„cum să înaintez în beznă”
Din romanțele
Ioanei Radu: interpretate de
Doina Ghițescu
dialoguri
…. ma trezesc pe un drum pustiu
nu stiu cum am ajuns aici
nu stiu daca sunt singur
nu vad si nu aud nimic
timpul si spatiul
sunt reduse la o senzatie
stranie si nedefinita
imi aprind camasa,
o torta ,
sa vad mai bine imprejurul
care se ascunde
privirilor mele nelinistite
sper sa vad inapoi
de unde vin
sper sa vad inainte
unde ma duc.
lumina asta care
palpaie clipe, tace
si ma ajuta doar
sa fac un singur pas,
un pas,
jumatate inapoi
jumatate ianinte
si ma ajuta
sa ma opresc.
astept incremenit
in asteptare
sa se intample ceva
orisice
oricum
de oriunde
nu se intampla insa nimic!
si atunci imi aduc aminte
ca stiu cum sa pasesc
ca stiu cum sa inaintez
in bezna!
Dimitrie, Feb., 2017
MESAJUL unui britanic PENTRU ROMÂNI: „Aveți o
ULTIMĂ ȘANSĂ să luptați pentru ȚARA VOASTRĂ înainte să vă fie LUATĂ CU TOTUL !”
Sir Julian Rose, un britanic provenit dintr-o veche familie de nobili, luptă astăzi pentru apărarea micilor fermieri şi pentru promovarea agriculturii tradiţionale şi ecologice. De altfel, este unul dintre pionierii curentului, transformându încă din 1975 domeniul Hardwick – o întreagă proprietate cu tradiţie în Marea Britanie – într-o fermă care produce bio.
La nivel european, Sir Julian Rose luptă astăzi împotriva curentului periculos care distruge micile afaceri agricole, care acaparează terenurile agricole ale statelor din fostul bloc socialist, potrivit agrointel.ro. În pofida tuturor presiunilor, vorbeşte deschis şi îndeamnă fermierii şi mai ales guvernele să ia atitudine în faţa celor care urmăresc doar bogăţia şi puterea.
”Marile corporaţii conduc, guvernele doar le urmează. Marile corporaţii, lanţurile de supermarketuri, guvernele şi Uniunea Europeană, toate fac parte dintr-un mare club. Şi tot ceea ce vor să obţină sunt bogăţie şi putere. Ceea ce vreau să spun este că în Europa de Est au fost oameni naivi, care abia au intrat în UE. Pământul este ieftin. Forţa de muncă este ieftină în comparaţie cu Vestul Europei. Şi atunci ce şi-au zis: Haideţi, băieţi, să punem mâna cât timp e acolo!”, a declarat Sir Julian Rose într-un interviu acordat echipei emisiunii ”În premieră, cu Carmen Avram” de la Antena 3.
Rose a povestit un episod cutremurător privind politica dusă de UE în raport cu micii fermieri. O politică pe care a aflat-o chiar la Bruxelles, în momentul aderării Poloniei la marea familie europeană.
”Îmi aduc aminte de parcă s-ar fi întâmplat ieri. Am intrat în cameră şi era o doamnă care conducea şedinţa. Şi le-am spus că eu vin din Anglia şi că, în ţara mea, când am aderat la UE, am început să pierdem fermierii şi pământul pe care îl lucrau. Dacă aceeaşi politică va fi aplicată în Polonia, aproape două milioane de fermieri îşi vor pierde terenurile. Cum veţi rezolva această problemă. Şi ea mi-a spus: Eu nu cred că tu înţelegi ce înseamnă Uniunea Europeană. (…) Uniunea Europeană nu e interesată de fermele mici. Este aceeaşi politică aplicată peste tot”, spune britanicul.
Mesajul lui pentru români, pentru guvernul nostru, este clar: ”Aveţi o comoară! Am vizitat ţara voastră. Este un loc minunat. Care este acaparat de forţe cărora nu le pasă de frumuseţea şi bogăţia peisajelor, de fermieri şi de experienţa lor. Aveţi o ultimă şansă! Guvernul vostru să lupte pentru voi, pentru cultura şi mândria voastră, pentru produsele voastre de calitate, pentru frumuseţea zonelor naturale. Încercaţi să le controlaţi până nu vi se iau din mâini. Aveţi o ultimă şansă să luptaţi pentru ţara voastră înainte să vă fie luată cu totul!”.
Fernando Castilho Cintra
Fernando Castilho Cintra din Brazilia ne-a vizitat țara și a
făcut pe contul personal de Facebook niște observații comice dar
obiective cu privire la felul nostru de a fi. Iată lista
comentariilor sale!
1. Dracula este vampir în afara României.
2. Același tip, Vlad Țepeș, este erou național.
3. În timp ce vampirii beau sânge, singurul lucru roșu pe care mi-a plăcut să-l beau a fost vișinata.
4. O altă băutură drăcească este țuica; ungurii o numesc pălincă, dar este același lucru.
5. Majoritatea moldovenilor, muntenilor și ceilalți habar n-au ce se întâmplă cu ungurii în Ardeal.
6. Românii fumează o cantitatea absurdă de țigări. Fumează în casă, restaurante și chiar în mall-uri.
7. Românii își scot întotdeauna încălțămintea înainte de a intra în casă.
8. Cred că românii preferă să-și țină mai degrabă podeaua curată decât plămânii.
9. Călătoriile prin România sunt cele mai frumoase amintiri pe care le am. Râuri, canioane, dealuri, munți… Le au pe toate.
10. Când călătorești în România vei merge pe drumuri românești.
Sunt în condiții bune, dar au un număr absurd de mare de curbe.
11. De asemenea, când călătorești, s-ar putea să trebuiască să-ți faci nevoile. Nu-ți face griji; sunt atât de multe case pe marginea drumurilor, încât e mai ușor să ajungi într-o toaletă decât într-un tufiș.
12. Maramureș-ul este un loc vesel. Oameni veseli, costume vesele, culori vesele și cimitire vesele.
13. Singurii care nu sunt veseli în Maramureș sunt> câinii ciobănești. Nu sunt veseli. Nu te plac. Fugi!
14. De fapt, dacă nu ești într-un oraș, de câte ori vezi un câineîn România, fugi.
15. O altă tactică este să ai mereu la tine câțiva mici. Deoarece sunt vegetarian, nu mă supăr să le dau câinilor mici.
16. De fapt, ca vegetarian în România pot spune cu siguranță: românii iubesc carnea.
17. Sarmale, tocăniță, slănină, cârnați… aici aveți de toate, iubitorilor de carne.
18. Românii mănâncă supă în fiecare zi a vieții lor.
19. Taxiurile din România sunt ridicol de ieftine. În București o cursă ajunge să coste și 1,29 pe kilometru.
20. O altă cale ieftină de a te deplasa este autostopul.
21. Românii se așteaptă să îi plătești dacă te duc cu mașina. Poți, să nimerești un șofer frustrat care să-ți strige ,,ÎNCHIDE UȘA“, drept în fața ta de fraier fără bani. (poveste adevărată)
22. Mijlocul meu preferat de transport a fost trenul inter-regio.
Este ieftin, confortabil, ajunge la timp și, de obicei, nu este aglomerat.
23. Cu toate acestea, puteți nimeri într-un tren care face 12 ore de la Suceava la Mureș, după vacanța de Anul Nou. Atunci vei ști ce înseamnă cu adevărat termenul ,,aglomerat“. (poveste adevărată)
24. Românii adoră să schieze.
25. Schiatul în România este extrem de ieftin.
26. Mi-a luat trei zile să învăț cum să schiez. Schiatul nu este pentru brazilieni sau pentru locuitorii țărilor tropicale.
27. În schimb, odată ce înveți, vei iubi schiatul și ți se va deschide o poartă către partea mea favorită a României: vârfurile muntoase.
28. România are cele mai frumoase peisaje pe care le-am văzut până acum în viața mea. Toate din vârf de munte.
29. Munții României au cărări bine marcate pentru turiști, cabane în care se poate înnopta și locuri unde cei mai curajoși pot campa.
30. Până acum, ți-ai dat seama că e extrem de ieftin să faci o astfel de călătorie.
31. Interesant e faptul că mulți români nu au fost în munți.
32. Și mai interesant e faptul că românii vor supraestima anumite locuri banale (exemplu Mamaia sau mănăstirile din Bucovina) și vor subestima locuri grozave (exemplu București).
33. Bucureștiul este un oraș grozav. Desigur, nu are o arhitectură precum Budapesta, Cracovia sau alte orașe est-europene, dar are muzee, parcuri și o viață de noapte cum puține alte orașe au.
34. Oamenii spun că sunt mulți câini fără stăpân în București.
35. În ziua în care am mers pe bicicletă, m-au alergat mai mulți câini decât într-o săptămână obișnuită petrecută în București.
36. Sincer, nu am văzut câini vagabonzi în București.
37. Limba română e frumoasă. Sună frumos și este accesibilă brazilienilor care vor să o învețe.
38 . ,,Cu carne de vacă nu se moare de foame“… și programul de tradus de pe Google Chrome credea că scriu în portugheză.
39. În schimb, cea mai obscură parte a limbii române este dativul.
40. AHHHHHH DAAAATIIIIV!!!!
41. Poți să spui ,,mi-e foame“, ,,mi-e sete“, ,,mi-e somn“… dar nu poți să spui ,,mi-e oboseală“.
23. Cu toate acestea, puteți nimeri într-un tren care face 12 ore de la Suceava la Mureș, după vacanța de Anul Nou. Atunci vei ști ce înseamnă cu adevărat termenul ,,aglomerat“. (poveste adevărată)
24. Românii adoră să schieze.
25. Schiatul în România este extrem de ieftin.
26. Mi-a luat trei zile să învăț cum să schiez. Schiatul nu este pentru brazilieni sau pentru locuitorii țărilor tropicale.
27. În schimb, odată ce înveți, vei iubi schiatul și ți se va deschide o poartă către partea mea favorită a României: vârfurile muntoase.
28. România are cele mai frumoase peisaje pe care le-am văzut până acum în viața mea. Toate din vârf de munte.
29. Munții României au cărări bine marcate pentru turiști, cabane în care se poate înnopta și locuri unde cei mai curajoși pot campa.
30. Până acum, ți-ai dat seama că e extrem de ieftin să faci o astfel de călătorie.
31. Interesant e faptul că mulți români nu au fost în munți.
32. Și mai interesant e faptul că românii vor supraestima anumite locuri banale (exemplu Mamaia sau mănăstirile din Bucovina) și vor subestima locuri grozave (exemplu București).
33. Bucureștiul este un oraș grozav. Desigur, nu are o arhitectură precum Budapesta, Cracovia sau alte orașe est-europene, dar are muzee, parcuri și o viață de noapte cum puține alte orașe au.
34. Oamenii spun că sunt mulți câini fără stăpân în București.
35. În ziua în care am mers pe bicicletă, m-au alergat mai mulți câini decât într-o săptămână obișnuită petrecută în București.
36. Sincer, nu am văzut câini vagabonzi în București.
37. Limba română e frumoasă. Sună frumos și este accesibilă brazilienilor care vor să o învețe.
38 . ,,Cu carne de vacă nu se moare de foame“… și programul de tradus de pe Google Chrome credea că scriu în portugheză.
39. În schimb, cea mai obscură parte a limbii române este dativul.
40. AHHHHHH DAAAATIIIIV!!!!
41. Poți să spui ,,mi-e foame“, ,,mi-e sete“, ,,mi-e somn“… dar nu poți să spui ,,mi-e oboseală“.
42. A AAAHHH DATIIIIIV!!!!
43. Românii vorbesc cu umerii. Observă! Când cineva spune ,,Păi, nu știu…“
44. Urmează exemplul de mai sus și observă-le și gurile, și bărbiile.
45. Ungurii nu vor recunoaște, dar au accent românesc. Felul lor de a spune ,,nu știu“ e la fel ca atunci când spun ,,nem tudom“.
46. Modul meu preferat de a exersa româna era cu șoferii care mă luau cu autostopul.
47. De multe ori mă întrebau ce dracu’ caut într-o astfel de țară dacă sunt brazilian.
48. Acești șoferi nu știu că sistemul medical din România e grozav, că rata crimelor e mai mică decât în Norvegia și că România are cea mai rapidă dezvoltare economică din țările est-europene.
49. În general, românii se plâng de România. Vor găsi mereu un mod de a se plânge de ea. Politică, economie, societate…
50. Greșesc.
51. Am învățat ce înseamnă patru anotimpuri: veri călduroase, toamne răcoroase, ierni geroase și primăveri revigorante.
52. România are toate cele patru anotimpuri, cu două avantaje majore față de țările nordice: iarna au soare. Vara nu e înnorat.
53. Românii au o faună frumoasă: căprioarele pot fi observate frecvent, caprele negre ocazional (am fost și am văzut), urșii și lupii sunt invizibili.
54. Cel mai aproape de un urs a fost când am dat peste urmele sale.
56. Când intri într-un birou trebuie să dai mâna cu bărbații, iar femeilor doar le faci cu mâna.
57. Românii se așteptau ca eu, ca brazilian, să joc fotbal foarte bine. Mare greșeală!
58. Luni de zile după Cupa Mondială auzeam oameni spunându-mi: ,,Deci, îți place Germania“. Duceți-vă dracului…
59. Majoritatea românilor, când împlinesc 18 ani, au două visuri:
a.) Să se mute în Anglia.
b.) Să se mute în orice altă țară care nu e România.
60. În timp ce românii visează să plece din România, eu visez că într-o zi mă voi întoarce acolo.
Cochete nelinişti academic
Un grup de academicieni (aproape
o treime din numărul total al „nemuritorilor“) și-a exprimat, într-un „apel“
cam prolix și scris cu o emfază gongorică, îngrijorarea cu privire la
„situațiunea“ țărișoarei. Lista pericolelor care ne pîndesc e lungă. De cele
mai multe dintre ele sîntem conștienți cu toții: stăm prost cu educația, cu
sănătatea, cu profesionalitatea, cu respectul valorilor, ca să nu mai vorbim
despre corupție, despre defrișări iresponsabile, despre „tensiuni sociale“ etc.
Ar mai fi fost de menționat și altele: lipsa cronică a infrastructurii, o
iminentă criză demografică, un context geopolitic plin de riscuri. Dar accentul
nu cade, în acest text, pe enumerarea „racilelor“ de mai sus. Accentul cade pe
pierderea cvasi-garantată a independenței și suveranității naționale, pe
„oculta“ care ne fură pămîntul și ne va dezmembra țara, pe mistificarea
istoriei, de natură să ne lase fără eroi și fără gloria strămoșească. „Trădare,
trădare, de trei ori trădare!“ – strigă Farfuridi, devenit, între timp,
academician. Diagnosticul cel mai corect dat acestui document aparține, din
fericire, tot unui academician, mai mult decît respectabil: dl Viorel Barbu.
Textul – spune domnia-sa – apare într-un „moment nepotrivit“ și are „un
conținut neadecvat“. E de remarcat, de altfel, că și actualul președinte al
înaltului for, dl Ionel Valentin Vlad (așezat în scaunul ocupat cîndva de Ion
Heliade-Rădulescu, A. Treboniu Laurian, Ion Ghica, M. Kogălniceanu, Anghel
Saligny și alți predecesori destul de onorabili…), s-a abținut să semneze
apelul, ba chiar l-a retras de pe site-ul instituției, la scurt timp după ce
fusese „strecurat“. Cîțiva semnatari prestigioși și-au dezmințit, ulterior,
semnătura: rectorul Universității București, dl Mircea Dumitru, teologul
Wilhelm Dancă, marea muziciană Mariana Nicolescu, dnii Petre Frangopol, Ion
Ioviț Popescu și alții. M-a bucurat să văd că Șerban Papacostea, Nicolae
Manolescu, Ileana Mălăncioiu, Șerban Sturdza, Daniel Dăianu nu se regăsesc
printre semnatari. În schimb, contemplu, cu stupoare și melancolie,
„înregimentarea“ cuminte a unor intelectuali de calitate cum sînt Mircea
Martin, Gheorghe Ștefan, Mircea Flonta, Alexandru Zub. De Irinel Popescu nu mă
mir. Și-a dorit cu atîta fervoare insigna de academician, încît nu poate risca
s-o pună în joc. Evident, nu mă mir de Răzvan Theodorescu sau de oboseala
guralivă a lui Dinu Giurescu.
Apelul a fost, pe de altă parte,
lăudat de Călin Popescu Tăriceanu, ceea ce ar trebui să fie stingheritor pentru
„aderenți“ („Lăuda-te-ar Bogdan Duică și pupa-te-ar Popa Iapă…“ ar fi spus
Topîrceanu). Despre inițiatori, ce să zic? Nu-l știu decît pe patriotul
ardelean Ioan-Aurel Pop. Dl Gheorghe Păun e în afara competenței mele, dar îmi
spune ceva numele dlui general Victor Voicu, secretarul general al Academiei
noastre. Acum ceva timp, șef al Centrului de Cercetare Științifică
Medico-Militară, dînsul a fost suspectat că făcea afaceri cu o firmă a soției,
ceea ce l-a determinat pe președintele de-atunci al secției de Științe Medicale
a Academiei, dr. Laurențiu Popescu, să admită că „incidentul“ creează „o
situație extrem de neplăcută“ în cadrul instituției tutelare. Tot o asemenea
situație apare, s-ar zice, și ca urmare a inițiativei de acum…
Trebuie spus că nici „vedetele“
de primă mărime ale apelului nu par să fie întru totul de acord. Dl Eugen
Simion crede că statul român e bolnav de schizofrenie, în vreme ce dl
Ioan Aurel Pop vorbește doar de o „ușoară dezorientare“. Greu de înțeles,
între altele, e și modul în care s-a constituit, semnat și publicat apelul în
discuție. Se pare că se lucrează la el de mult, însă „abia acum a fost gata“!
Dar chiar în textul apelului se vorbește despre o subminare a unității,
suveranității și independenței naționale, mereu la pîndă „în ultimele decenii“.
Ce a făcut, în aceste decenii, Academia Română, „aflată de un secol și
jumătate în serviciul Națiunii Române“? Ce a trezit-o brusc din mîndra ei
amorțeală? Probabil vreo insomnie conjuncturală a dlui general Victor Voicu…
Nu știu cît de preocupată este
Academia Română de problema „regionalizării“. Ceea ce știu e că nu se prea
agită cu privire la obligația ei fondatoare: păstrarea și promovarea limbii române. Din punctul meu de vedere,
cîțiva „particulari“ fără lauri (ca dna Rodica Zafiu și dl Radu Paraschivescu)
fac mult mai mult pentru buna întreținere a graiului autohton decît „experții“
în robă din Calea Victoriei. E destul să citești apelul pe care l-au produs ca
să te amărăști pe termen lung: limbaj de lemn, demagogie ieftină, retorică
inerțială de partid pre-decembrist. Într-un cuvînt: coreografie previzibilă, de
fațadă, stilistică rudimentară, fără priză reală cu realitatea țării.
Pleșu despre
Soros: Ideea că un bătrân de 90 de ani manevrează planeta e comică
Andrei Pleșu a declarat, la emisiunea „În fața ta”,
referitor la teoriile conspirației care au circulat în ultima perioadă despre
protestele din Piața Victoriei - în care este invocat numele lui George Soroș -
că „ideea că un bătrân de 90 de ani manevrează planeta” i se pare de un „comic
uriaș”. De asemenea, scriitorul român a explicat că, în opinia lui, aceste
teorii ale conspirației reprezintă o lipsă de patriotism și chiar o formă de
victimizare. Iar cu această mentalitate, spune filozoful, România nu va ajunge
nicăieri.
„Soros acum este interzis și în Ungaria de domnul Orban. De altfel, a avut un destin foarte interesant. În Ungaria era tratat ca evreu și antipatizat, În România
era văzut ca ungur și era antipatizat, în Rusia era considerat american și
antipatizat. Prin urmare, oriunde se ducea
avea un portret sinistru. Ideea că un bătrân de
90 de ani manevrează planeta mie mi se pare de un comic uriaș. Pe de altă parte, văd că e o idee care prinde și pentru
că dă explicații inexplicabile. E greu să înțelegi
că un guvern ajunge să fie atât de incompetent și de netalentat în materie de
guvernare. E mai la îndemână să inventezi o chestie în care guvernul devine
piesă secundară, iar important e că se trag niște sfori. Cu mentalitatea asta
nu o să facem niciodată nimic”, a spus scriitorul român.
Andrei Pleșu a adăugat că teoriile
conspirației denotă lipsă de patriotism.
„Teoria conspirației are un succes extraordinar. E un fel
de a pune batista pe țambal. E și o formă de lipsă de patriotism. Patriotismul, după mine, înseamnă să crezi în vigoarea
nației, în resursele ei, să crezi inițiativa ei și buna orientare și în
eficiența ei. Dacă ni se spune mereu că
noi suntem formidabili, dar și în același timp numai cine nu vrea nu ne
încalecă, ba Soros, ba Bruxelles-ul, ba Putin, tot timpul suntem victime. Eu nu
cred că a fi victimă e o virtute. Și în
orice caz nu e o virtute patriotică. Să ne
hotărâm: ori suntem victimele unei conspirații, care ne-a castrat definitiv și
o face în continuare, ori suntem ditamai națiunea respectabilă și eficientă? Mi se pare o contradicție
între această amplă teorie a conspirației și am auzit de curând și o chestie
jignitoare de-a dreptul: sașii sunt o adunătură de naziști. Bun, atunci ungurii
sunt hortiști și românii sunt haiduci și cu asta punem istoria în conserve”, a spus
filozoful.
Scriitorul a amintit, de asemenea, că nu este prima dată
în istoria României când se face apel la conspirații atunci când au loc
evenimente importante.
„Amintiți-vă că atunci când au izbucnit evenimentele din
Timișoara în 1989 prima explicație dată de
Nicolae Ceaușescu a fost că e vorba de huligani și de agenturi. Când a fost Piața
Universității, Ion Iliescu a spus că e vorba de golani și de infiltrați, de
incitări, cum a spus și acum, de altfel.
A fost și un analist politic de curând
care încă de atunci susținea că demonstrația din Piața Universității era organizată de
serviciile secrete franceze. Nu se știe brusc de ce erau francezii așa de
implicați”, a precizat
Andrei Pleșu.
Cine sunt cei care cred aceste teorii? Andrei Pleșu apreciază că este vorba despre aceeași categorie
de persoane care „se amuză să afle secrete”, cărora tot ce este o „țesătură
ocultă pare interesant, plauzibil”:
„E vorba și de un nivel al unei categorii de populație care se
amuză să afle secrete. Tot ce este o țesătură ocultă pare interesant,
plauzibil. Altfel, e plicticos. Pe de altă parte, cei care lansează teoriile și
cei care le preiau și le difuzează sunt oameni care, întrucât au o teorie
despre dedesubturi, se cred mai inteligenți decât ceilalți. Există o voluptate
a penumbrelor, a rădăcinilor obscure, care au același succes cum au filmele de
groază, filmele cu bătăi. E trist, dar nu e prea surprinzător”, a conchis
scriitorul.
În discursul
despre starea națiunii, Orban denunță 'corectitudinea politică' și intervenția
lui Soroș în politica Ungariei
Premierul
ungar, Viktor Orban, și-a susținut vineri discursul anual despre starea
națiunii, în care l-a acuzat pe magnatul american de origine maghiară George
Soroș că se amestecă în politica internă a Ungariei și a criticat în același context
Berlinul și Bruxelles-ul pentru ideologia 'corectitudinii politice' sancționată
anul trecut la urme în SUA și Europa, relatează agențiile MTI și EFE.
'Organizații
internaționale încearcă să intervină în politicile Ungariei, în secret și cu
bani din străinătate', a spus Orban în discursul său televizat în direct și
axat pe tema migrației. El a susținut că în spatele acestor organizații se află
George Soroș, care ar urmări, printre altele, ca 'sute de mii de refugiați să
intre' în Ungaria.
'Susținătorii
ideilor liberale' controlează politica internațională și ei sunt cei care
'determină imigranții să se îndrepte către Europa' într-un număr 'fără
sfârșit', a continuat premierul ungar, făcând referire direct la Germania, la
administrația fostului președinte american Barack Obama și la oficialii de rang
înalt din instituțiile Uniunii Europene.
Orban
a mai vorbit și despre cetățenii care au fost 'reduși la tăcere de
corectitudinea politică' și au sancționat această abordare la unele alegeri
desfășurate anul trecut.
El
a menționat aici alegerile prezidențiale din SUA, Brexitul, căderea guvernului
italian în urma unui referendum eșuat, dar și referendumul din Ungaria privind
cotele obligatorii de refugiați impuse în UE, referendum pe care Orban îl
consideră un succes deși nu a fost validat din cauza prezenței la urne sub
pragul legal.
Toate
aceste exemple arată, spune premierul ungar, că oamenii 'hrăniți cu forța' cu
idei utopice s-au săturat de 'îngâmfarea' unor politicieni care cred că au
întotdeauna dreptate.
Conform
aprecierii lui Viktor Orban, 'liniile de luptă' ale 'revoltelor' manifestate
anul trecut la urne au fost clar definite: națiunile s-au răzvrătit împotriva
globaliștilor și clasa de mijloc s-a răzvrătit împotriva liderilor politici.
În
ceea ce privește Uniunea Europeană, premierul ungar consideră că aceasta a
devenit scena unei duble confruntări, pe de o parte între votanți și
'birocrații de la Bruxelles', iar de cealaltă parte între statele suverane și
'unioniști', aceștia din urmă fiind susținătorii creării unei Europe
federaliste. El a admis totuși că Uniunea Europeană are în prezent o situație
economică bună, dar s-a declarat sceptic în legătură cu evoluția mai departe a
blocului comunitar, având în vedere elementele socio-politice enunțate
anterior.
În
discursul privind starea națiunii, Orban și-a susținut de asemenea deciziile
privind ridicarea de garduri la frontierele sudice ale Ungariei pentru a opri
pătrunderea refugiaților și înăsprirea pedepselor pentru traficanți și pentru
trecerea ilegală a graniței, decizii foarte criticate însă de ONG-uri
internaționale.
Mai
mulți membri ai guvernului de la Budapesta au vorbit recent despre
posibilitatea instituirii unui control sporit asupra ONG-urilor stabilite în
Ungaria, mai ales a acelora finanțate din străinătate.
Premierul
ungar a amintit de asemenea că a 'trimis acasă' Fondul Monetar Internațional, a
impozitat suplimentar corporațiile multinaționale și că executivul pe care-l
conduce a creat un sistem economic și politic care se individualizează prin
faptul că este 'adaptat nevoilor și gusturilor' populației maghiare.
În
încheierea discursului privind starea națiunii, Viktor Orban a estimat că anul
2017 va fi marcat de mai multe 'atacuri' asupra țării sale, acestea fiind în
opinia sa presiunile de la Bruxelles privind politica economică și migrația,
dar el și-a încurajat concetățenii asigurându-i că nu au 'niciun motiv să fie
îngrijorați pentru ziua de mâine'.
AGERPRES/(AS
— editor: Sorin Popescu, editor online: Gabriela Badea)
Cum se făcea școală în perioada
interbelică
A fost odată un vis frumos. Educaţia primea 16% din PIB. Şi
98 % dintre tinerii care plecau la studii în străinătate se întorceau acasă.
Asta pentru că, în perioada interbelică, şcoala te pregătea să devii un om cu
educaţie civică şi caracter.
Georgeta Filiti, istoric: „Toate beteşugurile societăţii
noastre se reduc la proasta educaţie.”
În perioada interbelică criteriile după care erau evaluaţi
elevii erau cu totul altele decât cele din zilele noastre: spiritul de
camaraderie, sârguinţa, voioşia, sensibilitatea şi onestitatea, calităţi care
determină caracterul unui om şi pe care se punea mare preţ.
Georgeta Filiti, istoric: „Erau evaluaţi cu grijă şi
bunătate. E o relaţie relaxată între profesor şi elevi. Se iau în seamnă
spriritul iscoditor, bunătatea.”
Nicolae Manolescu, critic literar: „E un pic naivă, dacă
vreţi, şcoala interbelică. Dar este deosebită faţă de cea de acum, dintr-un
punct de vedere care mi se pare esenţial: ea era bazată pe disciplinele
formatoare. Nu pe specialităţi!”
După Marea Unire, educaţia a fost
ridicată la rang de politică de stat. Şcoala a devenit un instrument de
construcţie a naţiunii. Respectul pentru învăţământ, pentru oamenii cu carte
era evident. 98% din tinerii care plecau la studii în străinătate reveneau în
ţară.
Elena Mușat, arhivele nationale ale României: „În perioada
interbelică(..) statul investeşte masiv în educaţie. Ministerul instrucţiunii
şi apoi Ministerul Educaţiei publice ajung să aibă un buget anual de12 până la
16%, ceea ce astăzi pare fabulos. Însă(..) miza era mare- învăţământul şi
cultura reprezentau două componente care(>>) aveau menirea să consolideze
ideea de naţiune.”
Georgeta Filiti, istoric: „Statul a găsit bani să clădească
1.000 de școli, în primul rând în mediul sătesc.”
Elena Mușat: „Acolo existau deficienţe mai mari. Se
înfiinţează şcoli normale. Se pune accent pe formarea învăţătorilor (..) astfel
încât ei să fie pregătiţi să predea copiilor conţinut coerent şi adaptat
cerinţelor societăţii respective.”
În 1921, ponderea ştiutorilor de carte în vechiul regat era
de 39%, în Bucovina de 45%, iar în Transilvania de 51%. Aşa că Statul a început
alfabetizarea masivă a populaţiei. Spiru Haret dorea ca prin învăţământ să îi
ridice pe ţărani.
S-a stabilit durata învăţământului obligatoriu şi gratuit de
7 ani. S-au construit noi şcoli peste tot în România unită. S-au înfiinţat
licee care să ofere cunoştinţe concrete şi licee care sa reunească toate
profilele teoretice: real, modern şi clasic. Bacalaureatul era cu adevărat un
examen de maturitate, sustinuţ în faţa unei comisii formată din profesori
universitari. Examenul atesta cunoştinţele unui elev şi nu liceul urmat.
Georgeta Filiti: „Se dădeau multe examene, se constituiau
comisii. Şi în fruntea comisiilor erau profesori universitari, extrem de bine
pregătiţi şi acest lucru s-a văzut.”
Elena Mușat, Arhivele naționale: „În timpul lui Cuza legea
instrucţiunii este cea mai modernă din Europa şi este una dintre primele care
introduce principiul obligativităţii şi gratuităţii învăţământului primar.”
Georgeta Filiti: „Au pus accent extraordinar pe învăţământul
liceal, socotind că nu oricine va merge la facultate şi trebuie să-i oferi
cunoştinţe enciclopedice, de natură să poată funcţiona în diverse spaţii ale
societăţii.”
Nicolae Manolescu, istoric literar: „Uitaţi-vă cum se
vorbeşte! Păi noi, în societate, ducem o lipsă acută şi cronică, deja, nu mai e
acută, e cronică, de capacitate de exprimare gramatical corectă. Noi nu ştim să
comunicăm. Şi când comunicăm, comunicăm într-o limbă care seamănă cu româna, vag,
aşa.”
În perioada interbelică foarte puţini copii de la ţară
ajungeau la liceu din cauza taxele foarte mari. Dar, cunoştinţele învăţate la
şcoală i-au ajutat să devină oameni mari.”
Elena Mușat: „Canalizarea pe activităţile practice începe
după primii ani de şcolarizare. Făceai 4 ani de teorie apoi, cei care nu doreau
să înveţe(..) în continuare erau canalizaţi spre meserii. Fiecare școală avea
grădină şi erau învăţaţi să cultive plante şi erau orientaţi spre meserii care
le puteau fi necesare mai târziu.”
Georgeta Filiti: „S-au făcut multe şcoli profesionale, şcoli
comerciale cu diverse specialităţi. Că deveneai veterinar sau acar la CFR,
ideea nu era ca toţi să facă facultate.”
Elena Muşat: „Dacă astăzi sunt opţionale, în interbelic erau
şezători, şezători de clasă.(..) Şezătorile erau (..) o combinaţie între club
de lectură, lucru manual.”
Salariul unui profesor universitar era comparabil cu al unui
ministru, iar calitatea dascălilor era pe măsură. Un învăţător se pregătea 8
ani să ajungă la catedră, apoi participa continuu la cursuri de specializare.
Se înființează biblioteci dadactice prin care profesorii
sunt la curent cu noutățile
Elena Muşat: „Statutul profesorilor şi al învăţătorilor era
unul special în România interbelică. Însuşi regele Carol al 2-lea semnează în
aprilie '38 titlul prin care se acordă titlul definitiv în invăţământ normal a
două profesoare.”
Dacă în
interbelic diploma de definitivat era semnată de rege, astăzi, mulţi dintre cei
care ajung în învăţământ sunt slab pregătiţi şi nu se simt apreciaţi.
Daniela Visoianu, Coaliția pentru educație: „Primul răspuns
de forţă pe care-l transmit cadrele didactice este: La banii ăştia, asta-i calitatea!”
Daca ne uitam pe listele de absolvenţi nu îi găsim pe primii
în învăţământ.
Georgeta Filiti: „E slabă pregătirea profesorilor. Dai
examen şi se fac tot felul de combinaţii, de presiuni. Dar trebuie să dea o
lucrare scrisă şi dacă ai mai puţin de 8, eu i-aş suprima calitatea de
profesor.”
Nicolae Manolescu: „Recomand oricui să facă o mică
comparaţie: să citească câteva discursuri, care s-au publicat, din Parlament,
ale lui Maiorescu, ale lui P.P. Carp, ale lui Delavrancea şi ale altora. Şi să
le compare cu discursurile pe care le auzim noi, acuma. Şi să vadă întâi că nu
mai e aceeaşi limbă. Sigur, limba evoluează. Dar de data asta, a involuat.”
În interbelic
s-au pus bazele sistemului de învăţământ românesc. A urmat apoi perioada
comunismului în care, pe lângă materiile impuse de partid s-a învăţat totuşi,
carte. Dar după 1990 învăţământul a început să eşueze constant, iar astăzi ne
confruntăm cu: abandon şcolar ridicat, creşterea analfabetismului, învăţământ
superior superficial din care ies studenţi pe bandă rulantă, ineficiența
actului de predare, elevi plictisiţi, informaţii care nu ajută prea mult în
viitoarele meserii.”
Georgeta Filiti: „Judecaţi şi dumneavoastră 18 reforme,
schimbarea unul după altul a miniştrilor învăţământului. Asta scade calitatea.
Pe urmă, faci o reformă şi dupa 1 an faci reforma reformei. Dacă eu am azi un
copil de clasa 1-a eu nu ştiu când va termina liceul, câte clase face, câte
examene dă.”
ALEXANDRU CETĂȚEANU
ALEXANDRU CETĂȚEANU
Asa o fi ? Un mare medic poet si fost atlet
stie mai bine...
Cu drag,
Alex (din Florida, unde am revenit din Bahamas...)
DIMITRIE GRAMA
DIMITRIE GRAMA
Da, toate studiile moderne ale creierului uman demonstreaza
acest lucru. Acum 30-40 de ani se credea ca creierul uman dupa varsta de 45-50
de ani nu mai e in stare sa invete.
S-a dovedit ca intelectualii antrenati sa invete si cu o
continuitate in acest antrenament, invata mai repde si mai util decat tinerii.
Creierul omului matur si in varsta selecteaza eficint
informatii, etc.
Deci cu burta pe carte, fratilor!
Dimi
Mintea umană funcţionează cel mai eficient în jurul vârstei de 50 de ani, nu în tinereţe.
Deci cu burta pe carte, fratilor!
Dimi
Mintea umană după 50
de ani
Intr-o carte despre hipnoza (scrisa de cercetatori
in domeniu) se spune ca fiecare om are un ritm biologic de 90 minute, dupa care
timp de 20 minute trebuie facuta pauza, deoarece intra in repaus emisfera
stanga.
Orice se face in aceste 20 min. nu are eficienta.
Ramane ca fiecare din noi sa ne descoperim
intervalul de repaus mintal.
Mintea umană funcţionează cel mai eficient în jurul vârstei de 50 de ani, nu în tinereţe.
Corpul şi creierul nu îmbătrânesc în acelaşi
ritm.
Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vârsta, arată studiile.
Chiar este creierul condamnat la degradare? - se întreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vârsta mijlocie".
Astfel a descoperit că este înconjurată de oameni de vârstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au mâncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite.
Cercetătorii - sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit că, în cazul unei persoane ajunsă la vârsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului.
Dimpotrivă, puterea minţii creşte odată cu vârsta, arată studiile.
Chiar este creierul condamnat la degradare? - se întreabă Barbara Strauch, jurnalist la "The New York Times" şi autoare a cărţii "Viaţa secretă a creierului adulţilor: Descoperiţi talentele surprinzătoare ale minţii de la vârsta mijlocie".
Astfel a descoperit că este înconjurată de oameni de vârstă similară care, deşi nu-şi puteau aminti numele restaurantului la care au mâncat sau al cărţii pe care tocmai o terminaseră de citit, puteau să coordoneze afaceri pe continente diferite.
Cercetătorii - sociologi, psihologi şi neurologi - au descoperit că, în cazul unei persoane ajunsă la vârsta a doua, creierul nu se comportă ca restul corpului.
Este adevărat că memoria este afectată, la fel şi
alte funcţii ale creierului legate de motricitate.
Pe de altă parte, creşte abilitatea de a lua decizii
corecte despre lumea din jur.
Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele îmbătrânirii şi au constatat că celulele creierului nu se împuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient.
Cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică pentru a analiza efectele îmbătrânirii şi au constatat că celulele creierului nu se împuţinează subit. Dimpotrivă, creierul se adaptează şi le permite persoanelor trecute de 50 de ani să-l folosească mult mai eficient.
Astfel, dacă tinerii folosesc pe rând cele
două emisfere ale creierului, persoanele în vârstă reuşesc să le utilizeze
simultan.
De asemenea, se îmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani.
Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat că oamenii cu vârste între 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decât cei de 20 de ani.
De asemenea, se îmbunătăţesc capacităţile cognitive, după cum demonstrează un studiu care a urmărit evoluţia vieţii a 6.000 de americani timp de 40 de ani.
Testele de vocabular, memorie, aritmetică, orientare spaţială, viteză de reacţie şi logică au demonstrat că oamenii cu vârste între 40 şi 60 de ani au obţinut rezultate mai bune decât cei de 20 de ani.
Bărbaţii au avut cele mai bune rezultate în jurul
vârstei de 50 de ani, pe când la femei, abilităţile s-au îmbunătăţit şi după
vârsta de 60 de ani.
Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vârsta.
Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decât celelalte zone.
Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare.
Nu în ultimul rând, studiile contrazic şi teoria conform căreia, îmbătrânirea aduce după ea dezamăgire şi depresii.
Se pare că, pe măsură ce îmbătrânim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative.
Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?
Exista o metoda de a va mentine creierul tanar.
Chiar şi abilităţile sociale şi capacitatea de a judeca corect oamenii şi situaţiile cresc odată cu vârsta.
Partea creierului responsabilă cu emoţiile umane se micşorează mai lent decât celelalte zone.
Un studiu realizat de Universitatea Harvard demonstrează că oamenii trecuţi de 50 de ani iau şi cele mai bune decizii financiare.
Nu în ultimul rând, studiile contrazic şi teoria conform căreia, îmbătrânirea aduce după ea dezamăgire şi depresii.
Se pare că, pe măsură ce îmbătrânim, reacţionăm altfel la necazuri, creierul reuşeşte să se programeze să accentueze aspectele pozitive şi să le elimine pe cele negative.
Vreţi să aveţi o minte clară şi la bătrâneţe ?
Exista o metoda de a va mentine creierul tanar.
Nu va opriti niciodata din invatat!
Studiaţi organizat (ca la scoala)
Stati in preajma oamenilor pozitivi si motivati.
Suplimentar: Fiţi activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sänätatii.
Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alertä.
Stati in preajma oamenilor pozitivi si motivati.
Suplimentar: Fiţi activi. Nu deveniti lenesi, pentru ca dauneaza grav sänätatii.
Implicati-va tot timpul in diverse activitati, pentru a va mentine mintea alertä.
Beţi ceai verde.
Beti cafea, moderat, dar beti! (evitati Ness).
Beti vin, dar nu mai mult de un pahar pe zi - care vä va ajuta sä
cästigati cu 20% mai multa sänatate mentalä, Hidrataţi-vă mintea.
Oamenii care beau zilnic suc proaspat au cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer.
Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boalä.
Oamenii care beau zilnic suc proaspat au cu 76% mai putine sanse sa se imbolnaveasca de Alzheimer.
Cantitatea mare de polyphenoli, antioxidanti gasiti in fructe, protejeaza creierul de boalä.
Mâncaţi multe fructe şi legume (evitaţi mâncărurile grase, care
diminueaza abilitatea celulelor nervoase de a comunica intre ele) .
Nu evitati oul.
Oul contine vitamina B, care obliga celulele nervoase sä arda glucoza,
cea mai importantä sursa de energie a creierului.
Oul mai contine si antioxidanti, care protejeaza neuronii de stricaciuni
si acizi grasi omega-3, care mentin impulsurile nervoase la ritmuri
optime.
Râdeţi.
Luati-va o pauza de la problemele cotidiene si rädeti.
Cititi bancuri, uitati-va la filmulete amuzante. Chiar si anticiparea
räsului scade stresul cu 39% pana la 70%!
Räsul este extrem de bun si pentru inimä.
Dormiţi suficient.
Somnul este important pentru o stare mentala buna.
Memoria se organizeaza in creier in timpul somnului.
7 ore sunt obligatorii.
Nu vă mai uitaţi la TV in exces (2 ore pe zi sunt indeajuns).
Nu cititi ziare in exces. In schimb cititi cat mai multe carti.
Spalaţi-vă bine pe dinţi.
O gingie inflamata, sängeranda, poate sugera o problemä a
sänätätii.
In plus, toate bacteriile care se strang in gura, ajung in sange si apoi
la organele vitale, inclusiv la creier. De aici si o stare mentalä extrem
de proastä.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu