Din
romanțele Ioanei Radu: interpretate de Doina Ghițescu
MIHAELA GEORGESCU-DELAFRAS
Am
fost daruita de soarta sa am cateva lungi dialoguri telefonice
cu istoricul Dinu C. Giurescu in vederea scrierii unei prefete la
cartea bunicului meu "Ce
va fi maine". Excelent articol, nu numai despre el, dar despre
marea tradare de tara asupra careia domnul academician si istoric
avertizezeaza de la intoarcerea lui din America in 1990 si pana in momentul de
fata. Una dintre cartile tatalui sau, Constantin C. Giurescu, "Istoria romanilor. Din cele mai vechi timpuri pana la moartea Regelui
Ferdinand", a iesit la editura Cugetarea, a bunicului meu, cu o
coperta ce nu a fost intrecuta, pana acum, de nici o carte de istorie a
neamului nostru. Pe ea, o lespede de mormant pe care stau gravate cuvintele:
"Aici doarme fericit intru Domnul
ostasul necunoscut savarsit din viata in jertfa pentru intregirea neamului
romanesc. Pe oasele lui odihneste pamantul Romaniei intregite, 1916-1918".
Cu speranta in mai bine,
"Academicianul
Dinu C. Giurescu a trăit demn şi a oferit semenilor săi un model de demnitate
dincolo de declaraţii. Tatăl, Constantin C. Giurescu a fost deţinut politic. Ca
fiu de deţinut politic, nu şi-a putut împlini decât târziu vocaţia de istoric.
In 1988 s-a stabilit in S.U.A., primind şi cetăţenia americană . In 1990 a
revenit România, fiindcă aici era patria, ţara de care nu se putea despărţi…
Discursul
public al academicianului cu cetăţenie americană este aşa cum îi dictează
conştiinţa de român : ” Ajunge cu târârea în genunchi în faţa celor
puternici.Fara
fermitate si demnitate in relatia cu marile puteri nu putem obtine nimic!
Intotdeauna cei mari s-au inteles intre ei (…)”Ţara arată ca un vapor
în derivă. E o ţară în derivă, care se desface bucată cu bucată (…) şi dacă va
continua aşa se va desface de tot. Tot ce s-a votat este pentru slăbirea
suveranităţii României. Asta se va vedea la primul şoc care va veni din afară.”
“(...)O ţară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituţiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învăţământului, distrugerea sistemului public de sănătate şi pierderea celui propriu de asigurări, cât şi prin „conlucrarea“ tuturor acestor factori.
“(...)O ţară poate fi împinsă spre destrămare pe mai multe căi: economic, prin acapararea instituţiilor statului de grupuri de interese, prin dezorganizarea învăţământului, distrugerea sistemului public de sănătate şi pierderea celui propriu de asigurări, cât şi prin „conlucrarea“ tuturor acestor factori.
Este
cazul României.”
Românii Vă datorează omagiul lor, domnule
profesor, pentru marile lecţii de istorie predate ex-catedra, prin luările
Dumneavoastră de poziţie temerare, de vajnic combatant pe Frontul Apărării
Neamului Românesc.
Salve Magister !
*
With
no knowledge about what the critics might have written, I went to see
"Jackie", yesterday.
There
is much which caught my attention in this film, but because the times we are
living are not very different from the years in which President Kennedy brought
to the White House his dreams of ending "Pax Americana" and
opening good relations with Russia ( he had secret, quite friendly, telephone
conversations with Nikita Khrushchev) I will pause in the Lincoln Bedroom
where Jackie (Natalie Portman) and Bobby Kennedy (Peter Sarsgaard) have a
post assasination exchange. I am paraphrasing from memory:.
"Robert:
Do you realize that in this room, on January 1st, 1863, Lincoln signed The
Emanicipation Proclamation which gave freedom to four million slaves and
we are sitting in it, now, and what have we done? What
will my brother's legacy be? We have done nothing on civil
rights, we have done nothing about poverty...(and oh, was he to pay
dearly for his dream of wanting to do soething about them in a future presidency....) ... Oh
yes, we might have averted the Cuban Missile Crisis ...in fact a crisis made
by us which later we had to solve.
Jackie:
His legacy will be that future presidents will look to him for
inspiration."
How
right they both were!
Fragment
from Robert J. Kennedy's article "John F. Kennedy's Vision of
Peace"
"In
Kennedy's case, both the Pentagon and the CIA believed war with the Soviets was
inevitable and therefore desirable in the short term while we still had the
nuclear advantage. In the autumn of 1961, as retired Gen. Lucius Clay, who had
taken a civilian post in Berlin, launched a series of unauthorized provocations
against the Soviets, Khrushchev began an extraordinary secret correspondence
with JFK. With the Berlin crisis moving toward nuclear Armageddon, Khrushchev
turned to KGB agent Georgi Bolshakov, a top Soviet spy in Washington, to
communicate directly with JFK. Bolshakov, to the horror of the U.S. State
Department, was a friend of my parents and a frequent guest at our home.
Bolshakov smuggled a letter, the first of 21 declassified in 1993, to JFK's
press secretary, Pierre Salinger, in a folded newspaper. In it, Khrushchev
expressed regret about Vienna and embraced JFK's proposal for a path to peace
and disarmament." http://www.rollingstone.com/..
./john-f-kennedys-vision-of...
JFK's speech at the American University, June 10th
1963, "Pax Americana":
ONORARIU
Onorariul profesorului Juvara a mai
circulat,dar in zilele astea e
mai de actualitate ca atunci , cand "compatriotii" nu traisera 27 de ani in "libertate" !
Se spune că un mare profesor de chirurgie, Ion Juvara pre numele său, l-a
operat cândva pe un ins cam amărât care era bolnav
foarte – practic, pacientul a ajuns lat la
spital şi nimeni nu-i mai dădea nici o şansă. O
intervenţie practicată la timp şi cu mare
talent,
însă, l-a salvat pe individul cu pricina. Suntem prin anii ’50, la Bucureşti, în plină
campanie contra burjuilor, a numelor româneşti de tradiţie, a intelectualilor etc.
Văzându-se salvat,
gata de plecare acasă, pacientul îl întreabă pe profesorul Juvara:
– Cum
pot să vă răsplătesc, domnule profesor? Mi-aţi salvat viaţa.
– Tu ce
lucrezi? – se pare că l-ar fi întrebat profesorul, care, provenind dintr-o familie macedoneană din cele ce se bătuseră cu mult nesaţ
cu turcii, era familiarizat cu labilitatea balcanică, în toată splendoarea ei
labirintică.
– Sunt
dulgher, dar mă pricep cam la toate.
- Bine.
Uite cum o să
facem. Vino la mine acasă peste două
săptămâni, după ce te întremezi.
Zis şi
făcut. Vine dulgherul la profesor acasă, iar acesta
îl roagă să-i facă o nişă într-un
perete, dar să i-o facă astfel încât să nu
se vadă şi să nu fie bănuită
de nimeni.
– Şi,
vezi, adaugă profesorul, nu trebuie să mai spui
nimănui de nişa asta. Nici chiar eu n-o să
zic nimănui, nimic –nici chiar familiei mele.
– Se
poate, domn profesor…? Cum o să spun?
Face
dulgherul nişa, iese aşa cum şi-a dorit profesorul, după care consideră amândoi, profesor şi dulgher, că datoria
vieţii salvate era spălată.
Şi trec
lunile. Să fi trecut chiar şi un an până când,
la un moment dat, la uşa profesorului bate
Securitatea.
– Am
auzit că aveţi o ascunzătoare plină cu cocoşei, zic cei de la Securitate.
–
Ascunzătoare?! Cocoşei?! – face profesorul pe niznaiul.
– Da,
tovarăşe, ascunzătoare şi cocoşei, ia mai
lăsaţi-ne în pace cu
figurile astea că ce, credeţi că noi nu ştim ce
şi cum? Ia, se înforţoşează securistul, poruncindu-le subordonaţilor,
ia treceţi
băh, la percheziţie că ăştia chiar cred că
suntem proşti!
Şi se
apucă ei de treabă. Se duc aţă la locul unde fusese
săpată nişa, se apucă de dat în pereţi
cu secera şi ciocanul, sparg nişa şi
găsesc în fundul ei o casetă
frumoasă, din lemn.
–
Credeai că ne fraiereşti, ‘ai? Cu noi ţi-ai găsit
să te joci, mă, banditule?
Profesorul rămâne impasibil, securiştii scot caseta din
nişă. Li se pare cam prea uşoară, dar nu
comentează, o deschid deîndată, pentru a certifica flagrantul.
Ei, şi
imediat după ce au deschis caseta, iată că le cade
faţa tuturor.
După aia li se lungesc mutrele. După aia se înfurie, dar nu mai aveau nimic de făcut.
Mda. În caseta cu pricina nu găsiseră decât o biată
coală de hârtie pe care erau scrise, extrem
de caligrafic, următoarele cuvinte:
ACEASTA
ESTE RECUNOŞTINŢA OMENEASCĂ. ÎI MULŢUMESC DIN
SUFLET PACIENTULUI MEU CĂRUIA I-AM SALVAT VIAŢA.
(Net)
BĂTĂLIA PENTRU
ROMÂNIA
de Dan Turturica
http://www.digi24.ro/opinii/batalia-pentru-romania-667930
Da, academicienii care se tem pentru
integritatea teritorială a României, politicienii care ne anunță grav că
suntem ținta unui conflict hibrid și toți cei speriați de o conspirație
împotriva românilor, au dreptate. Așa este! Iar lucrurile sunt extrem de grave.
Ce nu vor să
recunoască, însă, este că agresiunea nu este pornită din exterior, ci din
interior. Și nu de către vreun comando străin, ci de români de ai noștri. Care
au început un război cinic împotriva propriului popor, pentru a-și păstra
imunitatea și privilegiile de care s-au bucurat netulburați, zeci de ani, până
de curând.
Situația internațională
s-a complicat, într-adevăr, dar nu prezintă doar dezavantaje pentru România. Au
apărut și oportunități la orizont. E drept, majoritatea vecinilor noștri tind
să se alinieze, din nou, cuminți, în spatele Moscovei. Dar toți ne sunt,
în continuare, parteneri în NATO. Mai trebuie să se întâmple multe până ce s-ar
putea simți eliberați de obligațiile parteneriatului euro-atlantic.
Singura problemă reală,
acută, este creată de gravitatea loviturilor planificate de noua coaliție guvernamentală
împotriva statului de drept, a justiției și a alianțelor strategice.
Șubrezirea statului, slăbirea economiei, prin măsuri populiste, distrugerea
încrederii cetățenilor în cei ce îi conduc sunt factorii de risc care
transformă un context complicat într-unul periculos.
De ce? Pentru
că în loc ca energia și atenția statului să fie canalizate spre înțelegerea și
valorificarea oportunităților noii ordini mondiale care se naște sub ochii
noștri, ele se irosesc. În războiul conducătorilor politici cu proprii cetățeni
și în mari operațiuni de jefuire a fondurilor publice.
Suntem pe cale să
pierdem, ca țară, pentru că nu ne implicăm suficient în noile jocuri de putere
continentale și internaționale. Suntem absenți de la negocierile care vor
contura viitoarea arhitectură geopolitică pe continent.
Nu jucăm nimic! Nu ne
pledăm cauza și nu ne urmărim interesele! Pentru că singurele interese care îi
obsedează pe cei ce ar trebui să dea direcția și să coordoneze acțiunile
specialiștilor sunt banii și libertatea lor. În loc să ne folosim de toate
relațiile din UE și NATO, noi certăm ambasadorii că îndrăznesc să spună public
ceea ce gândesc, oricum, toți oamenii onești.
Avem nevoie de realism
și de pragmatism mai mult decât oricând. Avem nevoie ca de aer să înțelegem cum
funcționează lumea la care aspirăm, să-i acceptăm cu stoicism nedreptățile
inerente și să folosim cu entuziasm și vigoare șansele ce ni se oferă.
Complexul de inferioritate, obsesia că la tot pasul ne
pândesc conspirații oculte, teama îngropată adânc în subconștient că nu suntem
suficient de buni pentru a deveni o țară mare ne sunt cei mai mari dușmani. Și
singurii care ar trebui să ne preocupe.
Vecinii noștri devin
realmente periculoși doar atunci când imunitatea statului și a societății
scade, ca acum, până aproape de zero. Doar când îi implorăm, prin
iresponsabilitatea castei hrăpărețe, să își bage coada. În ciuda retoricii
belicoase, nici măcar Rusia nu este mai periculoasă decât o gripă. O gripă,
însă, poate da o lovitură fatală unui organism deja distrus de alte boli.
Care sunt bolile care
tot mănâncă, de atâția ani, fibra acestei țări? Păi să ne uităm la ce ne spun
academicienii, generalii de Securitate și de armată ai lui Ceaușescu care au
invadat în ultimele zile spațiul public cu vaietele lor ipocrite.
”O continuă şi alarmantă încercare de erodare a
identităţii naționale.” O încercare? Despre ce
țară vorbesc acești academicieni? Despre România? Nu mai este demult doar o
încercare! Erodarea identității naționale este un fapt împlinit.
Nu mai știm cine
suntem, cu adevărat, ca națiune pentru că, din 1945 încoace, ei și predecesorii
lor s-au folosit de manuale de istorie falsificate, de proletcultism, de
patriotismul de paradă, de naționalismul lipsit de substanță, de cultul
personalității lui Ceaușescu, de Cântarea României, de Daciada, de 23 August,
de spectacole pe stadioane, în care fiecare om devenea un pixel de carton din
imaginea dictatorului, pentru a spăla pe creier milioane de oameni.
Avem o problemă de
identitate pentru că pe măsură ce au reușit să distrugă rădăcinile pe care le
aveam înfipte în România ante-comunistă, într-un timp al normalității, ne-au
transplantat într-o nouă realitate. Strâmbă. Pe dos. În care oamenii de
valoare, reperele de moralitate și profesionalism, au devenit indezirabili și
au fost excluși cu brutalitate. În care hoții, criminalii și impostorii le-au
luat locul și au devenit noile modele ale României.
Chiar dacă rețeta
transplantului de cap, metoda Frankenstein, a fost de inspirație sovietică,
chirurgii au fost români. La fel ca și echipele de suport. Istorici, scriitori,
artiști, medici, oameni de știință, jurnaliști. Atunci a început distrugerea
identității naționale.
Hoții, criminalii și impostorii post-1989, șoimii
patriei furate, nu au făcut altceva decât să ducă pe noi culmi procesul istoric
început de înaintași. Așa am ajuns țara corupților, a sărăciei endemice, a
minciunii instituționalizate. Le-a luat ceva să facă brand de țară din
”România, ultimul loc din Europa la … ”. Dar în final au reușit. Au reușit să
transplanteze țării propria lor identitate.
Unde au fost
academicienii până acum? De abia acum constată ”încercarea de erodare a
identităţii naționale”? De ce nu au scris nimic chiar din
primul an în care României i s-a pus pe frunte eticheta de ”cea mai coruptă
țară din Europa”? A, poate pentru că erau ocupați să-i cedeze lui Dan
Voiculescu cele 2000 de hectare de teren agricol pe care le dețineau în
Călărași, la un preț de nimic?
”Erodarea suveranității.”
Care este reperul de suveranitate pentru academicieni? Suveranitatea din anii
comunismului? Așa-zisa independență față de sovietici? Ar fi o glumă sinistră.
Nu a existat nicio independență reală, în chestiunile majore. Eram și noi un
număr în lagărul comunist. Singurul tip de ”suveranitate” din acele vremuri a
fost libertatea totală pe care au avut-o capii regimului comunist în a-și bate
joc, la sânge, de propriul popor.
Azi, da, putem să fim suverani. Dar să nu uităm că am
fost de acord, și noi și alte câteva zeci de țări, să cedăm o parte din această
suveranitate când am aderat la UE și când am aderat la NATO. Ne rămâne, însă,
destulă pentru a fi mult mai mari și mai puternici decât am fost vreodată.
Dar asta nu o să se
întâmple cât timp economia nu o să-și întindă aripile. Și cum ar putea face
asta cu o clasă politică și o administrație mediocre, care văd în fiecare
afacere privată și companie publică doar vaci de muls?!
Unde erau economiștii
Academiei în anii în care bastarzii colegei lor, Elena Ceaușescu, cumpărau pe
doi lei întreprinderile comuniste și le vindeau la fier vechi? Azi, vorbesc de
privatizări, de falimente, de defrișări, de parcă s-ar fi întâmplat
ieri. Trezirea! Au început acum 26 de ani!
Singura pierdere de suveranitate este că trebuie
să stăm cu mâna întinsă permanent la instituțiile de credit, nu pentru a avea
bani de investiții, ci pentru a acoperi găurile din buget create de
incompetența unor lideri politici. O să fim suverani doar când vom fi suficient
de competitivi ca să producem mai mult decât consumăm.
Despre asta de ce nu
ați scris niciodată? De ce nu v-ați folosit autoritatea pentru a trage un
semnal de alarmă?! De ce nu o faceți măcar acum când PSD și ALDE și-au propus
să înece creșterea economică într-o maree de măsuri populiste? Erați în România
în 2009, când economia s-a prăbușit mai dramatic decât în oricare altă țară
europeană, din cauza pomenilor electorale împărțite de Tăriceanu și PSD în 2007
și 2008? Asta vor face și acum.
”Erodarea unității naționale”.
Nu știu ce înțeleg academicienii prin asta. Dar ce înțeleg eu se leagă de ce
vom aniversa anul viitor. 100 de ani de la Marea Unire. Anul viitor,
Transilvania va fi conectată la vestul Europei printr-o autostradă. Dar nu și
de sudul țării și de Moldova. Rușinos mod de a răsplăti sacrificiile celor care
au murit pentru ca România să fie întreagă.
În mâinele cui au fost
ministerele Transporturilor și al Finanțelor? Ale ungurilor, ale nemților, ale
rușilor? Ale lui Soros? Nu, în mâinile lui Tăriceanu, printre alții, ca șef de
partid și premier, cel care vă cântă în strună de parcă și el și voi ați fi
fost parașutați azi-noapte în țara asta. De parcă nu ați fi știut ce se
întâmplă și cine alege să ia șpăgi de la Iordache și alții în loc să se ocupe
de marile proiecte naționale. Surpriză!! Și el tot român este.
Despre ce unitate națională poate fi vorba când
românilor le este mai ușor să ajung în străinătate decât în celălalt colț al
țării lor?! Ați făcut vreun studiu despre cum ar contribui, concret, o rețea de
autostrăzi la dezvoltarea economiei, la reducerea decalajelor între regiunile
istorice, la intensificarea comunicării și cooperării între români aflați la
distanță unii de ceilalți?
Nu e nevoie să fii
academician ca să îți dai seama că atunci când unui bucureștean îi ia aproape o
zi ca să ajungă cu trenul sau mașina în Maramureș, cel mai probabil va alege o
altă destinație pentru concediul său.
Ați făcut vreun studiu
ca să comparați procentul de locuitori din vechiul Regat care au vizitat Turcia
și Bulgaria cu al celor care au ajuns măcar o dată în viață în Maramureș, Oaș,
Apuseni? Nu vi s-a părut o temă de studiu suficient de importantă? Și dacă s-a
întâmplat acest miracol, ce ați făcut cu concluziile? Le-ați trimis
politicienilor, le-ați făcut publice, le-ați cerut să acționeze, urgent?! Întrebări
retorice. Dar mai adaug una, la care o să încerc și un răspuns.
De ce v-a apucat acum, dintr-o dată, grija de România?
Cum ați lipsit de atâtea ori de la apelul conștiințelor puteați să o
faceți și acum. Nu cumva v-au activat nucleele de securiști, politruci
comuniști și progeniturile lor care sunt azi la butoanele guvernării?
Cum de mi-a venit ideea
asta? E prea mare coincidența. În aceeași zi, au ieșit la rampă un general de
armată din fosta oaste a lui Vadim, și un general de Securitate din fosta oaste
a lui Iulian Vlad. Amândoi insinuează același lucru. Că străinii ne coc ceva.
Asta după ce tot pe ei îi fac responsabili de ce s-a întâmplat rău în țara
asta.
În plus, mesajele
academicienilor și cele ale patrioților de cumetrie se mulează perfect pe văicărelile
lui Dragnea, ale lui Țuțuianu și ale tuturor celor disperați că le fuge România
de sub picioare.
Dacă acesta este motivul scoaterii unora dintre ei din
rezervă înseamnă că ”războiul” de care le e teamă este, de fapt, cel pe care
strada l-a declarat politicienilor care au blocat până acum dezvoltarea
României, iar acum sunt dispuși să o arunce în aer doar ca să nu piardă ceea ce
consideră că li se cuvine de drept.
De aceea țipă și
academicienii ca din gură de șarpe că ni se prăpădește țărișoara. Și că se face
praf unitatea și integritatea națională. Se tem pentru distrugerea ”unității”
dintre stăpâni și stăpâniți și că se va face țăndări Binomul lor de aur, ”hoții
și proștii.” Se tem pentru integritatea aranjamentului dictat de ei, care
stipula că un nucleu mafiot fură cât poate iar noi stăm cu capul plecat și ne
facem că nu vedem.
De fapt, le este teamă că am ajuns la un nou punct de
cotitură, cum a fost cel din 2005. Și că ce a început atunci va fi încheiat
anul acesta. Că vor fi trimise la coșul de gunoi al istoriei ultimele rămășițe
ale sistemului de putere instaurat ilegitim odată cu intrarea în România a
Armatei Roșii.
Poate că tonul strident
al scrisorii trimise de cei 84 de academicieni este un strigăt de groază. Că se
închide cercul. Poate nu li se pare o coincidență că totul se întâmplă odată cu
venirea tancurilor americane.
Poate de aceea fac apel
la „întregul popor român” să „conlucreze cu responsabilitate şi patriotism
pentru binele României”. Pe ei să-i fi ales Dragnea să fluture steagul alb și
să ceară pace în numele castei? Ar fi amuzant. Dar și îngrozitor de trist.
Pentru că înseamnă că nu sunt nici măcar atât de deștepți încât să înțeleagă că
nu mai poate fi vorba de nicio pace.
ALINA MUNGIU-PIPIDI
Există o altă ţară în Europa unde politicianul nr. 2, şeful Senatului, şi politicianul nr.3, şeful Camerei Deputaţilor, care abia au câştigat alegerile cu o majoritate confortabilă se tem de arestare iminentă şi de condamnare?
Sau în care cei mai mulţi dintre membrii proaspăt aleşi ai Parlamentului ar putea să se fi urmăriţi penal pentru orice, de la angajarea rudelor în trecut (cum ar fi procedat candidatul francez la preşedinţie François Fillon, cu excepţia că, în România, spre deosebire de Franţa, acest lucru e illegal)? Sau pentru a fi adoptat legi care ar favoriza anumite interese private? Sau pur şi simplu pentru că au luat prânzul cu cineva care este suspectat de corupţie fără să fi denunţat asta? Sau că un ministru care emite legislaţie în materie penală, ceea ce e în dreptul sau legal, să fie trei zile mai târziu pua sub acuzare de către agenţia anticorupţie (DNA) pentru acţiunile sale?
Şi totuşi, aceasta este situaţia României, o ţară în care corupţia generalizată şi cea mai dură anticorupţie din Europa au coexistat în ultimii zece ani.
Rezultatul nu este mai puţină corupţie, ci închisori aglomerate. Optsprezece miniştrii din guvernele la putere din 2004 au fost acuzaţi sau condamnaţi, inclusiv un prim-ministru care a fost închis (Adrian Năstase), şi un altul (Victor Ponta), pus sub acuzare pe mai multe capete de acuzare, de exemplu, pentru recompensarea unui om de afaceri care a sponsorizat un eveniment în timpul vizitei prim-ministrului britanic Tony Blair în România. Chiar şi familia fostului preşedinte anticorupţie Traian Băsescu, un susţinător puternic al DNA timp de mulţi ani, nu a fost imună, unii dintre membrii săi fiind în închisoare sau cu condamnări penale.
Liviu Dragnea (preşedintele Camerei Deputaţilor), al cărui partid a fost marele câştigător al alegerilor din decembrie 2017, nu a putut deveni prim-ministru din cauza unei condamnări la închisoare cu suspendare pentru că a planificat o tombolă menită să încurajeze participarea la referendumul din 2012 pentru suspendarea preşedintelui de atunci Traian Băsescu. Aceasta în ciuda faptului că el însuşi a renunţat la idee, realizând că aşa ceva ar fi ilegal. Liviu Dragnea a fost de asemenea acuzat din nou, chiar înainte de alegeri, pentru că a convins un asociat să-i pună secretarul de partid angajat la stat când partidul a rămas fără fonduri. În cazul în care primeşte o a două condamnare, prima devine activă şi dl Dragnea va execută ambele pedepse.
În ceea ce-l priveşte pe Călin Popescu Tăriceanu (preşedintele Senatului), el este acuzat că nu a făcut mărturisiri despre o scurtă întâlnire de prânz, cu toate că nu există nicio altă suspiciune împotriva sa. Acuzaţia a fost formulată înainte de alegeri, când era tot preşedinte al Senatului (şi al unui partid mic dar decisiv pentru constituirea unei majorităţi parlamentare), iar după alegeri a fost invitat de preşedintele Klaus Iohannis să schimbe alianţa. Călin Popescu Tăriceanu a refuzat în mod public, iar acest lucru a lipsit partidul domnului Iohannis de posibilitatea formării guvernului.
Deci, acestea sunt taberele. Pe de o parte, dl Iohannis, care controlează serviciile secrete, în special, Serviciul Român de Informaţii (SRI), o sursă importantă de dovezi pentru condamnări de corupţie până în primăvară anului 2016, când Curtea Constituţională a solicitat o mai bună separare a rolurilor între SRI şi DNA. Partidul domnului Iohannis a reuşit să obţină doar 20% din voturi, fiind el însuşi decimat de investigaţiile DNA.
Şi pe de altă parte, nouă coaliţie guvernamentală (250 din cele 465 de locuri în parlament), cu dl Dragnea incapabil să-şi asume funcţia de prim-ministru din cauza condamnării sale prealabile, pe care o respinge ca fiind "politică".
Aceste partide au cei mai mulţi parlamentari, dar 37% dintre ei au probleme de integritate în funcţia publică, potrivit watch-dog-ului România curată, care întocmeşte încă din 2004 listele cu candidaţi urmăriţi pentru corupţie.
Pe lângă introducerea unor legi care l-ar scuti de închisoare, domnul Dragnea a promulgat o altă măsură controversată: a tăiat bugetul serviciilor secrete cu zece la sută. SRI nu este o instituţie de care să-ţi baţi joc. În ultimii ani şi-a tot mărit reţeaua de colectarea a informaţiilor, de la 6.370 interceptări, în 2005, până la 44.759, în 2014, dublu faţă de FBI, pentru o populaţie de şaisprezece ori mai mică decât cea a SUA. Totul în numele combaterii corupţiei.
Cu doar câteva zile înainte de adoptarea controversatei legi care rescrie lupta împotriva corupţiei, un general din vârful SRI, Florian Coldea, a demisionat, acuzat fiind de împărţirea unor vacanţe cu un magnat IT infam şi colaborator decalrat al SRI, dl Sebastian Ghiţă.
Dl Ghiţă, care a adunat sute de milioane de lei din contracte guvernamentale, în special din partea serviciilor secrete şi a Afacerilor Interne şi este în prezent căutat de Interpol.
Într-o altă promisiune riscantă, dl Dragnea a promis că acest Parlament va încerca să aducă, pentru prima dată, serviciul secret sub un control civil adecvat.
În acest climat de neîncrederea bine fondată în stat, DNA, agenţia anticorupţie, a câştigat încrederea românilor.
Atunci când DNA, preşedintele şi o secţiune a mass-media au denunţat nouă lege prezentatand-o că primul pas al unui atac total asupra sistemului judiciar, publicul a răspuns apelului. Apetitul lui pentru trimiterea corupţilor la închisoare, pe termen nelimitat la nevoie, este puternic. Oamenii sunt furioşi că procesele durează ani de zile şi, că, în fiecare regim, anumite persoane par să acţioneze cu impunitate şi că, odată închişi, politicienii reuşesc să iasă în doar câţiva ani, folosind diverse procedee neortodoxe (cum ar fi pretenţia de a scrie literatură "academică" în închisoare pentru a-şi reduce timpul de detenţie).
O puternică majoritate a declarat într-un sondaj on-line că infracţiunile de corupţie ar trebui să nu aibă termene de prescripţie, în ciuda faptului că jumătate dintre respondenţi a mărturisit că a comis în trecutul recent un act de corupţie, cum ar fi mituirea sau evaziunea fiscală. Rămâne însă întrebarea dacă România poate continua strategia de represiune dura împotriva corupţiei chiar împotriva propriului Parlament. Deputaţii permit uneori urmărirea penală a colegilor lor, dar de multe ori refuză asta. ( traducere: doamna Doina Popescu )
BĂI GENERAȚIE
„Băi generație, manipularea nu se
bazează neapărat pe prostia manipulatului ci mai degrabă pe buna credință a
acestuia.
Voi încerca să-ți explic pe înțelesul
tău ce s-a întâmplat în România ultimilor două luni, care sunt cauzele și care
vor fi efectele pe termen scurt și mediu ale evenimentelor la care ai asistat
și poate chiar ai participat.
Dragnea
Excelent consiliat, Dragnea se instalează în fruntea PSD printr-un vot în interiorul partidului, dat de circa 500.000 de membri. Din acel moment autoritatea lui este totală și pare de nezdruncinat pentru mult timp de-atunci înainte. Discursul lui public ne arată un tip calm, echilibrat, deschis spre dialog atât cu adversarii politici cât și cu societatea. Acceptă fără obiecții instalarea guvernului condus de Cioloș, arătându-și disponibilitatea de a-l sprijini timp de un an, cât mai era până la alegeri, pentru buna funcționare a țării. Speculând cu abilitate carențele unui guvern alcătuit din amatori într-ale politicii și comunicării, Dragnea își vede partidul crescând în sondaje precum Făt-Frumos și începe să viseze cu ochii deschiși la funcția de premier, ca prim pas, și la cea de președinte pentru finalul carierei sale politice. Începe campania electorală unde are o prestație excelentă și reușește o victorie împotriva unui PNL aproape inexistent ca mesaj și ca lideri. O lege dată de guvernul Năstase este pusă pe tapet de către adversarii politici și Dragnea își vede spulberat visul de a fi premier. Ca și cum asta n-ar fi fost suficient, al doilea dosar penal aflat pe rol la I.C.C.J se apropie de final și, nefiind premier în momentul pronunțării, posibilitatea de a fi condamnat și încarcerat devine aproape certitudine. Panica începe să pună stăpânire pe personaj și ne trezim cu una dintre cele mai ample și prost făcute manipulări din istoria post-decembristă a statului român, desfășurată în mai multe etape.
1. Apar primele înregistrări video cu Sebastian Ghiță în care acesta ne spune că, din spirit civic, s-a hotărât să arate concetățenilor săi că răul făcut acestei țări de către Coldea și Kovesi este cu mult mai mare decât cele câteva sute de milioane de euro pe care le-a furat de la buget, atât în timpul lui Băsescu cât mai ales când premier era prietenul Victor Ponta.
2. Apar alte înregistrări cu același personaj în care, împletind abil bucățele de adevăr cu un noian de minciuni, creează o imagine apocaliptică justiției și SRI-ului, în care justiția nu face altceva decât să fabrice dosare și să închidă oameni nevinovați iar SRI-ul nu face altceva decât poliție politică.
3. Intercalată între înregistrările video cu Ghiță apare și o casetă audio, difuzată ca preambul al manipulării, în care un procuror DNA vorbește cu un necunoscut care-l introduce pe Dragnea în calitate de vânat inocent al instituției conduse de Kovesi.
4. Urmare a acestor înregistrări Coldea este destituit, o prostie cât casa, care ajută cu credibilizarea primei etape a manipulării puse la cale de Dragnea și echipa sa.
Percepția directă și subliminală care ți s-a indus, băi generație, este că SRI = poliție politică, justiția fabrică dosare și încarcerează politicieni și oameni de afaceri nevinovați, Dragnea este nevinovat dar DNA-ul cel rău vrea să-l “facă”. Drept recompensă pentru ajutorul dat, lui Ghiță i se oferă o fereastră de oportunitate de mai bine de două săptămâni în care să nu-l caute nimeni, el având astfel posibilitatea să se ascundă cu tot cu banii furați.
O a doua etapă a fost cea a sistemului penitenciar. Dacă vă amintiți, începând cu a doua jumătate a anului trecut, televiziunile au început să arate situația din penitenciare, sensibilizând liderii de opinie, care, la rândul lor, au sensibilizat o parte a populației. Fire simțitoare, domnul Dragnea preia tema împreună cu tot activul de partid și explică românilor că așa nu se mai poate, că și hoții sunt oameni, că va trebui să plătim drept despăgubiri sume imense anual și că trebuie neapărat să facem ceva cât nu e prea târziu. Considerând că primele două etape ale manipulării sunt suficiente, fără acte preparative au trecut la etapa finală, demascându-și în mod absolut cretin intențiile reale: exonerarea penală a abuzului în serviciu cu prejudicii de până la 200.000 lei, fapta penală care era reținută în sarcina lui Liviu Dragnea în dosarul penal aflat la I.C.C.J.
Care hoți, care tratament uman, care supraaglomerare, care CEDO, care amendă? Urgența era dezincriminarea lui Dragnea, care trebuia făcută pe loc, iar proiectul legii grațierii – o lege care nu rezolvă absolut nimic din problemele sistemului penitenciar, trimisă în parlament alături de alte două proiecte similare depuse de PNL și UDMR încă de anul trecut.
Acestei manipulări i-au căzut pradă două televiziuni de știri, o grămadă de jurnaliști, comentatori și analiști, care, cu bună credință, au militat pentru un tratament uman aplicat deținuților și s-au trezit apoi în situația de a-l apăra în final pe Dragnea și golănia pe care acesta a făcut-o, asigurându-și în mod gratuit un număr apreciabil de telespectatori.
Iohannis
Pentru Iohannis a început bătalia pentru al doilea mandat iar scoaterea din cursă a principalului său contra-candidat, Liviu Dragnea, prin orice mijloace, este principalul lui obiectiv în această fază. Ordonața care-l scotea practic din zona pușcăriei pe șeful PSD l-a determinat pe Iohannis să conceapă, împreună cu echipa lui, o contramanipulare de mari proporții, bazându-se și el nu pe prostia ci pe buna credință a unui număr imens de oameni. Astfel, pe rețelele de socializare au început să curgă informații terifiante despre criminalii, violatorii și tâlharii care vor irumpe din pușcării, urmare a ordonanțelor de urgență pe care le emite guvernul Grindeanu.
Televiziunile de casa ale SRI-ului amplifică grozăvia, CT Popescu enunță cu o voce cavernoasă că, gata, în România democrația a murit și în loc s-a instalat dictatura PSD, o tipă grasă, urâtă și cu ochelari, isterizează pe alt post că vor ieși criminalii și teroriștii din pușcării, mulțimile de oameni ieșiți pe străzi prin orașele țării cred ce li se spune ca o concluzie la ceea ce s-a întâmplat.
Băi generație, ambele găști te-au mințit. Gașca lui Dragnea te-a mințit că trebuie să dea ordonanțele de urgență pentru a nu plăti penalizările impuse de CEDO și pentru a ușura viața oamenilor din pușcării, iar gașca lui Iohannis că vor ieși din pușcării criminali, violatori, tâlhari și teroriști, urmare a acestor ordonanțe.
Consecințe
Dragnea
1. Prin ipocrizia și lașitatea pe care ne-a arătat-o, și-a pierdut aproape tot capitalul de încredere și simpatie obținut în timpul campaniei electorale.
2. Debarcare lui Iordache i-a slăbit major autoritatea în partid.
3. Atacul extrem de inteligent și cinic al lui Tăriceanu, care a cerut și a obținut dreptul de a participa la toate deciziile guvernului, i-a șubrezit major autoritatea asupra lui Grindeanu.
4. Mișcările de stradă i-au diminuat drastic marja de manevră în exercițiul guvernării.
5. Foarte probabil va fi condamnat.
Iohannis
1. Și-a întărit pentru moment poziția, posibilitatea suspendării fiind anulată.
2. Prin eliminarea lui Coldea a obținut acces la lista tuturor agenților acoperiți ai SRI-ului.
3. S-a poziționat în ochii occidentului ca un campion în lupta împotriva corupției și ca un titan al democrației românești.
4. A luat o serioasă opțiune pentru obținerea unui nou mandat.
5. A arătat clar că este un cabotin, fără idei proprii, manipulat de echipe de specialiști care nu dau nici doi bani pe el. Situațiile ridicole în care l-au pus sunt argumentul forte pentru aceste afirmații, el neavând niciun merit pentru câștigurile obținute.
România
1. A arătat că este o țară total dereglementată, lipsa regulii fiind regula.
2. Criza politică va continua până la clarificarea procesului pe care Dragnea îl are la I.C.C.J.
3. Capitalurile străine vor ocoli România cel puțin un an de acum înainte.
4. O depreciere accentuată a monedei naționale începând cu a doua jumătate a anului.
5. A devenit extrem de vulnerabilă la propaganda și manipularea maghiară.
Soluții
1. Scoaterea justiției de sub control politic care să delege CSM-ul în numirea șefilor de parchete și instanțe. În aceasta situație nici procurorii și nici judecătorii nu vor mai fi obligați să-i facă pe plac șefului statului, indiferent de cine va fi acesta, și nici vreo lege de răspundere a magistratului nu va mai fi necesară, CSM-ul stabilind codul deontologic al magistraților.
2. O noua lege de funcționare a SRI care să prevadă, printe altele, și alocarea bugetară după niște criterii clare de performanță, desființarea unor divizii care se ocupă de poliție politică – gen divizia pentru apărarea constituției, norme clare de control ale acoperiților, pentru a-i elimina din justiție și politică.
3. Lansarea urgentă a unui autentic proiect de țară care să repoziționeze România pe plan internațional și să-i aducă din nou pe români împreună.
4. Refacerea relației cu Rusia prin oferirea unor avantaje economice consistente. Mari capitaluri externe ocolesc România din cauza relației tensionate dintre noi și ruși și mari pericole ne dau târcoale din pricina politicii pe care am dus-o până acum față de ei”, a scris
Dragnea
Excelent consiliat, Dragnea se instalează în fruntea PSD printr-un vot în interiorul partidului, dat de circa 500.000 de membri. Din acel moment autoritatea lui este totală și pare de nezdruncinat pentru mult timp de-atunci înainte. Discursul lui public ne arată un tip calm, echilibrat, deschis spre dialog atât cu adversarii politici cât și cu societatea. Acceptă fără obiecții instalarea guvernului condus de Cioloș, arătându-și disponibilitatea de a-l sprijini timp de un an, cât mai era până la alegeri, pentru buna funcționare a țării. Speculând cu abilitate carențele unui guvern alcătuit din amatori într-ale politicii și comunicării, Dragnea își vede partidul crescând în sondaje precum Făt-Frumos și începe să viseze cu ochii deschiși la funcția de premier, ca prim pas, și la cea de președinte pentru finalul carierei sale politice. Începe campania electorală unde are o prestație excelentă și reușește o victorie împotriva unui PNL aproape inexistent ca mesaj și ca lideri. O lege dată de guvernul Năstase este pusă pe tapet de către adversarii politici și Dragnea își vede spulberat visul de a fi premier. Ca și cum asta n-ar fi fost suficient, al doilea dosar penal aflat pe rol la I.C.C.J se apropie de final și, nefiind premier în momentul pronunțării, posibilitatea de a fi condamnat și încarcerat devine aproape certitudine. Panica începe să pună stăpânire pe personaj și ne trezim cu una dintre cele mai ample și prost făcute manipulări din istoria post-decembristă a statului român, desfășurată în mai multe etape.
1. Apar primele înregistrări video cu Sebastian Ghiță în care acesta ne spune că, din spirit civic, s-a hotărât să arate concetățenilor săi că răul făcut acestei țări de către Coldea și Kovesi este cu mult mai mare decât cele câteva sute de milioane de euro pe care le-a furat de la buget, atât în timpul lui Băsescu cât mai ales când premier era prietenul Victor Ponta.
2. Apar alte înregistrări cu același personaj în care, împletind abil bucățele de adevăr cu un noian de minciuni, creează o imagine apocaliptică justiției și SRI-ului, în care justiția nu face altceva decât să fabrice dosare și să închidă oameni nevinovați iar SRI-ul nu face altceva decât poliție politică.
3. Intercalată între înregistrările video cu Ghiță apare și o casetă audio, difuzată ca preambul al manipulării, în care un procuror DNA vorbește cu un necunoscut care-l introduce pe Dragnea în calitate de vânat inocent al instituției conduse de Kovesi.
4. Urmare a acestor înregistrări Coldea este destituit, o prostie cât casa, care ajută cu credibilizarea primei etape a manipulării puse la cale de Dragnea și echipa sa.
Percepția directă și subliminală care ți s-a indus, băi generație, este că SRI = poliție politică, justiția fabrică dosare și încarcerează politicieni și oameni de afaceri nevinovați, Dragnea este nevinovat dar DNA-ul cel rău vrea să-l “facă”. Drept recompensă pentru ajutorul dat, lui Ghiță i se oferă o fereastră de oportunitate de mai bine de două săptămâni în care să nu-l caute nimeni, el având astfel posibilitatea să se ascundă cu tot cu banii furați.
O a doua etapă a fost cea a sistemului penitenciar. Dacă vă amintiți, începând cu a doua jumătate a anului trecut, televiziunile au început să arate situația din penitenciare, sensibilizând liderii de opinie, care, la rândul lor, au sensibilizat o parte a populației. Fire simțitoare, domnul Dragnea preia tema împreună cu tot activul de partid și explică românilor că așa nu se mai poate, că și hoții sunt oameni, că va trebui să plătim drept despăgubiri sume imense anual și că trebuie neapărat să facem ceva cât nu e prea târziu. Considerând că primele două etape ale manipulării sunt suficiente, fără acte preparative au trecut la etapa finală, demascându-și în mod absolut cretin intențiile reale: exonerarea penală a abuzului în serviciu cu prejudicii de până la 200.000 lei, fapta penală care era reținută în sarcina lui Liviu Dragnea în dosarul penal aflat la I.C.C.J.
Care hoți, care tratament uman, care supraaglomerare, care CEDO, care amendă? Urgența era dezincriminarea lui Dragnea, care trebuia făcută pe loc, iar proiectul legii grațierii – o lege care nu rezolvă absolut nimic din problemele sistemului penitenciar, trimisă în parlament alături de alte două proiecte similare depuse de PNL și UDMR încă de anul trecut.
Acestei manipulări i-au căzut pradă două televiziuni de știri, o grămadă de jurnaliști, comentatori și analiști, care, cu bună credință, au militat pentru un tratament uman aplicat deținuților și s-au trezit apoi în situația de a-l apăra în final pe Dragnea și golănia pe care acesta a făcut-o, asigurându-și în mod gratuit un număr apreciabil de telespectatori.
Iohannis
Pentru Iohannis a început bătalia pentru al doilea mandat iar scoaterea din cursă a principalului său contra-candidat, Liviu Dragnea, prin orice mijloace, este principalul lui obiectiv în această fază. Ordonața care-l scotea practic din zona pușcăriei pe șeful PSD l-a determinat pe Iohannis să conceapă, împreună cu echipa lui, o contramanipulare de mari proporții, bazându-se și el nu pe prostia ci pe buna credință a unui număr imens de oameni. Astfel, pe rețelele de socializare au început să curgă informații terifiante despre criminalii, violatorii și tâlharii care vor irumpe din pușcării, urmare a ordonanțelor de urgență pe care le emite guvernul Grindeanu.
Televiziunile de casa ale SRI-ului amplifică grozăvia, CT Popescu enunță cu o voce cavernoasă că, gata, în România democrația a murit și în loc s-a instalat dictatura PSD, o tipă grasă, urâtă și cu ochelari, isterizează pe alt post că vor ieși criminalii și teroriștii din pușcării, mulțimile de oameni ieșiți pe străzi prin orașele țării cred ce li se spune ca o concluzie la ceea ce s-a întâmplat.
Băi generație, ambele găști te-au mințit. Gașca lui Dragnea te-a mințit că trebuie să dea ordonanțele de urgență pentru a nu plăti penalizările impuse de CEDO și pentru a ușura viața oamenilor din pușcării, iar gașca lui Iohannis că vor ieși din pușcării criminali, violatori, tâlhari și teroriști, urmare a acestor ordonanțe.
Consecințe
Dragnea
1. Prin ipocrizia și lașitatea pe care ne-a arătat-o, și-a pierdut aproape tot capitalul de încredere și simpatie obținut în timpul campaniei electorale.
2. Debarcare lui Iordache i-a slăbit major autoritatea în partid.
3. Atacul extrem de inteligent și cinic al lui Tăriceanu, care a cerut și a obținut dreptul de a participa la toate deciziile guvernului, i-a șubrezit major autoritatea asupra lui Grindeanu.
4. Mișcările de stradă i-au diminuat drastic marja de manevră în exercițiul guvernării.
5. Foarte probabil va fi condamnat.
Iohannis
1. Și-a întărit pentru moment poziția, posibilitatea suspendării fiind anulată.
2. Prin eliminarea lui Coldea a obținut acces la lista tuturor agenților acoperiți ai SRI-ului.
3. S-a poziționat în ochii occidentului ca un campion în lupta împotriva corupției și ca un titan al democrației românești.
4. A luat o serioasă opțiune pentru obținerea unui nou mandat.
5. A arătat clar că este un cabotin, fără idei proprii, manipulat de echipe de specialiști care nu dau nici doi bani pe el. Situațiile ridicole în care l-au pus sunt argumentul forte pentru aceste afirmații, el neavând niciun merit pentru câștigurile obținute.
România
1. A arătat că este o țară total dereglementată, lipsa regulii fiind regula.
2. Criza politică va continua până la clarificarea procesului pe care Dragnea îl are la I.C.C.J.
3. Capitalurile străine vor ocoli România cel puțin un an de acum înainte.
4. O depreciere accentuată a monedei naționale începând cu a doua jumătate a anului.
5. A devenit extrem de vulnerabilă la propaganda și manipularea maghiară.
Soluții
1. Scoaterea justiției de sub control politic care să delege CSM-ul în numirea șefilor de parchete și instanțe. În aceasta situație nici procurorii și nici judecătorii nu vor mai fi obligați să-i facă pe plac șefului statului, indiferent de cine va fi acesta, și nici vreo lege de răspundere a magistratului nu va mai fi necesară, CSM-ul stabilind codul deontologic al magistraților.
2. O noua lege de funcționare a SRI care să prevadă, printe altele, și alocarea bugetară după niște criterii clare de performanță, desființarea unor divizii care se ocupă de poliție politică – gen divizia pentru apărarea constituției, norme clare de control ale acoperiților, pentru a-i elimina din justiție și politică.
3. Lansarea urgentă a unui autentic proiect de țară care să repoziționeze România pe plan internațional și să-i aducă din nou pe români împreună.
4. Refacerea relației cu Rusia prin oferirea unor avantaje economice consistente. Mari capitaluri externe ocolesc România din cauza relației tensionate dintre noi și ruși și mari pericole ne dau târcoale din pricina politicii pe care am dus-o până acum față de ei”, a scris
Sorin
Ovidiu Vîntu
Răul din societatea de azi a fost programat pas cu pas cu mult timp în urmă
În anul 1773, în casa baronului
Mayer Amschel Rotschild situată pe o stradă evreiască din Frankfurt, s-au
întâlnit 12 evrei bogaţi, mari cămătari ai vremii.
Ei şi-au propus, nici mai mult, nici mai puţin decât
gestionarea averilor lumii, în urma unui program cu bătaie lungă de mai bine
de… 225 de ani! Mai mult decât atât, cei 12 îşi propuneau ca lumea să fie
condusă de un guvern mondial cu capitala la Ierusalim şi toată povestea asta să fie realizată cu preţul a trei războaie
mondiale.
Printr-o tradiţie ce ţine
de istoria lojilor masonice, cei 12 şi urmaşii lor de astăzi care gestionează
averile lumii şi-au spus iluminaţi.
Unul dintre materialele
scrise de cei 12 se numeşte Protocoalele Înţelepţilor Sionului.
Elaborat în 1773, acest document a fost secret până în anul 1901 când,
descoperit din întâmplare de către profesorul rus S. Nilus a fost publicat şi
ulterior tradus în engleză de către Victor Marsden. Un exemplar se află şi acum
la British Museum din Londra.
Destul de amănunţit,
materialul prezintă strategii pentru: controlul finanţelor lumii, controlul
presei, controlul asupra credinţei, manipularea informaţiei, coruperea,
discreditarea şi chiar suprimarea fizică a celor ce se împotrivesc, controlul
politicii, elaborarea războaielor (aducătoare de venituri importante),
controlul educaţiei, controlul lojilor masonice.
Un alt document redactat
de cei 12 este Noul Testament Diabolic, cunoscut de asemenea
publicului datorită unei pure întâmplări din 1785: curierul care transporta
documentul a fost trăsnit şi materialele au ajuns în mâna poliţiei. Mult
asemănător în ideologie, documentul poate fi o oglindă a lumii de astăzi:
„Primul secret privind
felul în care se poate manipula societatea este supremaţia asupra opiniei
publice. Prin aceasta se poate semăna între oameni atâta sciziune, îndoială şi
păreri contradictorii încât ei nu se vor mai descurca în zăpăceala colectivă…
Al doilea secret este de a
pune în mişcare toate slăbiciunile şi defectele omeneşti, patimile, greşelile
până ce oamenii nu se mai pot înţelege între ei… Prin invidie, ură, discordie
şi război, prin foamete, lipsuri şi molime, toate popoarele vor fi atât de
slăbite, încât nu vor şti cum să iasă din impas, decât dacă se supun voinţei
noastre, a Iluminaţilor. Un stat care este epuizat de prefaceri sau conflicte
interne va fi, în orice caz, o pradă uşoară pentru noi.
Vom obişnui popoarele să ia aparenţele drept momeală adevărată, să se
mulţumească cu superficialităţi, să alerge numai după plăceri, să se epuizeze
căutând mereu ceva nou, pentru ca în sfârşit să asculte de noi, Iluminaţii. Iar
noi vom răsplăti masele cu venituri adecvate pentru supunerea lor….
Prin şarlatanii şi vorbe goale, oamenii trebuie sustraşi pentru ca să
nu se poată gândi cu mintea proprie.
Oratorii politicii instruiţi de Iluminaţi
trebuie să bată atâta monedă pe conceptele de «democraţie» şi «libertate»,
încât oamenii să fie dezgustaţi de discursuri politice de orice natură ar fi
ele. Ideologia Iluminaţilor însă, trebuie să fie inoculată necontenit. Masele
sunt oarbe, nesocotite şi lipsite de critică.
Dominaţia mondială se obţine numai pe căi ocolite, prin subminarea
selectivă a libertăţilor, prin legi, prin ordine a electoratului, prin presă,
prin educaţie şi metode de învăţământ, dar mai ales sub stricta ţinere în
secret activităţilor noastre.
Guvernele trebuie hărţuite
până când, de dragul liniştii, să fie dispuse să cedeze puterea. Vom aţâţa în
Europa contradicţii individuale și naționale, rasiale și
religioase, astfel ca statele să nu mai găsească punţi de înţelegere între ele.
Preşedinţii de stat vor fi aleşi de noi, din rândul celor ce ne dau ascultare. Fiecare
dintre ei să aibă câte un punct negru, vulnerabil în trecut, pentru ca să putem
exercita presiuni asupra lor, spre a putea da legilor sensul dorit de noi şi
pentru a putea modifica constituţia.
Vom corupe înalţii funcţionari ca să sporească datoriile externe ale
statului spre a deveni sclavii datornici ai băncilor noastre. Vom provoca crize
economice prin speculaţii la bursă, pentru a distruge puterea monedei…
Societatea
spre care tindem trebuie să fie alcătuită, în afară de noi, dintr-o mână de
milionari ce depind de noi, din poliţie şi soldaţi, iar în rest, din cetăţeni
lipsiţi de avere.
Prin introducerea dreptului de
vot general şi individual, vom instaura supremaţia absolută a maselor. Prin
propagarea dreptului de a dispune de sine însuşi a fiecărui individ, vom
diminua importanţa familiei şi valoarea ei educativă.
Printr-o educaţie bazată pe principii
false, ideologii mincinoase, vom face ca tineretul să fie indus în eroare, uşor
de condus şi depravat.
Întemeierea cât mai multor organizaţii cu nume diferite, ademenirea cât
mai multora în loji publice au ca scop să le arunce la cât mai mulţi nisip în
ochi.
Prin metodele expuse,
naţiunile vor fi silite să cedeze Iluminaţilor dominaţia lumii. Noul guvern
mondial va trebui să apară ca patronul şi binefăcătorul popoarelor. Dacă un
popor se opune, trebuie mobilizaţi vecinii şi instigaţi la o acţiune armată.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu