George Anca după 2003

George Anca după 2003 

 

 

George Anca (publicaţii după 2003, selecţie)

Poezie

Măiastra în dodii, Academia Internaţională Mihai Eminescu (AIME), Bucureşti, 2003, 288 p.

Transbudhvana & other Poems, AIME, 2003, 256 p.

Maroc după tată, AIME, 2004, 108 p.

Nefertiti şi Borges, IFLA Buenos Aires, 2004, 76 p.

New York Ramayana, AIME, 2005, 324 p.

A la Reine de Maillane, AIME, 2006, 44 p.

Partea nimănui, Bibliotheca, Târgovişte, 2010, 192 p.

Proză

Măslinii din Ufizzi, 2003, AIME, 2003, 127 p.

Tangoul Tigrului, roman-operă, AIME, 2005, 330 p.

Ibsenienii (7 volume), Oscar Print, Bucureşti, 2005-2006

Roboam, microroman rom, Trivium, Bucureşti, 2007, 84 p.

Sfinţi în Nirvana, Offsetcolor, Râmnicu Vâlcea, 2004, 100 p.

Teatru

Scenometrie Teatrux, Biblitheca, 2011, 258 p.

Eseu

Gramatica sanscrită în versiunea lui Mihai Eminescu (coord. ed.), Biblioteca Pedagogică Naţională (BPN), Bucureşti, 2004

Literary Anthropology, eseuri, Bibliotheca, 2005

Glose despre Ahimsa, BPN, 2008, 50 p.

Mantra Eminescu, Biblitheca, 2011, 138p.

Traduceri

Târgovişte – India. Antologie poetică / Poetical Anthology, 2008, 190 p.

Poems / Poeme de Surender Bhutani, Trivium, 2008, 34 p.

the Prince of Metaphor at the Metaphysics Court de Toma George Maiorescu, Amazon, USA,366 p.

Effect of Indian Thought on Mihai Eminescu / Eminescu şi gândirea indiană de Zricha Vaswani, ed. tr., Bibliotheca, 2011, 142 p.

Introducere în jainism de Rudi Jansma, Sneh Rani Jain, Biblitheca, 2011, 210 p.

Comunicări

„Indological Studies in Romania”, Nehru University, New Delhi, martie 2003

„In Search of Joy”, ICAES, Florenţa, iulie 2003

„From Bloodshed to Orange Revolution”, Pugwash, Andalo/Trento, January 2005

„Technologie de la reconaissance”,Etats Generaux de la Francophonie, „Langue francais langue d’innovation”, Timişoara, March, 2006

Referinţe

Anca de Marian Popa (sub tipar), Bibliotheca, 2012, 212 p. Capitole: 1. Premise 2. Dodii 3. Generalitãţi 4. Conformaţii de cuvinte 5. Formaţii de cuvinte 6. Cuvinte ca suporturi. Realitãţi dodiate 7. Paradoxe. Silogismele dodierii 8. Tipuri de redactare 9. Opinii literare 10. Cãrţi - Poezia-Romane - Relaţii de cãlãtorie – Teatru multideductibil - Alte mostre de crestomatizare - Dodierea colocvialului 11. Politice 12. Etnopolitice - Interetnice 13. Hinduitate dodiasticã 14. Religii 15. Erotice 16. Traduttore - Dodiatore 17. Psihosomatice 18. Ca un sfârşit

Despre George Anca, AIME, 2003, 276 p. - Ioan Alexandru, Sisir Kumar Das, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Dana Dumitriu, Ion Iuga, Ion Ladea, Ion St. Lazăr, Constantin Mateescu, Ioan Mihuţ, Romul Munteanu, Ion Soare, Mihai Stan, Mihai Şora, Romulus Vulcănescu

A Giorgio Anca da Eugenio Montale. (1973).

Mulţumesc pentru 10 Indian Poems. – Mircea Eliade (1977).

Colegului nostru, poetului George Anca, aflat de mai mulţi ani în India ca profesor de limba şi literatura română îi datorăm ducerea la capăt a gândului de tinereţe al lui Mircea Eliade de a-l face cunoscut sistematic pe Eminescu în lumea sanscrită. - Ioan Alexandru (1983).

Te-ai încoronat ca rege al dodiilor. - Ioan Ladea (1999).

Scriitorul George Anca pare să trăiască acut „dialectica” postmodernismului. - Dan Mircea Cipariu (2000).

Unul dintre cele mai libere experimente cu putinţă. - Daniela Iordache (2001)

Teatru, roman, poezie, din toate există câteva în această carte. Problema o constituie însă nu definirea, ci înţelegerea ei. Ar trebui chemat Ion Gheorghe sau un specialist în cuneiforme ca să descifreze textul lui George Anca: "restrictată patima atma/ crestată în cerul pe sârmă/ exactitatea robiei protective/ proiective elective Ninive// ce încercasem nu de înţeles/ ducea lipsă impunere impala/ de-om compătimi-o friptură/ împotriva rosului din peligro// orice fiinţă mă răstoarnă/ arrivamo zici muzicii urzici/ gustului sânge de condor/ taurul încornorează cocarda". - Alex. Ştefănescu (2005)

Nu este o intreprindere usoara lecturarea cartii lui George Anca, cel care schimba sirul cuvintelor, rastoarna sintaxa, desfiinteaza punctuatia, caci scriitorul (poetul, prozatorul, dramaturgul, eseistul), prozatorul, jurnalistul, indianistul - omul de litere George Anca re-creeaza o lume in opt zile, la Florenta, chiar daca aceasta lume incepe apocaliptic: "Explozie in Uffizi. Mihu se spanzura. Romulus moare cu gandul la el, fiul moare (mijlociul se spanzurase mai demult, mezinul e in Germania - ce italian sa-l asemuie cu un nazist)." - Sorina Vissarion (2006)

Cu prilejul împlinirii a cincizeci de ani de la moartea lui Liviu Rebreanu, autorul a fost întâmpinat cu nespusă generozitate şi cu un cald entuziasm de confratele său, Dl. George Anca, Director General al Bibliotecii Centrale Pedagogice "I.C. Petrescu". Acesta a acceptat ca instituţia condusă de el să tipărească prima şi a doua scriere ale subsemnatului, deduse din existenţa chinuită a romancierului numit. Biblioteca Centrală Pedagogică "I.C.Petrescu" este astfel cel dintâi for din ţară ce aniversează acest an de mare însemnătate. Mai mult decât atât, acelaşi indianist a îmbrăţişat, în spiritul unei responsabilităţi vrednice de conducerea acestei Biblioteci, cu o destinaţie atât de deosebită, ideea Editurii Ramida - condusă de autor - de a se publica o colecţie de nuvele şi romane scurte biografice, în care se înscriu cele două lucrări menţionate, menită să facă scriitorii români mai cunoscuţi şi mai iubiţi. Drept care, i-a oferit iniţiatorului ei şansa de a scoate un prim tiraj bibliofilic al fiecărei apariţii noi, răspândit în cea mai mare parte de Bibliotecă însăşi, şi a propus ca ritmul editării să fie de o carte pe trimestru. Este uşor de închipuit recunoştinţa pe care i-o poartă autorul editor, cu atât mai mult cu cât epoca noastră este una deloc propice actelor gratuite de cultură majoră. Autorul este dator să mai adauge ceva: dacă nu-l întâlnea la momentul oportun pe Dl. George Anca, nu este câtuşi de puţin sigur că şi-ar mai fi găsit curajul de a-şi continua munca de pionierat cultural la care s-a angajat după Revoluţia din 1989. - Mihai Rădulescu (2006)

Sunt profund descurajat de a mai lucra pentru wiki. Oamenii trebuie încurajaţi, ajutaţi, nu hărţuiţi. Când nu ştiu cum să facă, faceţi voi, terminaţi-vă cu veşnicile voastre sfaturi! Probabil că unii anume fac asta ca să râmână aici în misiune. Rămâneţi şi voi aici cu favoriţii voştri. Puteţi să ştergeţi pagina

indienistului George Anca precum şi imaginile sale. Să râmână aici maneliştii, sexybrăilencele, magdele, elodiile, fotbaliştii cu trei partide jucate oficial în trei ani. Să rămână aici toate aceste nulităţi. Eu plec! Nu se ştie dacă voi mai reveni! Mai aveam multe de făcut aici pentru cultura română. Voi găsi alte mijloace, voi scrie în diverse publicaţii, dacă nu cumva antiromânismul şi incultura nu se va manifesta treptat în toată profunzimea acestei ţări. Nu-mi mai scrieţi că n-are rost, plec cum au plecat şi alţii, treptat veţi regreta ce va ajunge această enciclopedie şi va fi prea târziu! - Nicolae Tomoniu (2009)

Am citit mai multe din lucrarile lui George Anca si rezumandu-ma la sculele mele MODESTE literar/artistice l-am gasit ca fiind unul dintre cei mai mari scriitori, progresisti ai literaturii romane, un poet, un prozator de exceptie: un ganditor, un vizionar, un artist modern al cuvantului scris. Inca il studiez ca sa ma pot dumiri, ca sa pot dezvalui si altora extazul si maretia simtirilor sale. Daca se spune despre limba ca EA este o forma de exprimare inca primitiva in comparatie cu muzica atunci George Anca este scriitorul care o intinde si-o catapulteaza spre extremitati atras fiind “parca” de limba originala data de Dumnezeu vrand sa ne aduca acasa din “BABEL”. Daca va reusi in perioada vietii sale ramane de vazut insa incercarea sa trebuie impartasita cu cei tineri dornici de o asemenea experienta si aventura. Ben Todică (2009)

Diploma de merit a Uniunii Scriitorilor, 2009

Adresa: Str. Izvorul Crisului, 12, D4/24, Bucureşti – 040895. T fix: 021 450 88 68. Mobil: 0749340724.

E-mail: george_anca@yahoo.com

"Anca"; "Uncubus"

ANCA, STUDIU COMPARATIST DE MARIAN POPA

Am primit din partea domnului Marian Popa, autorul Istoriei literaturii române de azi pe mâine, manuscrisul cărţii Anca, 214 p. A4, care va fi publicat de revista „Litere” în foileton, iar în volum de editura Bibliotheca.

Este vorba de un studiu comparatist asupra operei lui George Anca, structurat pe următoarele capitole: 1. Premise. 2. Dodii. 3. Generalităţi. 4. Conformaţii de cuvinte. 5. Formaţii de cuvinte. 6. Cuvinte ca suporturi. 7. Paradoxe. Silogismele dodierii. 8. Tipuri de redactare. 9. Opinii literare. 10. Cărţi. Poezia. Romane. Relaţii de călătorie. Teatru multideductibil. Alte mostre de crestomatizare Dodierea colocvialului. 11. Politice. 12. Etnopolitice. Interetnice. 13. Hinduitate dodiastică. 14. Religii. 15. Erotice. 16. Traduttore – Dodiatore. 17. Psihosomatice. 18. Ca un sfârşit.

Motto-uri din Friedrich Schlegel, Kurt Goedel, Horia Gârbea, Manfred Lutz.

Început:

Prima premisă. Cu termenul dodii Anca 1. specifică texte proprii şi ale altora; 2. Indică natura şi calitatea unor realităţi exterioare sau mentale. Aceste valorificări indică faptul că ele reacţionează premeditat.

A doua premisă. Într-o scrisoare către Titu Maiorescu, în care se precizează că un număr mare de amici şi admiratori vor să-l ajute pe Eminescu, a cărui boală s-ar fi agravat, un anume Constantin Simion notează după o vizită la spitalul de nebuni: „Se află aproape neîntrerupt foarte agitat. Pronunţă idei şi foarte multe vorbe, care nu aparţin nici unei limbi şi pe care le forţează a rima în penta şi hexametri. (...)

Final:

Anca vede un sfârşit cu zece braţe al timpului şi descrie ce vede. Asta, pur şi simplu, pentru că „ne-am creat un singur creator ne lipseşte voinţa primului pas în stare să creăm c-am foat creaţi” (Cenuşa din gânduri).

LITERE

UNCUBUS de Iarman Poppart în România

Iarman Popart s-a născut într-un cartier al oraşului boemian Brno, ca fiu al unui grefier şi al unei artiste. A studiat psihiatria la Eranos. A profesat în Cape Town, după care se retras într-un sat german unde meditează şi cultivă coacăze. A fost premiat cu Aldous Huxley pentru Homo Victus, iar Vinod Seth din Maharani Bagh l-a nominalizat la Nobel pentru deradicalizarea pragmaticalizării.

Cine şi-ar fi închipuit că, printre englezii din Bram-Bran-Dracula, se va mai scrie o carte, şi încă una benignă? Folosirea limbii române nu este accidentală în sistemul literar conceput de autor. Până la cheie.

„Uncubus aparţine unei pentatopii având o componentă care nu va fi niciodată tipărită.” Patru sau cinci coautori?

Uncubus se va fi putând citi, deocamdată, în legătură cu Excubus de Armani Popaart apărut la o editură tot din România.

Uncubus incipit:

Friedrich Stauglitzstrasse are pe o parte clădiri cu un etaj sau două, vile care par pustii, impresie dată printre altele de absenţa copiilor. Oricum, pustii sau fără copii, clădiri din ultimele decenii, deci solide, nu ca acelea din centru, cărora dacă le dai jos fardul, dai de zidurile afectate de osteoporoză. Copiii, câinii şi joggingarii se pot bucura de ceea ce începe dincolo de celălalt trotuar al străzii, care însă trebuie închipuit, deoarece nefiind foarte necesar nu există – un parc-plantaţie, dar nu unul în stil romantic, pentru că lipsesc urmele unei păduri cu clasici copaci bătrâni; cei mai mulţi copaci sunt schilozi, au multe ramuri tăiate, pentru a se combate măcar aşa consecinţele dramatice ale poluării, alţii zac pe sol trântiţi de furtuni prezentate de savanţi ca fiind tot mai nenaturale şi în stive plasate la marginea potecilor, şi unii şi alţii aşteptându-şi dispariţia definitivă prin putrezire şi comercializare.(p.5).

Fine:

Abia atunci îl înhăţă şi pe el spaima. Îşi căută biletul de autobuz pentru Bucureşti şi ieşi pe uşă mângâindu-l cu degetele ca pe icoana Sfintei Paraschiva” (p. 274). 

                                                                                             HORACE GANGE

George Anca: Draft - Colocviile de Marti - ocrombrie - noiembrie - decembrie

Binevenite completarile, titlurile de interventii proprii, lansari de carte, recitaluri, numele unor invitati ai d-stra etc., la ultimele trei Colocvii de Marti din acest an, pe urmatoarele structurari:

Colocviile de Marţi

30 octombrie 2012, ora 17, str. J.L. Calderon, nr. 39

Eveniment: Dimensiunea românească a existenţei

“Existenta romaneasca nu cuprinde numai lumea de aici, ci si lumea de dincolo. O afli despartita printr-o schimbare de fire a fiintei. Lumea de dincolo nu e pentru noi “afara” din lumea de aici. Ceea ce ne desparte de ea este un fel de opreliste interna, de vama, de deosebire de domeniu existential, de experienta a fiintei, asemanatoare aceleia care ne indreptatea sa vorbim, inainte de celalalt razboi (si acum!!!) de fratii “de dincolo”. (Mircea Vulcănescu). Una din intervenţii, dr. Mihai Teodorescu: Experienţa trăită a morţii clinice şi a morţii biologice aparente (invierea din morti explicata stiintific prin faptul ca scoarta cerebrala intra intr-un somn adanc si EKG-ul si electroencefalograma sunt 0). Calendar, septembrie: Petre Ţuţea, 110 ani de la naştere, Mircea Vulcănescu, 60 ani de la moarte, Zaharia Stancu, 110 ani de la moarte

Invitaţi:

Elisabeta Isanos, Sorana Gorjan, Elena Negreanu, Lucia Negoiţă, Monica Grigorescu, Julieta Strâmbeanu, Bianca Michi, Mariana Gurza, Adina Dumitrescu, Puşi Dinulescu, Marian Popa, Mihai Neagu Basarab, Ion Coja, Nicolae Nicolae, Marin Diaconu, Gabriel Gheorghiu, Nesor Ignat, Florin Costinescu,Mihai Stan, Gheorghe Neagu, Nicolae Tomoniu, Radu Nema, Mircea Coloşenco, Petru Costinescu, Mircea Muntenescu

Amfitrion: Dr. George Anca

Intervenţii

Mihai Teodorescu: Experienţa trăită a morţii clinice şi a morţii biologice aparente

George Anca: Ispita asiatică

Puşi Dinulescu: Caragiale

Marin Diaconu: Nae Ionescu de Mircea Vulcănescu – avatarurile manuscrisului

Mircea Coloşenco: Ţuţea

Vaile Pupeza: Cardinalul Iuliu Hossu în dialog cu Ion Pupeza

Nicolae Bulz: Şcoală de vară în anul Romulus Vulcănescu

Soran Gorjan: Avram Iancu în poezia lui Radu şi Dominic Stanca

Nestor Ignat: Între Pascal şi Baudelaire

Bianca Beatrice Michi: Principiul plenitudine-utopie-heterotopie

Petru Costinescu: Statuia Jannette de la OMPI Geneva

Teatru de poezie

Recital Magda Isanos susţinut de Julieta Strâmbeanu

Bianca Betrice Michi: Kashmir (poeme, debut)

Romeo Tudor: Şuşkin

Ion Murgescu în recital

Lansări:

George Lupaşcu: Transurania, Pastel, 2012

Ion Ţâru: Binele public, Proilavia, 2012

Colocviile de Marţi

27 noiembrie 2012, ora 17, str Calderon 39

Eveniment: Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte

„O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiță[3], și căzu mort, și îndată se și făcu țărână.” (Petre Ispirescu). „Ne întemeiem aci pe-o autoritate pe care „Românul” desigur nu va cuteza a o cobata, pe a lui Nicolae Bălcescu” (Mihai Eminescu”). “así desde las Indias a Valachia / corra tu nombre y fama, / que ya por nuestra patria se derrama” (Tome de Burguillos, en el año de 1634 – dedicaţie lui Lope cf. Herodot despre traci). Pe când Lope însuşi, în piesa lui El prodigioso principe de Transilvania, maschează pe Mihai cu Bathory (Călugăreni, 23/13august 1595). În timp ce, după Nicolae Bălcescu, soarele veni să lumineze această mare zi de miercuri 13/23 august, menită a fi briliantul cel mai strălucit al cununei gloriei române. Calendar cultural, noiembrie: Lope de Vega (25 noiembrie 1562 – 27 august 1635), 450 ani de la naştere; Nicolae Bălcescu (29 ianuarie 1819 – 29 noiembrie 1852), 160 ani de la moarte; Petre Ispirescu (1 ianuarie 1830 – 21 ianuarie 1887), 125 ani de la moarte; centenar George Emil Palade (19 noiembrie 1912 – 8 octombrie 2008).

Amfitrion: Dr. George Anca

Comunicări

Lansări

Teatrul de poezie. Astă-seară se joacă Noica, spectacol-lectură

Colocviile de Marti

18 decembrie 2011 ora 17, Calderon 30

Calendar: 

Cella Delavrancea, 125 ani de la naştere

Spiru Haret, 100 ani de la moarte

Ion Mincu, 100 ani de la moarte

Simion Mehedinţi, 50 ani de la moarte

Constantin Noica, 25 ani de la moarte

Radu Stanca, 50 ani de la moarte

Eveniment: In memoriam Avram Iancu. Inaugurarea Teatrului de Poezie

Marţi, 25 septembrie 2012, a avut loc  evenimentul cultural

Colocviile de Marţi –In memoriam Avram Iancu  

Evenimentul a avut loc la Centrul pentru Activităţi Recreative şi Inovare Ocupaţională

Str. J.L. Calderon nr.39

Mihai Eminescu, Geniu pustiu: „Împăratul Codrilor bătrâni şi a munţilor suri şi sterpi aduna pe vulturii din vizuinele lor stâncoase împregiurul flamurei româneşti. În creierii împietriţi ai munţilor şi-n aerul lor cel rece, flutura tricolorul, trăia libertatea Transilvaniei”. Din Testamentul lui AVRAM IANCU: „Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd Naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocma acuma cu întristare văd, ca speranţele mele şi jertfa adusă se prefac în nimica. Nu stiu cate zile mai pot avea ; un fel de presimţire îmi pare ca mi-ar spune, ca viitorul este nesigur. Voiesc dar şi hotarât dispun, ca după moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul natiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi ; tare crezând, că luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile natiunii mele.” Calendar, septembrie 2012: Bicentenar Eudoxiu Hurmuzachi (29 septembrie 1812 – 10 februarie 1874); Avram Iancu, 140 ani de la moarte (1824 – 10 septembrie 1872) ; Ion Agârbiceanu, 130 ani de la naştere (12 septembrie 1882 – 28 mai 1963); Centenar Michelangelo Antonioni (29 septembrie 1912 – 30 iulie 2007). Inaugurăm Teatrul de Poezie, iniţiat de George Anca, Puşi Dinulescu, Gabriel Gheorghiu,Vasile Menzel, Vasile Pupeza.

Invitaţi: Irina Petrescu, Vali Niculescu, Elena Negreanu, Tatiana Iekel, Maria Butaciu, Elisabeta Isanos, Sorana Gorjan, Isabella Alexandrescu, Esha Beteille, Alexandra-Maria Citirigă, Aluna Nottara, Viorica Vatamanu, Doina Gheorghiu, Lucia Negoiţă, Victoria Dumitriu, Elena Liliana Popescu, Ofelia Ichim, Ioana Ene-Mihail, Augustina Constantinescu, Irina Velcescu, Bianca Floarea, Maria Rotaru, Julieta Strâmbeanu, Angela Bilcea, Doina Boriceanu, Veronica Anghelescu, Mariana Gurza, Adina Dumitrescu, Puşi Dinulescu, George Astalos, Marian Popa, Gabriel Gheorghiu, Vasile Menzel, Vasile Pupeza, Nicolae Băciuţ, Ion Coja, Corneliu Zeana, Dimitrie Grama, Neagu Udroiu, Paul Tutungiu, Florin Costinescu, Vladimir Udrescu, Vladimir Pesantez, Doru Moţoc, Felix Sima, Cornel Berbente, Ion Andreiţă, Vasile Andru, George Lupaşcu, Florentin Smarandache, Ben Todică, Surender Bhutani, Deepak Maheshwari, Vasile Boji, Mihai Stan, Gheorghe Neagu, Nicolae Tomoniu, Ion Soare, Ion Măldărescu, Nicolae-State-Burluşi, Nicolae Drăgulănescu, Candid Stoica, Florin Epure, Constantin Poenaru, Mihai Petrovici, Sorin Stratilat, Eugen Racoţi, Alexandru Hasnaş, Emanuel Engel, Petru Costinescu, Neculai Hilohi, Sebastian Văduva.

Amfitrion: Dr. George Anca 

 

Intervenţii:

- Ben Todică: Noi trebuie să ne schimbăm

- Vasile Pupeza: „Împăratul Codrilor” - „Unicul dor al vieţii mele”

- Puşi Dinulescu: Eclissi. Omagiu lui Antonioni

- Lucia Negoiţă: Vedere din poem. Omagiu Constanţei Buzea

- Doina Boriceanu: Retro

- George Anca: Mihai Eminescu, traducător al lui Eudoxiu Hurmuzachi

 

Teatru de Poezie: Testamentul lui Avram Iancu; Mihai Eminescu: Geniu pustiu; Lucian Blaga: Avram Iancu; Edgar Allan Poe: Clopotele; Annabel Lee, în româneşte de Ionel Zeana - Interpretare: Vasile Pupeza. Recital Ioana Ene-Mihail: În numele iubirii

Lansare:

·         Corneliu Zeana: Nu trădaţi, vă rog, Ideea Europeană

·         Ionel Zeană: Florilegiu, Academia Internaţională „Mihai Eminescu”

·         Stelian Tăbăraş: Zile  de retrăit

 

 

***

Momente inedite:

Satatuia lui Avram Iancu din Brad de Horia Flămând (foto, în prezenţa sculptorului).

Colaj memorial Avrm Iancu de Sivia Sarac

Testamentul lui Avram Iancu, texte de Eminescu, Blaga şi din folclor  interpretate de Vasile Pupeza

Lansare de cărţi: Nu trădaţi, vă rog de Corneliu Zeană, prezentat de Mihai Prepeliţă;

Florilegiu, de Ionel Zeana, prezentat de George Anca; Zile de retrăit de Stelian Tăbăraş, prezentat de Vasile Pupeza

Două poeme de Magda Isanos recitate de Julieta Strâmbeanu

Poem propriu recitat de Gabriel Gheorghiu

Recital Ioana Ene-Mihail, introducere de Vasile Menzel

Teatrul de poezie inaugurat - versuri de Edgar Poe, Mihai Eminescu, Rabindranath Tagore, Lucian Blaga, Khalil Gibran, Tudor Arghezi, Rudyard Kipling, Magda Isanos, Ionel Zeană 

Printre spectacolele următoare: Recital Emil Botta de Ana Negreanu

                               La eveniment au  participat  scriitori, artişti, ziarişti şi  membrii Centrului.

Post ermetic de George Anca

George Anca

Post ermetic

 

George Anca

1

har ba haraba mal familial

du-te peste drum la biserică

haitei căinţă pe meditaţie

cochilia renunţării fagi magi

nemaitrezindu-te morişcă

tristih pe Chenier alt număr

Boccacio Vultureni Duminicei

ştiindu-ni-i răspăr pe barieră

n'aibă Naiba casa în împărăţie

prea anemonelor claustrărilor

perdanţi Calafatului dau la mau

corbi în traista ciobanului cenzor

cohorte parapantele ciorilor

pramatiile sângelui în petec

2

în ciomag prin pădurea împuşcată

invers ne reparăm tălpăşiţa

ne-om deshuma neprivegherea

de lumânări când le aprindeam

citeşte-mă perpelit nedormirii

pe ajunsul minunăţiilor copil

arând pestilenţa lanului negru

porfir de când nu-l mai petrecem

speranţe în formă de copaci neuscaţi

femeilor le vin idei dicteu dialogat

ne ducem împreună mare fără lună

nu-i e bine vacii noastre Dănuţo

îmi luă sângele pe degeaba

anemie prin carenţă de fier

numerologie vioară fii de regie

Charles Candiano la unul dintre

cei doi generali mă voi întoarce

3

ochi pătraţi în cerc de întuneric

studiu asupra redundanţei avatarice

înconjuri cu placaj alt kitsch primare

mă vezi scriind să n-avem vorbe

scriitorul organicităţii colecte între

microscoapele transpirate canicular

scula-se-vor tranşeele pe întoarselea

păţanii incurabile cu fiecare tronc

cumva să nu-mi fi strivit sângele

faraon vizitator la Zoroastra

arhonţi cavafi intersectaţi viezuri

fundă latifundiul trenă miresei

ce să zică pehlivanii gealaţi

deplângând pe Marko la Rovine

4

anonim la salonul din Frankfurt

pasez tot pritocirii mime în lift

luând din timpul pentru Ratlow

de nu sonetele catehismului

nu mă cenzura paznice sperieţan

râdea doctoriţa că n-am cancer

iertată tuberculoză tatăl nostru

epsisoade pe silabe imperiul horei

i-aş trimite lui Katavolin ţeapa

câinii ne îndură ierarhii pleacă

la seceriş vikingii a ne devaliza

encore une fois foc a contra a

fars tiz d'ero ţar(ă) nici agrar(ă)

hai repede şi cu pupăza lămpilor

5

cum v-ar mai părea pasărea cişmea

latura codobatura cioara mioara

pe prietenie numărătoarea ochilor

abia de învinse psihiatria ferestrul

can't emir han pe ruseşte poza

pierduţilor de femei frumoase

pe unde calcă se face întuneric

să vadă cum îi piere neamul

correspondences berze tardive

în ce oraş Othello ba măiastra

a o fi jucat da' plecaşi la Piteşti

ţine-ţi-vă minte dacă vă văzurăţi

p'empatie contrariind zăbava plecării

hai că ne certăm şi-n altă parte

6

de n-o fi fost cumva de dat ca la verde

acelaşi colormaistru la voi în America

laus Daedali jucaşi de intrare la Mic

făcutul mai tare de râs mai pe unde

amnezia amiezii comoţie d'emoţie

spulberătură comanşă ziurirea glie

fractalie pe felie fractalioţi iloţi

nema lema iritându-ne dune

alt lustru la ţanc programează-ţi

p'evantai hai la rai să te dai de pe cai

repicaţi pictaţi picaţi din ficaţi carataţi

sfinţii sună mamă lună tată soare

nu mai da din casă toate iradierile

asta tot aduce scaune aşezat indigo

7

barca plecată rari pescăruşi nepoate

vampiri nevizitaţi păpuşilor vândute

'i sus soare cotigii lipii cu Ovidiu

năimire părintească de la Savitur

la fel bate vântul peste Naso

te-ai elibera înapoi studenţiei

micşunea în redundanţă avatarică

merg mă prinde trece n-o mai prind

temerea pustietăţii de mai cine

rărite ispăşiri fără popor arendă

păi de ce zboară elicopterul

lacrimii jarişte soarele pajişte

anul viitor n-o să ne mai plictisim

de dormit tu vei dormi copil preţios

8

vin să-ţi fac viaţa frumoasă hai mamă

gayatri năimirea neamului de părinţi

revenirăm în Phoenicia jazz tăricean

m-iau liber nu e de-o tablă cu Victor

vorbiţii crimei peste cifru coroiat

bine că vorbirăm abis ţărcuirea

rar fericire Bernard cât şi cu Albert

că şi noi ne înşiruim bâldâbâcul

ce-mi dărui manta strepezirii

matter of fact teroarea deja vue

de n-ar greşi modelul represiv

cât să ne mai desprindem d'India

ucizii capelani c-ai nonviolenţei

hai că nu voi apăreţi de sub şepci

9

pe rupere ardoarea crăpării de şiştar

lactee gangă laxă castă piuitul ia-ni-l

aflămu-ne din soare ori Savitur ori star

prin clopote-nstelarea lui raja dacă rani-l

acas' creion biciuşca în fapt de şerpi calică

sacâz saca încinge de sfâşia ce minte

nu minte dracul cântă din foaie de sipică

de-l identifici oaie la trânta cu nesfinte

ciment ba horj târâşul armoniu enervării

sub tălpi de nervi aiurea convulsii ca de râsul

culorilor d'ardeiul rugat Hari că măr i-i

niciun acas veninul şpriţându-ne sacâsul

ne lasă vocea calea lactee pe canat

şi tragănă tigoarea prim-planul coroiat

10

corolele scrumite-n zări de cunii

denunţă crimele cremaţiunii

creştet asemănând pe arătură

placentă Dumnezeu ni se îndură

ari valuri ariei boeme te restaur

trup mantiei nici abur mal malaur

malaria plămâni lui Gib slovacă

Ghosh cromozom Kolkatei nicio vacă

stopa-vom greşuri mântuinţei viclă

a nu mai arde să se spargă sticlă

ne-avem de soţ singurătate cruce

strănută Vict Emanuel cu duce

ne duce de la mare cu nepot

a treia lună din concepţie înot

11

marea mai debussyană decât catedrala

anume a nu mă asculta a nu mă auzi

te-aş putea întreba de septuagenară sau

de tânăra din stalul ălălalt simetrie

lebăda măritată cu pianul Ceaikovski

Jan se-nchină la puchinoşeniile mele

ăştia balcanici a nu vorbi frate cu frate

tu pe Ghiţu şi pe Maricica i-ai făcut oameni

ai fost şi-n şanţ cu Zinca melancolie

pe unde şi înghesuiala petardelor bufe

a te fi gândit atârnării mântuire

buf candidul numai la premiere

mai tirade de titlu pe cameleon

creştin prin ianuarie cu Donosteea

12

deranjând fânul furci grajdul

în aer cabrat a cer de-o palmă

strangulându-ne orizontul out

cu cine te vezi la a cui aniversare

oranta soră în biserică lumânare

a-şi vedea rodul secetei nepoesis

muma încarcă numai telefonul meu

cât o costa strâmtarea unui costum

nu vă supăraţi mi-e frică groaznic

de câini ăsta se ţine după mine nu scap

nu-l băga-n seamă nu-ţi fie frică

de cum şi voi tăiaţi degete pe jos cu ele

ce să-ţi mai spun de bird ai auzi birt

sinucidere bună fecior de pictor plecat

13

pe Alunişului pân' pe Ţuţea la turle

bogăţia tristeţii neverdelui pandemoniu

film voce surzeniei exorcizare fatum

foame în mişcare zăpezi floarea trecută

aşez chinina pe malarie păunul plusează

frisoane ca-n Kalidasa avatar Călin

doi ani peste moartea lui Lascăr

nepotul luiOedip şi al Medeei

eu din timp tu din ocheşie păpădie

scene şi-o mansardă sardă ardă

numai de mi-oi putea citi caiete ie-te

dormi după popor nu te sun mi-oi grăi

treci p'ici să ţi spun cu cine semeni

şi să-mi dai doi dolari la Carnegy

14

lăsaşi pe Donosteea măcar în româneşte

caută poze a le scana Victor deseară

Esha ar trebui să te trateze ca un impresar

ţi-o tot înapoia cartea şi peste prietenie

les sons et le parums tournent dans l'air du soir

sub influenţa unor elemente naţionaliste evreieşti

Herbst melancolie după şederea în America

wrote a country more humour than ideology

tu muiere tu muiere ce ai cu mândrele mele

bravo Vasilică rupeţâ-s-ar inima cum ai rupt-o

eu nu v-am văzut din 1918 Tănăsucă pe târnaţ

di-ar mai fi trăit tată-tu te omora satano

în goana roibului Irina pleacă Puşi s-o fi dus

trei păcurărei că n-au murit să se afle aici

15

în numele lui Ion al Vetei şi al sorei

nepoate mama ta îmi zice tată

ăl d'asară cu nepoţii tot în America

ai tăi cum te-or fortifica stâncă marină

fereşte-ţi gustul abia pieptul armă

a câta milă ce de prăpădenii

ah campanule brânduşi brindisi

cu joaca prihănind reverie la rând

jainii eunucii a nu te prăşi sst

penant ferit nu-n cavernă frunzar

ce să fi moştenit Ceahlăului

Builă în deget apeşi spre Marte

ne-oi fi îndemnând utopia

cuarcei de te laudă ce băiat

16

confuzia sudului pe Boccaccio

sămânţă de tristeţe final nick still

pe ce răbdare de ncicând cum vă las

din austeritatea fără mai râsete

cum să mai ne veselim vedem nepoate

hai că ne vei distribui în roluri mai

ceva decât noi cu părinţii la voi

vă are doi ai tăi doi ai lui doi şase

tată fiumamă duh mort în Paraschiva

clip lent clopot nu toacă doi în unu

glume întoarse car' vă mai certaţi

art redun s-o cormoran călătoare pe bucă

ne revenim verăm verberăm vise docte

pân' rutina danţei avatarice violoncel

17

l-ai învăţat să fumeze pe nepot o sacoşă

nu faci nimic iei banii pe moca

te cerţi c-o femeie bătrână îl chem pe tata

nu-mi dai şi-o palmă dinţi d'informaţii

ce să scrie gicălie rimărie puşie nă

pârlit de egoismul agoniei transnepos

cang jung ajung cajun Gungunam

criteriu deuteriu croncănimu-i

pe cedate peceţi date la o parte arte

cine pe cine menajează nepoate

neloc la cărţi pe unde aruncate

corn cromn chean ochean ciorean pean

morarul de batoză semănător

tu cu duşmancele nici pe ogor

17

onoarea sceleraţilor pe mai cine gyne

exacte marginii a bloca fereastra

cu încă o aşezare retezată-ţi spui

mai lasă şi lucrurile pe iarnă

cu lunecuşul frigului pe prunc

ne al verii mai ca Eminescu

lumea e biblioteca din Alexandria

la sabia sultanului precitit

ne ducem cu traductibibliile

citea-i ruda numai pe de-ai lor

catapultaţi după nativitate

mi-oi plezni ţancul nepotului

de n-aş păs comunica maniei

de a fi îmbătrânit necras

18

văd redundanţele hai încă pe atât

dughenare gheenă concupiscenţilor

cui dată voie freza lăsată frază

cum nu mai dăm afară cărţile capre

cum e fără dinţi clinchetasei cu Petre

te pierzi ca verigheta miresei engleze

lasă-i să zugrăvească poruncă nepot

la vară în cărucior pe malul mării

nepoate cu tine mă conversam filme

de-ai şi luat-o la fugă spre ţuţeică

secretele esenţei de pruncie parcă

a dracu' politică de-a stricat actorii

hipnoză pe şahişti Suran rumegând

green bee green revolution cu Dorna

19

bucură-te cea care-ai sfinţit lumea

mângâie-te cantilenă rescrisă

denigrul călătorilor de sâmbătă

ba de nepot mi-ai da un cap că scriu

de nu mă vei fi şi văzut uite madona

şi cu cine să te mai şi cerţi ghiozdan

ăst timp nepotul mai durează căciulii

de pe căpşorul vizaviului elisavetan

nepotul în ce cârcă de spovedanie pol

o-ntâlnii pe Lina ah ard hainele pe mine

mi-s ermetic entomolog peste păginuţe

nou ermetism nici unii pe după măşti

proscrismă scrum sonatina dentro dintru

mai liber ţintei circadienilor vin nebăut

                                                    2012