A. (1), Cronica, 21 apr. 1972

Kamala Das (1), Cronica, 21 apr. 1972

Kavarpentu (1), Astra, ian. 1969

Mehrotra, Aravind Krishna (2), Luceafărul, 27 apr.. 1974

Pandey Induprakash (2), Gaz. lit., 14 iul. 1966

Poeme hinduse de drag., Steau, aug. 1971

Rajlakshmi, Devila (1), Steaua, sep. 1970

Sinha, Madan Gopal, Luceafărul, 18 oct. 1969

Varma Mahadevi (1), în: Din lirica fem., ESPLA, 1960

Varma, Srikanta, Luceafărul, 24 ian. 1976

Vatsyayan, S. H. (7), Luceafărul, 16 iul. 1966, Tomis, ian. 1967

Gandhi

Gandhi, M. R., Experimentele mele cu adevărul, Tribuna, 23 oct. 1969

Gandhi, M. R., Inscripții, Sec. 20, feb. 1968

Blaga, L., Mahatma Gandhi, cum l-am cunoscut, Saeculum, mai-iun. 1943

Eliade, M., De vorbă cu un naționalist indian, Vremea, 13 mar. 1932

Godeanu, Victor, Mahatma Gandhi scriitor, Adev. 14 iun. 1931

Simpozion despre Gandhi,Adevărul, 15 dec. 1932

Nehru, Autografie, ESPLA 1957 (608 p.), Descoperirea Indiei, ESPLA 1956 (679 p.)

Tagore

Cosânzeana, Orăștie, 3, nr. 49, 1913 / nr. 51

Ramuri, nr. 10 -11, 15 mai 1914

Grădinarul, tr. Margareta Miller-Verghi, Buc. 1914, 159 p.

Mama și copilul, Buc., Ed. Em, 1921

Lumina ochilor, tr. N. Batzaria, Buc. 1922, 146 p.

Murmurele sufletului, Lamura, Buc. 3, nr 5, 1922 / nr. 9

Sadhana, tr. Nichifor Crainic, Buc., 1922, 129 p.

Culesul roadelor, tr. Vasile G. Luță, Buc., 1923, 144 p.

Grădinarul, tr. Sylvian Lorin, Buc., 1923, 85 p.

Naționalismul, Buc., 1923, 99 p.

Prinos de cântece/ Gitanjali, tr. George Ulieru, Pitești, 1924, 124 p.

Bimala (Căminul și Lumea). Roman. Tr. S. Lerescu, Buc., 1924, 148 p.

Patima iubirii / Pref. R. Rolland / Tr. Ion Pas, 1927, 61 p.

Fără cătușe. Din sufletul indian. Tr. Aurel B. Luca, Buc., 1930, 31 p.

Orbire / Nuvelă. Tr. N. Constanțiu, Buc., 1935, 31 p.

Pământule. Tr. G. Demetru Pan, Rom. Lit., Buc., nr. 30, 1939

Din: Grădinarul. Tr. Tașcu Gheorghiu, Iv. Martinovici, Tânărul scr., Buc., 11, 1956

Tr. Eugeniu Speranția, Steaua, Cluj, 8/1956

Jertfa. Poem dramatic. Buc., 1957, 48 p.

Pietre flămânde. ESPLA, 1958

Articole despre educație și învățământ, Buc., ESDP, 1961, 156 p.

Grădinarul. Tr. Iv. Martinovici, EPLU, 1961, 171 p.

Ghirlanda Dragostei. Tr. Al. Philippide și Mihai Leicand, EPL, 1961, 351 p.

Versuri. Tr. George Dan, Buc., 231 p., 1964, 1967

Gora. Roman. Tr. H. Y. Stahl, ELU, 1965, 536 p.

Traduceri de Z. D. Bușulenga, Secolul 20, 2, feb. 1968

Arghezi, T, A Skeleton Poem, 1961, Sahitya Academi / Viața Românească, iul. 1969

Bănățeanu, V, Viața și opera lui Rabindranath Tagore, Buc,. EPL, 1961, 265 p.

Bhose/Ray, A, Rabindranath Tagore și România, Rom. lit., 9 mai 1977

Blaga, L., în: Patria, 4 oct., 1922, 6 mai 1922, 20 sept. 1923; în: Voința, 20 0ct., 1920, feb. 1922

Ciotori, D. N. - Rabindranath Tagore, Luceafărul, 1 dec. 1913

Crainic, N – Tagore și Europa apuseană, Ramuri 26 feb., 1922

Gargi Balwant – Rabindranath Tagore și teatrul, Sec. 20, sep. 1961

R. Rolland, H. P. Bengescu în: Steaua, oct. 1976

Iorga, Nicolae – India lui Rabindranath Tagore, sep. 1926

Kripalani, Krishna – Tagore, poet și umanist, Contemp., 25 ian. 1957

Valerian, I. - De vorbă cu Rabindranath Tagore, Viața literară, 3 dec. 1926

Vianu, T – Tagore în România, Albina, 13 mai 1961

Declarații făcute presei: Universul, Buc., 44, nr. 272 (p. 4), , 1926 (p 1); Conferință la Teatrul Național, Recitări – Viața lit. Nr 30, 1926; Dimineața, nr. 7182, 1926; Banchetul / Convorbirea Viața lit. Buc. nr. 34, 1926

Alți scr. de lb. Bengali

Antra Ray, Încordarea pt. război, tr. Petre Luca, V. Rom., aug. 1950

Banerji Manic, Boală, tr. A. Ray, Rom. lit., 7 oct. 1971

Battacharya, Lokenath, tr Virgil Stanciu, Tribuna, 21 nov. 1974

Battacharya, Sisir, Cronica, 21 apr. 1972

Chakravarti, Nirendranath, Tigrul, Steaua, sep. 1970

Chanda Rani, Maytreyi, Devi în: Din lirica fem., Veronica Porumbacu, 1960

Gosh, Bimal Chandra, Tribuna, 10 apr. 1962

Gosh, Sarath Kumar, Mâncătorii de oameni, Buc.

Kabir, Humayun, Singur, Luc., 18 oct. 1969

Malik, Keshava, Luc., 27 ian. 1976

Shakunta Bhattaciarya, Poștașul de noapte, Luc., 15 ian. 1959

Urdu

Alavi, Muhammad, Lumina lunii, Cronica, 21 apr. 1972; Fazali, Nida

Iqbal, Muhammad, tr. Dim Rachici, Rom. lit. 16 oct. 1969

Jafri, Ali Sardar, tr. Dan Grigorescu, Luc. 15 ian. 1959

Zafeer, Syed Sajjad, tr. P. Solomon, Sec. 20, dec. 1960

Shahryar, Cronica, 21 apr. 1972

Oryia

Mohapatra, Sitakant, Poeți în vizită la Cronica, Cr. 30 oct. 1975

Patnaik, Deva P., Cactusul, Cr. 21 apr. 1972

Punjabi

Amrita Pritam, Sreaua, nov. 1967, Trib. 9 nov. 67, Rom lit. 16 oct. 1969

Prabhjot Kaur, Iașul lit., feb. 1969

Marathi

Bapat, Vasant, Rom lit., 1 mai 1969, Ateneu mai 69

Tamil

Anvaiyar, Astra, ian. 1969, Venu Gopala, T. Scr.

Paniker, Ayyappa, Cronica, 3 oct. 1975

Telugu

Padmaraja, Palagummi, Ateneu, mai 1969

Pichamurti, N., Astra, ian 69

Malayalam

Siva Sankara, Pillai, Thakazhi, proză, Meridiane, 1963

Valathol, Narayana Menon, Luc, 15 ian 1959, tr. Tașcu G.

Engleză

Aurobindo Shri, Ramuri, 15 aug. 1972

Krishnamurti, Jiddu, Poem, Adev lit și art., 28 iun. 1931

Folclor

Comori indiene. Proverbe în versuri, tr. Enescu-Stâlpeni,Buc. 1925, 89 p.

Artă

Devayani, Krishna, Fam., mai 1968 (exp. pers. Buc.)

H. A. Gadi, Un pictor indian la București

Călătorii

Istrati, Ernest, Călătoria unui român în India, vol. 1-2, Buc. 1915, 112 p + 150 p.

Hanciu, Ioan, Povestiri adevărate din voiajele mele prin Indii și Insula Ceilon supranumită Raiul Pământesc, Râmnicu-Vâlcea, 1916, 151 p.

Condiescu, N. M., Note de drum. Insula Ceylon. Baia elefanților. Kandi, Gândirea, 5-20 apr. 1932

Condiescu, N.M., Peste mări și țări, vol.2, Indiile, Buc. 1923

Eliade, M., în Cuvântul, 29/31 iul. 1927 – Milarepa, 28 feb. 1929, Biblioteca Maharajahului, 9 iun, 28 iun. - Jurnal himalayan

Nagy Istvan, Reportaj din India (magh.), 1958 (145 p.)

Giurcăneanu, C. și Mocanu, C., Drumul maritim spre India, Ed. Șt., 1965 (64 p.)

Dumitriu, Ion, Pelerin la Șiva, EPL, 1969 (248 p.)

Rostti, Al., Note din Grecia, India, Israel, Minerva, 1970, BPT (321 p.)

Al-George, Sergiu, Simboluri ale străzii, Luc. 9 iun 1973

Oțeanu, Smaranda, O lume la capăt de lume – Sri Lanka, Buc. 1973, 92 p.

Reviste

Adevărul – Adevărul literar și artistic – Cronica – Cuvântul - Dimineața – Familia – Gazeta literară – Gazeta de Transilvania – Gândirea – Iașul literar – Icoana Lumei – Jurnalul Literar - Luceafărul – Orizont – Patria – Ramuri – Revista Fundațiilor Regale – România literară – Scolul 20 - Steaua – Studia et Acta Orientalia – Tânărul scriitor – Tomis – Tribuna – Universul – Universul literar – Viața literară - Viața Românească - Icoana Lumei – Voința – Vremea – Zalmoxis etc.