George Anca: Colocviu. SILVIA CINCA

Din lumea celor aleşi care au avut puterea să părăsească scena deschisă a aplauzelor şi să coboare în arena sihastră a cuvintelor, Silvia Cinca vine cu o invitaţie la dans. Titlul retoric “Dansezi?” este propriu doar autorilor puternici. Din impresionanta biobibliografie aflăm că in 1978 – 1979 numele autoarei figura pe lista IATC, clasa Dina Cocea şi o mai întâlnim la Texas Univ. Dallas, SUA, Northem Virginia Community Colege, dar şi la Radiodifuziunea Română, Televiziunea Română, Eutropa Liberă (1980 – 2000), este membră Pen American Writer şi Uniunea Scriitorilor din România, fondator Liter Art. Scriitor, prozator, director, critic cinematografic – este un om împlinit, special. S-a născut într-o zi specială care îi marchează destinul creator, ziua eminesciană de 15 iunie.

O întâmplare specială face ca eu azi să o numesc o prietenă specială, o doamnă distinsă cu sufletul căreia am rezonat în mediul virtual. Am găsit răspunsuri la întrebări în rândurile scrise şi de mai multe ori, alean pentru frământări în videoclipurile postate pe canalul său youtube. Ascultându-i vocea caldă în scurtele fragmente înregistrate, am descoperit balsam pentru inimă şi suflet, cum ar spune scriitorul Petruş Andrei.

Departe de mine gândul de a cuteza spre a scrie o cronică acestei cărţi! Despre cele 28 de volume elaborate din 1986 pâna azi au scris personalităţi marcante: George Astaloş, Andrei Codrescu, Vladimir Tismăneanu, Gabriel Dimisianu, Mircea Iorgulescu, Zoe Dumitrescu-Buşulenga dar şi personalităţi din presa americană.

Eu răspund doar elegantei invitaţii a autoarei şi vă provoc, la rându-mi, să intrăm împreună în lumea dominată de “magia visurilor”, să servim “pastila zilnică de dans în ritmul sufletului”. Miniaturile literare din volum, adevărate poeme în proză, sunt muzica din surdină, din interiorul inimii. Citim o carte în care autoarea reuseşte să împrăştie toţi norii negri de pe cerul literaturii, în sfârşit avem rânduri scrise cu energie şi gânduri pozitive, cu lumină, cu seninul din suflet, cu universul văzut prin fereastra care dă înspre bine. O carte cu şi despre o lume frumoasă: “Scena scrierilor mele este una care cuptrinde vieţi şi personaje, peste toate coboară muzica sufletelor, adusă pentru a răspândi elementele de magie ale vieţii şi speranţele noastre” (“Dansezi?”).

Silvia Cinca ne prezintă oameni frumoşi. Începe cu El, cel fără de care nu ar fi fost NIMIC, “pentru că iubirea lui era prea puternică şi din ea s-a născut în el forţa dăruirii”. Cunoaştem alţi artişti care au părăsit scena şi s-au dedicat scrisului, o cunoaştem pe Nicoleta, tânăra cu care noi românii ne putem mândri în lume. Apoi autoarea se prezintă: “Sunt omul care a întâlnit pe drumul suferinţei gândul înţelepciunii”. Şi adresează îndemnul : “Ţine oamenii frumoşi lângă tine!”

Pe furiş, intrăm în dans ca romanii în văile dacilor, la furatul feciarelor, intrăm din întuneric în viaţă, născuţi din “întâmplarea clipei”.

Începem în ritm de tango: “Ritmurile sufletului adună melodii şi le supune. Gândul dispare. Şi locul lui, străbătând tumultul sufletului, îl preia momentul. Timpul stă în loc. Acum e dansul” (“Primul tango cu el”). Trandafirul roşu ne-a înflorit deja pe buze, ritmul este iubire, iubire, iubire… Prin vrajă intrăm în ritm de vals: “Să nu sfidezi iubirea. Să nu alergi spre împliniri de-o zi. Ascultă vorbele sufletului şi cântă nesfârşitul cerului” (“Prin flacăra iubirii”) Cu paşi mărunţi intrăm în bolero-ul iernii: “E iarnă grea pentru unele suflete. E iarnă grea aici. Pentru oamenii care cunosc sărăcia. Şi cei mai buni dintre ei cer Domnului sănătate şi nu bani” (“Iarna”). Vin ritmuri alerte de marş: “Oda bucuriei”, “Fuga”, “Prea repede” etc dar şi ritmuri nostalgice, baladeşti: “Zile mohorâte”, “Toamna rece” etc. Vin şi ritmuri disco, pentru că “Noi suntem eroii timpurilor” şi ritmuri moderne de hip-hop, le încercăm împreună: “Pentru că nu existai…Am luat creionul în mână. Şi, spunându-mi că sunt în stare, am furat gândului imaginea şi te-am creat. Te-am creat. Mă auzi?” (“Te-am creat”). Vine, desigur, şi ritmul popular, nu putea lipsi din program “Ţăranul român” în paşii de ciulendră. Nici catasttrofa socială de la Cubul Colectiv nu putea lipsi din horă, autoarea este sensibilă la dramele care îi zguduie existenţa: “Un nor de fum a acoperit soarele (…). Erau prea tineri. Prea tineri pentru a fi descoperit ce este viaţa. Unde se află lupta. Şi unde stă lacrima”.(“Clubul Colectiv Muntele”). Şi nu ne dezlipim inimile în ritm de blues: “Surâsul ei”, “Privirea lui”, “Dansul nopţii” etc : “ Pe tine te vreau. (…) Vino şi redă-mi anii în schimbul unei bucurii neavute până azi” (Vino”).

Mărturisesc, roşind, am două picioare stângi, nu sunt un dansator priceput. Cu toate acestea, plutesc printre rânduri pentru că Silvia Cinca mi-a dat aripi, cu condeiul altui ultim romantic pe care îl mânuieşte ca pe o baghetă de dirijor.

În final, cortina cade “undeva, cândva, dacă va fi…” peste “acest dans ca mersul deasupra apelor mării” şi se aude, în susurul izvorului, “cântecul fericirii”: “Cerul se va deschide şi o lumină nouă va oferi sufletului meu tot ce trebuie spre a-ţi auzi din nou glasul sufletului”, după o viaţă dăruită întru totul unei singure iubiri.

Citind şi recitind, nu îmi doresc să ajung la finalul cărţii pentru că fiecare filă mi se deschide în faţă, se continuă magic şi eu păşesc printre cuvinte pe dâra de praf de stele pe care cuplul de balerini îndragostiţi o lasă în urmă, nu contează din care universuri vrăjite şi înspre care lumi!

Gheorghe A. SROIA

DARUL ÎNŢELEPCIUNII – STRĂLUCIREA ADEVĂRULUI REVELAT

(Dansezi? – Silvia CINCA, SemnE, Bucureşti, 2016)

Moto: Natura ploii este aceeaşi – şi, totuşi, ea face să apară şi spinii din mlaştină, şi florile din grădină – zicală arabă.

În spectrul literar actual, abundă, din nefericire, mai mult ca niciodată, partea urâtă a vieţii – dezamăgirea, lipsa de speranţă şi încredere, demotivarea, întunericul, necredinţa, frustrarea, deznădejdea, suicidul. Creatorul contemporan, indiferent dacă se exprimă în versuri, ori în proză, indiferent dacă ”se produce” într-o piesă de teatru sau de film, ”trebuie” neapărat să fie posesorul unui limbaj licenţios, să însămânţeze, prin toţi mugurii ”creaţiilor” sale, violenţă ori teroare. Din păcate, nu mai există o poezie a iubirii, a sufletului, o poezie care să ridice moralul, să înalţe, să împlinească visele frumoase ale omenirii, ci doar o ubicuă stare care afundă mai adânc în bezna nefiinţei şi a conflictelor interumane.
În acest calvar contemporan, graţie unor suflete cu adevărat minunate, unor oameni destul de rari, Pământul mai primeşte încă lumina soarelui, mai beneficiază, încă, de clemenţa Divinităţii la nepieire, mai fac să strălucească pe cerul nopţii astrele, a căror lumină trebuie să fie mai mult decât împăciuitoare. Un astfel de Om, de o blândeţe şi înţelepciune demnă de toată admiraţia, se dovedeşte a fi şi SILVIA CINCA, scriitor, prozator, director, critic cinematografic, cu o activitate literară de excepţie – străbătută iremediabil de o lumină rară, nepământeană, s-ar putea spune. Din 1966, când a publicat primul titlu de carte, Silvia Cinca a scos la iveală, cu frecvenţă anuală precisă, noi şi noi apariţii editoriale, în limba română sau engleză, îmbogăţind patrimoniul literar naţional.
Volumul DANSEZI?, apărut într-o prezentare grafică impecabilă la editura bucureşteană SemnE, în anul 2016, reconfirmă că scriitoarea Silvia Cinca este adepta romantismului-meditativ, miniaturile sale literare fiind sclipiri de preţiozitate prinse într-un filigran al gândurilor, rezultând scrieri pline de forţă şi pasiune, scrieri străbătute de filoanele de aur ale simţirii, prin care, dincolo de aspectele pur filosofice ale esenţelor, scriitoarea reuşeşte să se dovedească a fi mesagerul gândurilor frumoase, al stărilor de bine, al descoperirii cheii ce deschide poarta către fericirea şi liniştea multvisată. În ultimă instanţă, acest ”miniaturism” literar este sticluţa în care se ţin esenţele tari, aşa după cum bine spune o zicere. Fiecare piesă din acest puzzle special, pe care autoarea îl dedică sufletului, este o confesiune, în care este revelată modalitatea inedită în care sufletul, doritor de pace lăuntrică şi binecuvântare, întâlneşte lumina divină. O lumină nu neapărat venită din exteriorul său, ci mai curând răbufnind cu putere dinspre interior. Fiecare fiinţă pământeană este, încă de la conceperea sa, atinsă de lumina divină, degetul lui Dumnezeu dăruind viaţa, scânteia care, cu trăirea, se transformă în flacără, apoi în vâlvătaie. Fiecare instanţă meditativă, căreia, prin puterea înţelepciunii, autoarea îi dozează dar îi şi sporeşte frumuseţea, este o poezie în sine. Din punct de vedere stilistic, deşi sunt aşternute în proză, toate aceste miniaturi sunt de fapt poeme în proză, abundenţa de mijloace stilistice, predominant metaforele, hiperbolele, parabolele, multitudinea de epitete, conturează o poezie plină de sentimente înălţătoare, înnobilatoare, care îndeamnă la frumos, la condescendenţă, la o trezire din starea de apatie şi nepăsare ce caracterizează lumea contemporană.
Lumina scrierilor Silviei Cinca este spectaculoasă, formată din mii de nuanţe şi mii de arome, în această minunată alcătuire coexistând… Cerul luminii, Lacrimile trandafirului, Macii, Timpul, Lumina nopţii, Lacrimile planetei, Vorbele izvoarelor, Îngerul păzitor, Toamna rece, Iarna, Copacul, Planeta omului, Împlinirea, Ghiocelul, Speranţa, Dansul nopţii, Ceasul… Îndemnurile autoarei sunt veritabile izvoare aforistice, din care curg, către sufletul cititorului, adevăratele nuanţe ale fericirii. Autoarea ne îndeamnă să visăm, cu o putere şi o forţă irezistibilă, fără să ”conştientizăm” mereu cât de mare sau cât de mic trebuie să fie visul, ci doar să visăm, pentru a căpăta forţa de a-l împlini, să visăm cu bucuria copilului, pentru care nimic nu e imposibil şi TOTUL devine realizabil: [Visurile]… lasă-le să existe. Hrăneşte-le cu gândul dezvoltării. Lasă-le să crească. Visul e copilul care îţi va aduce bucuria fără de care nu poţi trăi … În momentele de nelinişte, când unele realităţi crunte ale vieţii nu pot fi explicate (boala ori decesul cuiva drag), optimismul trebuie să învingă, pentru ca sufletul să poată fi mai uşor alinat, mângâiat de lumina divină a împăcării… Nu disperaţi, suflete ale prietenilor noştri, nu lăsăm răului să aibă firile voastre de îngeri, nu lăsăm durerea să vă domine mintea … În aceste zile negre ale existenţei, valoarea şi instanţa ce trebuie să moralizeze şi să aducă suportul necesar mersului înainte, rămâne indubitabil PRIETENIA: Vezi ce ai pentru astăzi? Şi găseşte liniştea şi dorinţa de a strânge lângă tine sufletele celor pe care-i iubeşti şi-ţi sunt alături. Aduni gândurile bune şi le împarţi cu grijă dorurilor tale … Sprijinul oferit luminii umane trebuie să fie însăşi sursa luminii: Dumnezeu… Nu te lăsa copleşit. Pe scară uneori coborâm. Dar soarele e şi atunci dătător de lumină, sufletul de adevăr şi mintea de înţelepciune. Şi atunci, şi în orice secundă a vieţii iubirea te va călăuzi şi cu ea este Supremul Tată, al tuturor …
Pe lângă minunatele îndemnuri lansate către cititori, Silvia Cinca NU este doar idealistă, ci pe deplin ancorată în realitatea cotidiană, nefiindu-i deloc străine nedreptăţile şi inechităţile sociale, lipsurile şi nevoile omului de rând, minciuna şi ipocrizia celor ”mari” care ”conduc” destinele celor mici: E iarnă. E iarnă grea pentru unele suflete. E iarnă grea aici. Pentru oamenii care cunosc sărăcia. Şi cei mai buni dintre ei cer Domnului sănătate şi nu bani. Deşi n-au cu ce-şi hrăni copiii sau cu ce să le ofere o jucărie de Crăciun. E frig în multe case şi Moş Crăciun nu trece pe acolo. Şi cei săraci sunt mulţi. Îşi drămuiesc câteva sute pentru a avea măcar pâine pe masa copiilor sau… Dar nu! Trebuie să se ştie că toate dorurile noastre sunt spre bine. Şi toate se datorează răului interpus vieţii noastre de duhurile distrugerii, de prădători, de fiare care se mai numesc simplu – HOŢI …
În această penurie generală, ruga îşi întăreşte şi reconfirmă valenţele sale salvatoare, de împăcare cu sinele chinuit, dătătoare de pace şi speranţă. Se strigă puternic, precum biblicul rege David într-unul din psalmii căinţei sale: Dă-mi, Doamne, viaţă să pot întoarce această lume. Pe cealaltă parte. Aşa cum ar trebui să fie! Să-i sugrum răul şi s-o fac victorioasă în lumina razelor de soare… Ia-mi mâna şi du-mă spre izvorul dătător de viaţă, de unde voi da drumul adevărului şi iubirii … Şi pentru ca Omul să-şi găsească un cuib în care să-şi odihnească inima, unde să-şi crească urmaşii, de unde să-şi culeagă seva rădăcinilor, Silvia Cinca rămâne, chiar şi acum, uimită de frumuseţile nepieritoare ale patriei inimii sale – ROMÂNIA… Aveam un gând care mă frământa, acela că peştera nu poate fi decât un mister al acestui pământ. Mister care nu poate fi dezlegat. Un mister al atâtor frumuseţi şi al unei vrăji care te cucereşte de la primul pas …
Întreaga lucrare este străbătută de o încredere extremă în forţa şi puterea omului de a se trezi, iubirea şi respectul pe care autoare i-l poartă în genere fiind pe deplin împărtăşit, o încredere în fiinţa care are înlăuntrul său puterea de a renaşte din propria cenuşă, din propria durere, pentru a putea aduce şi altora veste minunată, nu despre binele pe care-l primeşti în dar ori îl capeţi fără să faci nimic, ci despre cel pe care îl poţi construi, după dorinţa proprie, precum un refugiu al speranţei. Scrierile Silviei Cinca sunt, aşa după cum am spus, romantice, dar şi meditative, în egală măsură. Ele sunt cu adevărat motivaţionale, vorbele înţelept aşternute peste sufletele-poiene, în ploi binecuvântate, conferă cititorului încredere în propria persoană, în prezentul şi, de ce nu, în viitorul său. Dacă am alătura scrierile Silviei într-un curent de sorginte meditativă-motivaţională, atunci l-am menţiona aici pe regretatul Wayne W. Dyer , cu sublimele sale scrieri, un exemplu în acest sens fiind Power of intention . Sau, planurile ideatice din minunatele scrieri ale lui Anthony de Mello . În sfera naţională, scrierile Danaelei Dumitru sunt şi ele purtătoare ale îndemnurilor la trezire şi redobândirea fericirii, împlinirea visurilor, oricât de îndrăzneţe ar fi ele.
Pentru minunatele gânduri aşternute pe hârtie, pentru frumoasele experienţe de viaţă, ce i-au transformat scrierea într-un mijloc plăcut al căutării şi regăsirii de sine, pe care SILVIA CINCA ni le împărtăşeşte cu generozitate, autoarea merită un premiu – pentru calitatea sa de Om şi pentru veleităţile sale de Înger, care doreşte reinstaurarea BUCURIEI TRĂIRII oriunde în lume! Dacă ar fi să aducem un omagiu de suflet IUBIRII izvorâte din cărţile scriitoarei bucureştene, atunci i-am dedica autoarei, ca o sinteză a întregului mesaj al cărţii, următoarele cuvinte: Am primit darul de a fi Oameni, pentru a putea deveni Îngeri ori de câte ori dorim, fără să ne doboare povara aripilor lor . 1 Visurile; 2 Pentru voi; 3 Zile mohorâte; 4 Vara; 5 Iarna; 6 De dor; 7 Ruga; 8 Pământ românesc – Peșterea Meziad; 9 Doctor în consiliere și psihoterapie, scriitor american; 10 Power of intention se află în fază de proiect la editura Armonii Culturale, în traducerea valoroasei profesoare focșănene Virginia Bogdan; 11 Una dintre lucrările de referință ale lui Anthony de Mello Conștiența (Capcanele și șansele realității) este tradusă în multe limbi ale pământului, varianta în limba română fiind semnată de Monica Vișan; 12 Danaela este maestrul internațional reiki, dintre scrierile sale de referință enumerăm Izvorul iubirii, Jurnalul unui maestru...; 13 moto-ul volumului Albastru glas de înger (Gheorghe A. Stroia), Ed. Anamarol, București, 2014.

DIMITRIE GRAMA

Despre moralitate

Cine nu a trait in Suedia, nu are de unde sa stie ca poporul suedez este cel mai indoctrinat si cel mai controlat popor din Europa si poate doar cateva natii cu o structura politica dictatoriala ca cele din Nord Corea, Cuba, Iran, Rusia, sau Arabia Saudita, sunt la fel de controlate de puterea de stat ca si cea suedeza.

Pe suedez, spre deosebire de cel nord corean sau iranian, nu-l sileste nimeni sa accepte propaganda indoctrinatorie, el alege singur sa fie indoctrinat, deoarece "el vrea sa creada" si astfel "accepta ca adevar" orice instiintare oficiala venita de la guvern, mass-medie sau de la institutiile afiliate puterii de stat.

Daca sistemul medical suedez al anilor 1960 - 80 a fost unul din cele mai bune din lume, acum, in noul mileniu este doar unul mediocru si cu toate acestea politicianul actual suedez trambiteaza "avem cel mai bun sistem medical din lume" si suedezul repeta aceasta lozinca politica si crede in ea!

Daca "educatia libera" din scoli s-a dovedit sa fie o catastrofa si a fost abandonata in majoritatea tarilor care au abordat-o, in Suedia domina si acum principiul tampesc prin care elevul decide disciplina, ritmul si nivelul educativ si nu dascalul!

Acum, in Suedia, prin lege, orice institutie sau intreprinere, de stat sau privata, este obligata sa angajeze in conducere un numar egal de barbati si de femei. Alegerea unui nou director sau sef, nu mai este decisa de competenta sau de CV-ul prezentat, ci de gen. Deci daca intreprinderea are un total de sase directori, doar trei pot fi barbati, indiferent de profilul institutiei sau de necesitatile de dezvoltare.

Se merge inspre o "desexualizare", se merge spre "uniformizare", astfel incat, in timp, genul feminin si genul masculin sa devina un singur gen hermafrodit. Orice apucatura de manifestare mai puternica a unuia din genuri, este considerata, boala si trebuie combatuta, condamnata.

Un barbat, barbat este considerat un "mascul sovinist".

O femeie, femeie este considerata o "usuratica", chiar curva.

Omul "unisex" este promovat, acceptat si respectat ca atare!

Din 2018 o noua lege va intra in vigoare in Suedia si anume "Legea de consimtamant reciproc la actul sexual".

Ce se impune prin aceasta lege?

Simplu, atunci cand doua fiinte umane vor sa faca sex, trebuie sa existe o clara intelegere ca amandoua vor sa faca dragoste atunci, in acel loc, in acel moment!

Daca, dintr-un motiv sau altul, una din aceste doua fiinte umane, dupa terminarea actului sexual, nu-si aduce aminte daca a fost de acord cu actul respectiv, poate, bene-nteles, face o plangere de viol la Politie. Aceasta lege este la fel de valabila si este aplicata asupra atat celor care au relatii sexuale ocazionale, cat si asupra celor casatoriti.

Deci daca o femeie/barbat, dupa o petrecere, vine de buna voie la tine acasa, se culca in pielea goala linga tine, in patul tau si daca ea/el a doua zi, dintr-un motiv sau altul, nu-si mai aduce aminte ca a consimtit la actul sexual, poate face plangere de viol si risti sa fi judecat si sa faci puscarie.

Singura posibilitate de siguranta ar fi semnarea unui document, in doua exemplare, prin care cei care fac sex sa precizeze locul, data si ora si ca sunt amandoi de acord cu actul sexual. Ceeace ma mira este faptul ca nu este inca obligatoriu ca sa fie si martori care sa confirme validitatea semnaturilor!

Cum ramane cu necrofilii sau cu cei care au relatii sexuale cu diverse animale, nu este inca clar, dar probabil ca exista deja un comitet de conduita care se ocupa si de aceasta problema!

Suedia, ca si alte tari vest europene de altfel, in spiritul totalei ipocrizii morale, s-a angajat sa elimine, odata si pentru totdeauna, serviciile sexuale platite. Asa zisa Prostitutie, care, vezi doamne, exista doar pe strazi si la bordel si numai acolo!

O fiinta umana singura, femeie sau barbat, care din punct de vedere fiziologic functioneaza normal si care, din punct de vedere hormonal are nevoie, din cand in cand, si de companie sexuala, nu va mai avea aceasta posibilitate.

Este bine sau este rau? Si una si alta, zic eu.

Bine pentru ipocritii moralisti.

Rau pentru societate. Dece? Deoarece un individ hormonal dezechilibrat, poate deveni un pericol social.

O prostituata, fara sa coste statul un sfant, protejeaza orice societate de actiunile furioase ale unui individ suprasaturat de hormoni. Ea al "descarca" si din bivol feroce si orb, ni-l trimite acasa, miel.

Fara prostituate, va creste numarul violurilor, a incestului? Va creste numarul ucigasilor sexuali? Va creste numarul degeneratilor sexuali si a onanistilor?

Cand va fi interzisa si masturbatia! Si cand in produsele de la Super Market vor fi introduse substante care sa ne "astampere" sau chiar sa ne suprime total nevoia de sex?

Altfel, prostitutia sexuala exita de cand lumea si exista, in forma ei acceptata, oriunde. In famile, in orice institutie de stat sau privata, in guvern, in UE si chiar si in tarile arabe unde, oficial, nu exita nimic.

Cate lume nu si-a castigat existenta sau pozitia in societate, punandu-si curul la bataie?!

In schimb daca vreun politician, fie el si eminent si extrem de folositor societatii, "este prins la curve", atunci gata, s-a terminat. Moralistii sar pe el ca paduchii, ca viermii si-l dau afara din societate si pun in locul lui vreun tampit "moral" care aduce folos doar paduchilor si viermilor!

Despre ce "moralitate" este vorba?

Putem spune ca moralitatea se defineste strict doar prin preferinta si practica sexuala? Putem considera ca Mincinosul, Hotul, Parsivul, Profitorul, etc., este "moral" doar pentru ca are relatii sexuale cu el insusi sau cu o singura alta fiinta umnana?

Se pare ca societatea, intelectualitatea, mass-media si lumea obisnuita, in loc sa se angajeze in problemele esentiale care determina si vor determina tot mai puternic evolutia si buna starea omenirii, este angajata in reglementarea vietii sexuale private si cea a curvelor!

Amin!

Dimitrie, Suedia, 7/10 2016

Respected Dr. George Anca Ji,

जय सिया राम !

Today is Vijyadashami (विजयादशमी) ! It is the day of victory of good over evil. It is believed that on this day Prabhu Shri Ram killed Ravan; that began establishment of Dharma Raj. However, sins and adharma came back again in Dwaparyug and Bhagwan Krishna had to descend on earth to re-establish Dharma. What about now? There is adharma everywhere. Let us pray to Almighty God to come again remove adharma from all around us, and within us.

With these thoughts, I present this poem to you. I would welcome your comments on the same.

Wish you a very happy Vijyadashami.

Om Gupta

आज का चक्रव्यूह

महाभारत की बात है, जैसे कल की बात है ।

कौरव पिटते जाते थे, द्रोण नहीं कुछ कर पाते थे ।।

दुर्योधन उन पर घुन्नाया, चक्रव्यूह तब रचवाया ।

अभिमन्यु पाण्डव वीर चला, देख उसे शत्रु दहला ।।

सारे कौरव मिल टूट पड़े, अभिमन्यु थे रण-बीच अड़े ।

दुर्योधन-दुशाषन ने वार किया, द्रोण-कृपाचार्य ने साथ दिया ।।

कर्ण, विकर्ण, अश्वत्थामा भी वार करें, सातों मिलकर मानवता का नाश करें ।

अभिमन्यु ने पाई वीर गति, थी शायद उसकी यह नियति ।।

अर्जुन तब रथ चढ आया, देवकीनंदन संग लाया ।

दुष्टों का उसने नाश किया, धर्म का फिर से वास हुआ ।।

***

महाभारत अब भी होता, अभिमन्यु अब भी मरता ।

सारे रक्षक भक्षक हैं बने, गिनती पापों की कौन गिने ।।

योगी करते पाखंड महा, साधु ने व्यभिचार गहा ।

गुरु के उर में सद्भाव नहीं, मानवता का नाश सही ।।

हे, अर्जुन अब आ जाओ, दुष्टों से मुक्ति दिला जाओ ।

कृष्ण तुम्हारे साथ सदा, कर दो पापों को आज विदा ।।

हो धर्म पुनः से स्थापित, हे राम ! मैं केवल तेरे आश्रित ।

विजयादशमी सफल करो, कृपा ‘ओम’ पर आज करो ।।

ओम गुप्ता, ह्युस्टन, ११ अक्टूबर २०१६

Jaful de la ICR (I): Imaginea lui Cărtărescu a costat statul 4.086.887.500 lei

Documentele oficiale intrate în posesia noastră scot la iveală faptul că numai pentru traduceri, deplasări şi drepturi de autor, Mircea Cărtărescu a primit de la Institutul Cultural Român, doar între anii 2009-2012, uriaşa sumă de 4.086.887.500 lei, bani proveniţi de la bugetul statului!

Cu aceşti bani s-a construit artificial imaginea unui scriitor pe care, chipurile, toate editurile de pe planetă s-ar fi îngrămădit să-l traducă, cînd (sic!), de fapt, toate traducerile din străinătate erau rodul unor aranjamente de culise, prin care se sifonau banii publici!

Cărtărescu a avut în aceşti ani un statut privilegiat între scriitorii români. În timp ce majoritatea oamenilor de litere îşi publică operele în regie proprie, încercînd, cu eforturi de neînchipuit, ca volumele să ajungă în librării, el, Cărtărescul, primea bani de la stat şi pentru a-şi scrie cărţile (rezidenţele nu sînt incluse în statistica de mai jos), şi să le publice, şi să fie traduse în toate limbile pămîntului, şi să aibă cronici prin diverse publicaţii, şi să le lanseze prin toate capitalele lumii, dar şi pentru ca autorul să se relaxeze după un astfel de efort, fiind însoţit deseori şi de familie!

Aşa s-a creat acest mit al scriitorului Mircea Cărtărescu, veşnic candidat la Premiul Nobel, statut pentru care autorul „Levantului” trebuia să plătească. Şi a „plătit”, devenind editorialist săptămînal al lui Traian Băsescu, patronul oficial al ICR, pe care l-a pupat prin toate părţile, l-a hiperbolizat pînă la greaţă („e un preşedinte pentru alte coordonate istorice”), de care, însă, se despărţea ori de cîte ori sondajele arătau că acesta va pierde puterea! Cum reveneau lucrurile la normal, Cărtărescu iar se punea pe pupat. Şi tot aşa, în toţi aceşti opt ani din urmă.

Vă prezentăm mai jos cifrele oficiale obţinute din evidenţa ICR din ultimii ani, referitoare la Mircea Cărtărescu, care arată dimensiunea unui jaf nemaiîntîlnit în cultura românească, prin care armata de troglodiţi din jurul ICR reuşise să pună pe picioare o adevărată reţea, folosită deseori chiar în jocurile politice.

Două plăţi pentru o singură carte?

Primul tabel arată sumele cheltuite de ICR pentru traducerile unor cărţi ale lui Cărtărescu, mai exact „Orbitor”, „De ce iubim femeile?” şi „Travesti”. Precizăm că Mircea Cărtărescu, pentru întreaga sa operă, a încheiat un contract de exclusivitate cu Editura Humanitas, astfel încît o parte din banii primiţi de la ICR intră automat şi în contul lui Gabriel Liiceanu pentru dreptul de copyright!

Numai în 2009, ICR a plătit 1.235.170.100 lei pentru traducerea romanului „Orbitor” în limba franceză sub tilul „L’Aile tatouée”, (Orbitor. Aripa dreaptă), Editura Denoël, Paris, 2009, traducere în limba franceză de Laure Hinckel.

Deşi aceasta este singura traducere din Cărtărescu apărută în 2009, observăm în tabelul alăturat că în acest an se plătiseră două facturi: una de 49.078,69 RON şi alta de 74.438,32! Explicaţiile acestei ciudăţenii trebuie să fie oferite de către cei care au gestionat pînă acum banii ICR-ului.

La aceste sume se adaugă, după cum se vede în tabelul 3, suma de 5.205,88 RON, reprezentînd cheltuieli de deplasare, necesare, probabil, pentru lansarea cartii in Franta/

O scrisoare de importanță istorică - Marturie dureroasa

O scrisoare de
> importanță istorică, dar care este lăsată în anonimat
> , deși conține date de mare importanță pentru Istoria
> poporului român, pentru Patria noastră.
>
>    Pe 19 octombrie a.c. se vor împlini 75 de ani
> de la acea scrisoare cunoscută de mulți dintre noi și
> totuși...
>
>    SCRISOAREA MAREŞALULUI
> ION ANTONESCU CĂTRE WILHELM
> FILDERMAN, PREŞEDINTELE
> FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN
> ROMÂNIA
>>
>    DOMNULE FILDERMAN,

>    În două petiţii succesive îmi scriţi „de
> tragedia zguduitoare“ şi mă „imploraţi“ în cuvinte
> impresionante, reamintind de
>    „conştiinţă“ şi de „omenie“ şi
> subliniind că sînteţi „dator“ să apelaţi „la
> mine“ şi „numai“ la mine, pentru evreii din România,
> care sînt   trecuţi în ghetouri pregătite pentru ei pe
> Bug.
>
>    Pentru a amesteca tragicul în intervenţia
> Dvs., subliniaţi că această măsură „este moartea,
> moartea, moartea fără vină, fără altă vină, decît
> aceea de a fi evrei“.
>
>    Domnule Filderman, nimeni nu poate să fie mai
> sensibil ca mine la suferinţa celor umili şi fără
> apărare. Înţeleg durerea Dvs., dar trebuie, mai ales
> trebuia   să înţelegeţi şi Dvs., toţi,
> la timp, pe a mea , care era aceea a unui neam întreg.
>
>    Vă gîndiţi, v-aţi gîndit ce s-a petrecut
> în sufletele noastre anul trecut la evacuarea Basarabiei
> şi ce se petrece astăzi, cînd zi de zi şi ceas de ceas
   plătim cu mărinimie şi în sînge, cu
> foarte mult sînge, ura cu care coreligionarii Dvs. din
> Basarabia ne-au tratat la retragerea din Basarabia, cum
> ne-au primit la reîntoarcere şi ne-au tratat de la
> Nistru pînă la Odessa şi pe meleagurile Mării de Azov?
> Dar potrivit unei tradiţii, voiţi să vă
> transformaţi şi de astă dată din acuzaţi în acuzatori,
> făcîndu-vă că uitaţi pricinile care au determinat
> situaţiile    pe care le lîngeţi.
>
>      Să-mi daţi voie să vă întreb
> şi prin Dvs. să întreb pe toţi coreligionarii Dvs. care
> au aplaudat cu atît mai frene¬tic cu cît suferinţele şi
> loviturile primite de noi erau mai mari.
>
> > Ce-aţi făcut Dvs., anul trecut cînd aţi auzit
> cum s-au purtat evreii din Basarabia şi Bucovina, au
> scuipat ofiţerii noştri, le-au smuls epoleţii, le-au rupt
   uniformele şi cînd au putut au omorît
> mişeleşte soldaţii cu bîte.
>
> Avem dovezi.
>
> Aceiaşi ticăloşi au întîmpinat venirea
> trupelor sovietice cu flori şi au sărbătorit-o cu exces
> de bucurie.
>
     Avem fotografii doveditoare.
>
> În timpul ocupaţiei bolşevice, aceia pentru
> care vă înduioşaţi astăzi au trădat pe bunii români,
> i-au denunţat urgiei comuniste şi au adus jalea şi doliul în multe familii
> româneşti.
>
> > Din pivniţele Chişinăului se scot zilnic,
> oribil mutilate, cadavrele martirilor noştri, care au fost
> astfel răsplătiţi fiindcă 20 de ani au întins o mînă
prietenească acestor fiare ingrate.
>
> Sînt fapte ce se cunosc, pe care le cunoaşteţi
> desigur şi Dvs. şi pe care le puteţi afla în amănunt.
>
> V-aţi întrebat Dvs. de ce şi-au incendiat
> evreii casele înainte de a se retrage? Vă puteţi explica
> de ce în înaintarea noastră am găsit copii evrei de
> 14-15 ani, cu buzunarele pline de grenade?
>
> V-aţi întrebat cîţi din ai noştri au căzut
> omorîţi mişeleşte de coreligionarii Dvs., cîţi din ei
> au fost îngropaţi înainte de a fi morţi?
>
> Voiţi şi în această privinţă dovezi, le veţi avea.
>
> > Sînt acte de ură, împinsă pînă la nebunie,
> pe care evreii Dvs. au afişat-o împotriva poporului nostru
> tolerant şi ospitalier, dar astăzi demn şi conştient de drepturile lui.
>
> > Drept răspuns la mărinimia cu care au fost
> primiţi în mijlocul nostru şi trataţi, evreii Dvs.,
> ajunşi comisari sovietici, împing trupele sovietice
   în regiunea Odessei printr-o teroare
> fără seamăn, mărturisită de prizonierii ruşi, la un
> masacru inutil, numai pentru a ne provoca nouă pierderi.
>
> În regiunea Mării de Azov, trupele noastre
> retrăgîndu-se temporar şi-au lăsat cîţiva ofiţeri şi
> soldaţi răniţi pe loc.
>
> Cînd au reluat înaintarea şi-au regăsit
> răniţii mutilaţi îngrozitor.
>
> Oamenii care puteau fi salvaţi şi-au dat
> ultimul suspin în chinuri groaznice.
>
> Li s-au scos ochii, li s-au tăiat limba, nasul
> şi urechile.
>
> Îţi dai, Domnule Filderman, seama de
> spectacol?
>
> Te îngrozeşti? Te înduioşezi?
>
> Te întrebi, de ce atîta ură, din partea unor
> evrei ruşi cu care nu am avut niciodată nimic de
> împărţit.
>
> > Dar ura lor este a tuturor, este ura Dvs.
>
> > Nu vă înduioşaţi, dacă aveţi cu adevărat
> suflete, de ceea ce nu merită, înduioşaţi-vă de ceea ce
> merită.
>
> > Plîngeţi cu mamele care şi-au pierdut în
> astfel de chinuri copiii sau cu aceia care şi-au făcut şi
> lor şi vă face şi Dvs. atîta rău.
>

>    MAREŞAL ANTONESCU
>
>    19.X.1941

>    P.S. Un
> soldat rănit din P. Neamţ a fost îngropat de viu din
> ordinul şi sub ochii comisarilor sovietici evrei, deşi
> nenorocitul
> implora să nu-l îngroape, arătîndu-le că are 4
> copii.

Iluzii în care cred românii şi care blochează evoluţia şi dezvoltarea poporului român, a societăţii româneşti, a României

https://ceicunoi.wordpress.com/2014/02/04/iluzii-in-care-cred-romanii-si-care-blocheaza-evolutia-si-dezvoltarea-poporului-roman/

Iluziile în care credem (sau cred mulţi din jurul nostru) sunt o consecinţă a tehnicilor şi metodelor de distrugere mentală premeditată ce au fost aplicate pe români mai ales după lovitura de stat din 1989, când a fost eliminat un regim naţionalist şi o ţară suverană, iar România a fost transformată pas cu pas într-o colonie săracă şi distrusă a Vestului.

Sigur că iluziile în care cred românii sunt valabile şi pentru multe alte popoare, pentru că distrugerea mentală premeditată se practică pe scară largă, la nivel mondial. Aceste iluzii în care suntem menţinuţi premeditat blochează accesul la adevăr, blochează conştientizarea adevărului despre realitatea în care trăim, blochează evoluţia şi dezvoltarea poporului român, a societăţii româneşti, a României.

În dicţionarul explicativ al limbii române, iluzia este definită că fiind „o percepţie falsă, denaturată a realităţii; aparenţă înşelătoare din cauza perceperii deformate a realităţii.”

Iluziile ni se impun / ni se strecoară / ne sunt trimise în creier încă de mici copii.

Vă sfătuim ca, în situaţia în care ceea vom expune în continuare nu vă va face să realizaţi iluzia în care se urmăreşte, cu abilitate, să fim învăluiţi, să consultaţi şi alte surse, pentru a vă edifica asupra adevărului a ceea ce vă vom prezenta. Iată, mai jos, o listă cu iluzii/falsităţi în care poporul român se încăpăţânează să creadă în continuare, pentru că nu îi pasă, pentru că nu are timp să citească mai mult, dar nici nu-şi face, pentru că nu pricepe ce se petrece în jur etc.

Nota autorului: Pe un forum de discuții, a existat un anumit comentariu pe marginea prezentării acestor iluzii, cum că ar evidenţia o orientare de extremă stângă. Menţionez că nu mă preocupă niciun fel de doctrine sau ideologii, fie că sunt de stânga sau de dreapta, socialism, capitalism sau altele de genul acesta. Mă interesează dreptatea şi adevărul.
Dacă observ că SUA şi UE sunt „moartea” pentru România, fiind puterile care au distrus în ultimii 24 de ani ţara noastră, asta nu înseamnă că sunt comunist/extremist de stânga sau ceva de genul ăsta, ci doar că am fost capabil să observ aceste realităţi... Dacă aş fi observat că entităţi/ţări/instituţii din zone declarate ca fiind „socialiste” distrug ţara noastră, aş fi zis la fel de bine că acele puteri străine sunt „moartea” pentru România. Dar... nu e cazul în prezent. În prezent, „cancerul” României este reprezentat de „Imperiul Atlantist” – SUA, UE și stăpânii lor din umbră. Dar, mulţi oameni încă mai trăiesc cu iluzia că SUA şi UE sunt „de bine”.

Iluzii, falsităţi, minciuni, neadevăruri, manipulări

Atenţie! Aceste iluzii nu sunt toate gândite, verbalizate, conştientizate de oameni, unele sunt pur şi simplu trăite/simţite/aplicate în viaţa de zi cu zi de românii noştri dragi (bineînţeles că nu de toţi, dar de mulţi, de mult prea mulţi!).

(Ordinea în care sunt prezentate este aleatorie.)

Iluzia 0: Iluzia vieţii
Suntem suma gândurilor şi a credinţelor noastre, credinţe care au fost inoculate în mintea noastră de părinţi, şcoală, prieteni, filme, societate, de obicei fără acordul nostru, sau mai precis fără să fim conştienţi de asta. Toate aceste credinţe şi condiţionări formează tiparul. Tiparul care repetat la nesfârşit ne va crea iluzia vieţii. Spun iluzia, pentru că Viaţa începe cu adevărat în momentul în care ieşim în afara tiparului. Şi primul pas pentru a evada dintr-o închisoare, este să recunoaştem şi să înţelegem că suntem prizonieri. Altfel, nici măcar nu vom încerca să evadăm.

LISTA ILUZIILOR

1. Suntem liberi – o mare iluzie!
În realitate suntem neo-sclavi muncitori.

2. Ştim cum funcţionează lumea în care trăim – fals!
În realitate, marea majoritate a românilor habar n-au ce se petrece în jurul lor. Dar nici n-ar fi în stare să facă faţă psihic adevărului.

3. Suntem conduşi de oamenii politici pe care îi vedem la televizor şi la ştiri – fals!
În realitate, suntem conduşi din umbră de oameni din afara ţării noastre (cu centre de comandă în SUA, UE, Israel, Vatican etc.), iar cei pe care îi vedem la televizor şi care ocupă anumite funcţii în stat sunt doar instrumente în sistemul de exploatare ascuns, pe care oamenii din umbră îl gestionează şi în care noi ne trăim vieţile de sclavi. (Vi se pare prea dur termenul de sclavi? Dar aceasta e realitatea şi este necesar să înfruntăm adevărul chiar dacă e dur! E singura noastră şansă!). Toţi conducătorii din Europa de Vest care apar la TV sunt instrumente în mâna celor care conduc lumea cu adevărat, din umbră. Toate problemele pe care noi românii le avem sunt cauzate de această conducere din umbră, care are interese opuse intereselor neamului românesc. Din păcate, românii se îmbată cu speranţa/iluzia că nu există un guvern mondial ocult, deşi acţiunile şi deciziile lui le simţim zilnic pe pielea noastră. Însă nu toată lumea face conexiuni şi fiecare pricepe cât poate din lumea din jur.

4. România este un stat suveran – fals!
În realitate, suntem din ’90 încoace o colonie a „Imperiului Atlantist” (NATO, SUA, UE, FMI, Banca Mondială şi criminalii din spatele acestor entităţi) şi suntem conduşi din umbră.

5. În România există stat de drept – fals!
Când politicul căpuşează toate instituţiile publice; când corupţia este la maxim; când nu există transparenţă în gestionarea fondurilor publice; când se fură masiv din bani publici; când justiţia nu funcţionează așa cum trebuie; când poporul nu mai este suveran (două referendumuri naţionale nerespectate în ultimii șapte ani – în 2009, poporul a decis la referendumul naţional să fie maxim 300 de parlamentari şi acum avem peste 600; iar în 2012, poporul a decis moartea politică a celui care ucidea o naţie – Băsescu –, însă CIA și UE au decis să rămână „guvernator” în colonia România, împotriva voinţei poporului român, chipurile „suveran”); când deciziile importante se iau în spatele uşilor închise (chiar în afara graniţelor ţării); când statul este condus din umbră, nu transparent de către conducătorii instituţiilor democratice (preşedinte, parlament, guvern); când populaţia este formată din sclavi muncitori săraci, bolnavi, lipsiţi de un trai decent; când bogăţia produsă (muncită) de popor este acumulată în mâinile câtorva indivizi – marea majoritate infractori mafioţi în cârdăşie cu politicienii, atunci este evident: În România nu există stat de drept! E doar o iluzie, un gunoi mediatic care să prostească oamenii naivi că trăim în normalitate.

6. Intrarea în NATO a fost benefică pentru România – fals!
Intrarea în NATO a însemnat distrugerea definitivă a propriei armate şi eliminarea oricărei şanse de a ne mai apăra singuri ţara. Adică, adio independenţă militară, independenţă a teritoriului ţării.
Intrarea în NATO a însemnat creşterea riscului faţă de un atac extern în România, din partea unuia dintre duşmanii SUA. A însemnat soldaţi români morţi în teatre de operaţiuni pornite de „stăpâni” (SUA) cu scopul de a coloniza noi teritorii. Redau cu aproximaţie ce a spus profesorul Florin Colceag despre NATO: NATO este o forţă a răului – face crimă organizată sub haină militară.

7. Democraţia SUA – o mare iluzie!
Nu există democraţie în SUA! În SUA există sclavie – mase de oameni care muncesc în sărăcie pentru a ţine în spate câteva „elite” putred de bogate. În SUA forţele represive plătite din bani publici sunt cu mult mai bine pregătite, violente şi ferme în distrugerea oricărei iniţiative de schimbare a „sistemului”. Ororile pe care le-am văzut noi la Pungeşti cu abuzurile jandarmilor sunt nimica toată comparativ cu ce se petrece în SUA. Mulţi spun că acolo e fascism. Eu mă limitez la a aprecia ca fiind „un alt sistem de sclavie”, mult mai bine pus la punct decât cel din România. Acolo, statul („sistemul”) chiar ştie tot despre tot ce faci/spui în timp real! Totul este informatizat şi centralizat. Cunoaşterea, manipularea şi controlul populaţiei americane sunt la cote inimaginabile. Acolo deja a început „ciparea” oamenilor şi imbecilii distruşi mental se duc de bună voie să-şi implanteze cipul RFID în trup. Dar... desigur, toată povestea aceasta complexă (nu neapărat complicată) nu poate fi înţeleasă de cei care nu realizează că sunt conduşi din umbră şi care nu pricep cum funcţionează lumea în care trăim. Şi lor, ca şi nouă, li se livrează un Matrix frumos în care să creadă. Păcat că este doar o iluzie.

8. Europa de Vest este civilizată – fals!
Ţările aşa-zis „civilizate” din occident s-au dezvoltat pe spinarea ţărilor sărace, inclusiv pe spinarea României (asta presupune statutul de colonie!). Dar, chiar şi aşa bine şi civilizat cum e în Vest, tot despre sclavie vorbim şi acolo. Să nu aveţi iluzia că europenii din occident sunt liberi! Nu! Sunt tot sclavi, ca şi noi, doar că regimul lor de sclavie e puţin mai „soft”. La noi e varianta mai dură: colonizare – exploatare la sânge – distrugere.

9. Intrarea în UE a fost benefică pentru România – fals!
Intrarea în UE a însemnat de fapt semnarea pactului cu diavolul şi pierderea şi mai accentuată a independenţei economice, a suveranităţii, a puterii de decizie, a resurselor minerale, a resurselor umane, a forţei de muncă, a creierelor inteligente etc. etc. etc. Legile se decid la nivelul UE, preţurile se decid la nivelul UE, viaţa noastră este gestionată de la nivelul UE etc. Intrarea în UE s-a făcut după distrugerea industriei româneşti şi privatizarea a ce a mai rămas, ca nu cumva să producem ceva ce ar putea face concurenţă firmelor din Vest. În felul acesta produsele româneşti sunt pe cale de dispariţie, deci, implicit economia românească. Intrarea în UE a însemnat, pe scurt, pecetluirea statutului de colonie al României!

La schimb, pentru acceptarea de către populaţie a intrării în UE, fără să aibă habar în ce se bagă, ni s-au oferit doar iluzii:
a. Iluzia intrării într-o familie „civilizată” unde sunt floricele pe câmpii şi totul e roz

b. Iluzia că Europa ne vrea binele şi vrea să ne ajute să îi prindem din urmă pe cei „civilizaţi”, când, în realitate, fiecare este pentru el şi ne-au acceptat în UE din interes – piaţă de desfacere de 20 milioane de locuitori, resurse de exploatat pe 2 lei, creiere inteligente de folosit în multinaţionalele din Vest pentru a produce şi mai mulţi bani etc.

c. Iluzia unei bunăstări „ca în Vest” (care de 23 de ani tot n-a venit);

d. Iluzia unei libertăţi de mişcare şi decizie pentru popor
(„Poftim, mişcaţi-vă, călătoriţi, munciţi, supravieţuiţi şi cheltuiţi unde vreţi voi! Oriunde veţi face asta, noi tot vom suge din munca voastră, noi tot pe spinarea voastră vom trăi, noi tot vă vom exploata şi voi tot sclavii noştri veţi fi, indiferent de ţara aleasă ca destinaţie!”)

e. Iluzia unor fonduri europene, care într-adevăr au ajutat pe mulţi, dar dacă vedem imaginea de ansamblu, o să realizăm că România a cotizat la UE mai mult decât a accesat! („Din 2007 şi până în 2012, România a vărsat în conturile Uniunii Europene aproape 7 miliarde de euro, şi a încasat doar puţin peste 1 miliard de euro). Astfel, avem un sold deficitar de aproape 6 miliarde de euro” – sursa business24.ro; în plus, o grămadă din fondurile accesate s-au dus la băieţii deştepţi, deci nu în economia reală a României sau la cetăţenii de bună credinţă din România, ci la infractorii din mediul economic aflați în cârdăşie cu infractorii din mediul politic.

f. Iluzia că în Vest nu e corupţie, când de fapt am văzut cu toţii ce fac parlamentarii europeni pe mii de euro – banii cetăţenilor europeni.

g. Iluzia că o să primim democraţie, ca ideal în viaţă al fiecărei naţiuni – ce stupiditate! Cum să fie democraţie, normalitate, bunăstare într-un sistem de exploatare care îi ţine pe oameni drept sclavi muncitori? Cum să fie democraţie când masele de oameni muncesc ca să ţină în spate nişte infractori paraziţi care nu ştiu decât să exploateze munca sclavilor şi să trăiască în lux de pe urma ei... Cum să fie democraţie cu atâta corupţie? Cum să fie democraţie atâta timp cât nu există transparenţă în „afacerile publice”? Cum să fie democraţie cu atâta sărăcie în jur?

h. Iluzia că FMI, CE, Banca Mondială sunt instituţii serioase care ne vor binele şi vin să ne ajute cu bani – Ce glumă sinistră! În realitate, îndatorarea statelor este metoda modernă de colonizare / transformare în sclavi.

România – o cetate asediată

Asediul la care este supusă ţara noastră este analizat în amănunţime (pe componenta sa economică) de profesorul Mircea Coşea, în lucrarea România după 20 de ani (apărută la Editura Business Adviser, în 2011). Autorul ajunge la următoarele concluzii îngrijorătoare:
„Structura economiei a devenit de tip neocolonial, în sensul manifestării pe planul relaţiilor economice externe prin unidirecţionare (peste 70% spre UE), prin exces de export de forţă de muncă ieftină, materii prime slab prelucrate şi produse industriale manufacturate pe bază de licenţe şi prin exces de import de alimente şi bunuri de consum.”„Economia se află sub ocupaţie străină, ponderea capitalului străin în total capital investit fiind de peste 80%, iar la nivelul sectorului bancar depăşind şi acest nivel.”

„Aderarea României la UE nu a reprezentat un factor de creştere economică şi dezvoltare a industriei şi agriculturii naţionale, ci, din contră, un factor de decădere a acestora, prin presiuni concurenţiale.” „Corupţia politică a transformat în douăzeci de ani statul român într-un stat capturat”.

Un exemplu foarte bun al modului în care companiile străine ruinează economia României sunt hipermarketurile.

Continuăm cu expunerea iluziilor în care trăiesc românii zi de zi:

10. Mass-media spune adevărul – fals!
Presa minte, manipulează, dezinformează şi ascunde adevărul! Principalele canale media sunt deţinute de infractori şi oameni vânduţi politic. Ce livrează trusturile lor de presă publicului larg este gunoi mediatic şi dezinformare! Cel mai bine s-a văzut că presa este vândută pe 1 septembrie 2013, când a minimalizat cât s-a putut amploarea pe care au avut-o protestele românilor împotriva Proiectului Roşia Montană şi a exploatării gazelor de şist în România.

11. Televizorul ne informează – fals!
Televizorul mimează informarea! Televizorul manipulează! Televizorul este printre cele mai eficiente instrumente de ascundere a adevărului, de trunchiere a realităţii, de falsificare a istoriei, de îndobitocire şi pierdere de timp. Cine vrea cu adevărat să se informeze despre adevăr, despre adevărata realitate din jur va căuta singur informaţii pe internet (chiar dacă nici internetul nu este perfect).

12. Politicienii corupţi care ne conduc astăzi sunt trădători – fals!
Cei mai mulţi nu sunt trădători, pentru că de fapt nu au fost niciodată de partea României sau a românilor ca să trădeze cauza neamului românesc! Ei sunt şi au fost dintotdeauna împotriva României (din tată în fiu), sunt şi au fost instrumente ale duşmanilor, controlaţi din umbră pentru a sluji interesele străine antiromâneşti. Ei nu au trădat deloc, niciodată, ei au făcut exact ce au fost puşi să facă (de străini!). Ei nu sunt ai noştri, ai românilor! Ei slujesc altcuiva, altor interese! Mulţi dintre ei nici nu sunt români, ci indivizi de altă etnie, dar cu numele românizat ca să ne prostească că sunt de-ai noştri (în principal evrei).

Iată definiţia cuvântului „a trăda”: „trăda, trădez, vb. 1 .1. tranz. – a înşela în mod voit şi perfid încrederea cuiva, săvârşind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu duşmanul etc., a fi neloial faţă de cineva sau de ceva.” (Dicţionarul explicativ al limbii române)

Ei, politicienii corupţi care au distrus România nu au făcut acte care le sunt potrivnice (opuse lor) ci au făcut exact ce aveau ei de făcut, exact ce trebuia faţă de ei şi faţă de stăpânii lor (cei care conduc lumea din umbră). Ei nu au făcut un pact cu duşmanul, pentru că pentru ei, „duşmanul” era prietenul lor. Duşmanul este duşman doar pentru poporul român. Pentru ei, este un prieten. Deci au făcut un pact cu un prieten. Dacă făceau pact cu românii şi luptau pentru interesele României, abia atunci am fi putut spune că au trădat interesele celor care i-au pus acolo (adică cei care conduc lumea din umbră).

Aceşti politicieni care conduc astăzi România nu au fost şi nu sunt loiali României şi poporului român. Doar au mimat acest lucru. Deci ei au acţionat precum nişte trădători, dar de fapt ei nu sunt trădători, ei nu ne-au trădat pentru că nu are cum să se cheme trădare ce au făcut ei! Nu poţi să ai pretenţia de la nişte alogeni (străini) de neamul tău şi de interesele neamului tău, care vin şi sunt puşi la conducerea neamului tău de către forţe străine, să se considere ai poporului, în lupta pentru binele poporului, sau poporul să-i considere de-ai lui. E absurd! Ei nu sunt ai noştri, chiar dacă s-au născut unii dintre ei în România. Nu au niciun fel de apartenenţă la neamul românesc! Nu simt româneşte, nu iubesc România, nu le pasă de România şi de români absolut deloc şi nu le-a păsat niciodată!!! Atunci, ce să trădeze ei distrugând România? Au trădat interesele ţării în care s-au născut? Faptul că te-ai născut într-un teritoriu şi ai trăit acolo 50 de ani este suficient să te numeşti „de-al nostru”? Nu! Noi i-am votat şi ei au ajuns la putere pentru ca noi am fost proşti orbiţi, iar ei puşi acolo de forţe străine.

Ce legătură are toată treaba asta cu trădarea sau nu a intereselor neamului românesc? Niciuna... Dacă însă un român, să zicem ţăran din tată în fiu, cu toate neamurile români, născut, crescut în România, ajunge cu greu la putere, susţinut cu sacrificii de popor care şi-a pus nădejdea în el, şi el se dă cu duşmanu’, atunci da, aceea e trădare. Însă marionetele care sunt la putere acum „au trădat” (dacă vreţi) încă dinainte să se nască... La fel cum tu vrei să laşi mai departe un copil bun, aşa şi oamenii răi vor să lase mai departe o odraslă care să le continue „munca”, mai exact, să ducă mai departe sistemul de exploatare... sistem care e foarte avantajos pentru ei, că de aceea l-au implementat, însă distructiv pentru noi. Există şi alogeni (străini) care nu distrug România. Cu ei nu avem nicio problemă, de ce am avea?
În concluzie, exprimarea corectă este, după părerea mea: „Au acţionat împotriva intereselor României şi poporului român”, „Au distrus România” etc. şi nu „Au trădat” sau „Sunt trădători”!

13. Poporul român este rău – fals!
Românii sunt printre cei mai buni oameni de pe planetă! Infracţiunile pe care le vedem sunt excepţii dacă gândim procentual raportat la întreaga populaţie. Apoi, din acele infracţiuni blamate de occident, majoritatea sunt făcute de ţigani (populaţie migratoare), deci nu români-daci, sedentari şi buni la rădăcină. Relele pe care le vedem noi la mulţi români sunt doar la suprafaţă, sunt doar aspecte superficiale, care au apărut din cauza sistemului de exploatare în care suntem ţinuţi de 23 de ani!

Sistemul ne-a distrus mental şi i-a forţat pe mulţi dintre români să aplice legea junglei pentru a supravieţui. De aici s-a dezvoltat egoismul şi tot ce ţine de el. Sistemul ne-a învăţat că banul este scopul şi de aici s-a dezvoltat „manelărismul” şi tot ce ţine de el, călcatul pe cadavre pentru bani, dezumanizare etc.

Dar toate aceste lucruri se pot rezolva foarte rapid, dacă românii sunt puşi într-un sistem în cadrul căruia se acţionează cu adevărat pentru binele poporului, unde să se poată redezvolta cooperarea, colaborarea, armonia, împărţirea resurselor, iubirea de semeni etc. Deocamdată vedem efectele unui sistem care intenţionat ne îndreaptă unii împotriva altora pentru a fi dezbinaţi şi a nu avea vreo şansă să schimbăm sistemul.

Şi vedem toate relele pentru că sunt scoase în evidenţă de duşmanii României prin instrumentele pe care le deţin, mai ales mass-media. Dar poporul român, la rădăcină, nu este deloc aşa! Duceţi-vă la ţărani, la adevăraţii români, să vedeţi acolo bunătatea poporului român, încă vie.

14. Şcoala ne educă şi ne informează – fals!
Şcoala, în prezent, doar mimează educaţia şi ne înregimentează, ne educă să fim obedienţi şi să respectăm autoritatea. Adevărata informare trebuie în prezent să o facem singuri, pe cont propriu. Informaţiile cu adevărat importante pentru viaţa noastră nu le aflăm nici din şcoala, nici din facultate, nici din mass-media (în niciun caz de la TV). Informaţia adevărată trebuie să o căutăm pe internet şi la oameni liberi mental.

Şcoala din prezent e distrusă premeditat de cei care conduc România pentru că un popor needucat e mai uşor de controlat.
Ideea, pe scurt, este că se pierde prea mult timp din viaţa unui copil (12 ani de zile până la terminarea liceului) pentru ca acesta să ştie atât de puţine lucruri despre lumea în care trăim, să aibă atât de puţine abilităţi şi să ştie atât de puţine lucruri utile pentru viaţa de adult. Vorbim comparativ cu un sistem de educaţie ideal/normal, nu cu sisteme din alte ţări, care pot fi chiar şi mai proaste decât al nostru. Mai nou, foarte mulţi tineri români termină liceul şi nu ştiu nici măcar să scrie corect româneşte. Asta spune multe despre un sistem de învăţământ.

În plus, şcoala, după părerea mea, înregimentează şi învaţă copilul încă de mic să fie obedient „autorităţii”, fapt care e o mare problemă a societăţii. În mod normal copilul/omul trebuie să pună la îndoială cam tot ce i se livrează, dacă vrea să ajungă în final la informaţia corectă/adevărată.

15. Istoria pe care o ştim, am învăţat-o în şcoală este istorie reală – fals!
Şcoala şi mass-media au două scopuri principale: ascunderea adevărului şi mimarea informării.
Iar adevărul înseamnă pe lângă realitatea autentică a prezentului şi adevărul istoric. Istoria, aşa cum ne-a fost ea „livrată” în ultimii 23 de ani este o minciună. Dacă am cunoaşte adevărul istoric – nu neapărat foarte îndepărtat în timp, de exemplu, dacă am şti cu adevărat ce s-a petrecut la lovitura de stat din ’89, am înţelege mult mai bine ce ni se petrece nouă astăzi ca ţară şi popor. Dar... acesta e motivul pentru care sistemul de învăţământ este distrus iar mass-media cumpărată – pentru ca adevărul să nu iasă la iveală.

16. Doctorii ştiu ce e cel mai bine pentru noi – fals!
Unii doctori ştiu! Cei care sunt dispuşi să citească pe cont propriu şi să afle adevărul din spatele industriei medicale. Dar aceştia sunt excepţii. Cei mai mulţi aplică ce au învăţat în şcoală, iar şcoala medicală ne învaţă să oferim bolnavilor pastile, medicamente şi tratamente ineficiente şi chiar dăunătoare! Cel mai dur exemplu este poate „industria” cancerului. Deşi există leac natural eficient şi nontoxic pentru cancer (da, cancerul este vindecabil!), doctorii continuă să fie criminali şi să recomande chimioterapie toxică perfect ineficientă. Din păcate, românii respectă cu sfinţenie „autoritatea”, fie ea doctor, profesor, televizor, specialist, preot etc.

17. Cancerul este incurabil – fals!
În realitate, cancerul este vindecabil, chiar şi în stadii avansate, dacă eşti dispus să citeşti şi să afli cum să te vindeci. Doar doctorii, sclavi ai medicinei clasice, ai industriei farmaceutice, te învaţă, unii din ignoranţă, inconştienţă, alţii şi din rea voinţă că trebuie să te otrăveşti cu chimioterapie ca să ai vreo şansă, când de fapt chimioterapia este foarte dăunătoare şi nu te ajută cu nimic! Cine vrea să afle adevărul trebuie doar să citească! Doctorii promovează otrava numită chimioterapie, iar pacienţii o iau ca proştii cu miile. Preferă să moară decât să citească...

18.Vaccinurile sunt bune şi ne apără de boli/viruşi – fals!
În spatele schemelor naţionale de vaccinare e o întreagă industrie de miliarde de dolari patronată de nişte băieţi deştepţi, care nu doar că fac o grămadă de bani prin vinderea vaccinurilor, dar distrug şi potenţialul de viaţă sănătoasă şi lungă al omului, încă de mic copil.

19. Fumatul oferă plăcere, ceva benefic – fals!
Asta este o iluzie incredibilă în care trăiesc săracii fumători. Din fericire există o metodă foarte uşoară prin care oricine se poate lăsa de fumat.

Legat de plăcerea fumatului – cel mai bine se vede această plăcere când elevii de liceu se pitesc prin băile infecte din şcoală ca să fumeze (plăcere desigur, nu dependenţă), când angajaţii din multinaţionale stau zgribuliţi de frig iarna pe balconul palierului ca să fumeze mizeria aia de ţigară pentru că nu au voie înăuntru (plăcere desigur, nu dependenţă); când fumătorul acceptă chiar şi o ţigară al cărei gust şi miros le urăşte decât să nu fumeze deloc (plăcere desigur, nu dependenţă); când oamenii aleg să fumeze chiar dacă asta presupune să rabzi de foame (că n-au bani şi de ţigări şi de mâncare) (plăcere desigur, nu dependenţă); când bucureştenii stau iarna degeraţi de frig pe la intrările în metrou (îi văd în fiecare dimineaţă) ca să fumeze ţigara aia blestemată înainte de a intra în subteran unde nu au voie să fumeze (plăcere desigur, nu dependenţă) etc.

20. Mâncarea din supermarketuri e bună de mâncat – fals!
„Alimentele” din supermarketuri reprezintă, în principiu, mâncare-otravă pe care o ingurgităm distrugându-ne sănătatea în fiecare zi. Supermarketurile distrug, de asemenea, economia locală (elimină micii comercianţi români şi micii producători – fac concurenţă pieţei agroalimentare tradiţionale) şi sug banii românilor, bani care ajung la firmele din Vest (o să observaţi că în supermarketuri nu prea găsiţi produse româneşti...). Supermarketul este pentru oamenii obişnuiţi o „autoritate”. Ei gândesc inconştient ceva de genul „dacă se vinde în supermarket şi cumpără atâţia oameni, n-are cum să nu fie bun de mâncare...”. Oamenii ignoră faptul că legislaţia criminală le permite producătorilor de alimente să adauge substanțe toxice în produse pentru a le conserva/aroma/păstra timp îndelungat etc. (adică E-uri toxice, arome cancerigene, conservanţi nocivi etc.), şi oamenii mai ignoră faptul că în Romania (şi nu doar la noi) se dă şpagă inspectorilor de orice fel. Deci pe lângă faptul că mâncarea este otravă în mod legal, ea este şi mai toxică în mod nelegal – are şi mai multe substanţe nocive decât e legal (E-uri interzise, hormoni de creştere, chimicale ilegale, marfă expirată sau ţinută/gătită în condiţii infecte etc.), pentru că autorităţile statului din domeniul industriei alimentare nu îşi fac treaba (iau şpagă şi trec cu vederea otrava toxică din mâncarea pe care ne-o servesc supermarketurile).
Poftă bună!

21. Raportarea la majoritate este un criteriu bun pentru a distinge binele de rău – fals!
Dacă majoritatea oamenilor sau foarte mulţi oameni din jurul nostru fac anumite lucruri, sau chiar şi dacă doar grupul nostru de prieteni face ce facem şi noi, înseamnă în creierul nostru că acel lucru e „de bine”, poţi să îl faci şi tu liniştit, că e benefic şi pentru tine şi pentru familie şi pentru societate. Fals! Faptul că mulţi oameni din jurul nostru, sau cunoscuţii noştri fac ceva anume nu înseamnă că acel ceva este bun! Acesta este un criteriu tembel pe care îl aplică subconştient/inconştient oamenii pentru a stabili (tot inconştient) dacă ceea ce fac este bine sau rău. De fapt, pentru a se autoconvinge că ceea ce fac este bine („Uite, şi restul lumii face asta! Trebuie să fie bine!”).

Dacă facem ceva rău pentru noi şi/sau societate, şi realizăm că facem ceva rău, ne vom simţi prost. Aşa ceva nu trebuie să se petreacă sub nicio formă. Motiv pentru care încercăm să evităm orice senzaţie negativă, dar nu prin evitarea comportamentului nociv, ci prin concluzionarea că acel comportament este de fapt benefic sau neutru/nevinovat (un fel de disonantă cognitivă).

Evitarea unui stres psihic are loc prin multiple mecanisme conştiente şi subconştiente. Unul dintre ele este acesta: raportarea la un criteriu imbecil, ce face majoritatea (care, bineînţeles, se comportă ca tine), în loc să te raportezi la criterii reale, la normalitate, la ce e bun şi ce e rău pentru binele tău, al familiei tale şi al societăţii în care trăieşti.

Desigur, oamenii nu conştientizează şi nu verbalizează aceste raportări la majoritate, ci pur şi simplu le fac zilnic fără să-şi dea seama, în mod inconştient, ca să-şi menţină psihicul nestresat. Observaţi cum iluziile românilor sunt validate de această „regulă a majorităţii”.

22. Proiectul Roşia Montană RMGC este BUN pentru România – fals!
Mai crede cineva aşa ceva? (Din pacate, da.)

23. Gazele de şist sunt bune pentru România şi avem nevoie să le exploatăm – fals!
E cineva atât de ignorant şi inconştient să creadă asta?

24. Culturile OMG (organisme modificate genetic) sunt benefice agriculturii româneşti şi industriei alimentare – fals!
OMG sunt, în realitate, nocive pentru organism şi distrug mediul.

25. Privatizarea companiilor de stat ajută economia României – fals!
Unde aţi trăit în ultimii 23 de ani? Privatizările care s-au făcut au avut ca unic scop distrugerea economiei României, exploatarea resurselor naturale din România, furtul banilor şi producţiei de bunuri din România de către companiile „Imperiului Atlantist” care au venit „să facă un ban cinstit” pe spinarea muncitorilor sclavi români în colonia România.

26. Protestele de stradă nu ajută la nimic – fals!
Citiţi aici: Ce au câştigat românii prin proteste de stradă în toată ţara, Ce am câştigat în urma protestelor Roşia Montana, Gaze Şist, Mosna ce s-a obţinut prin proteste de stradă, deşi numărul participanţilor a fost mic. Imaginaţi-vă care ar fi efectul protestelor de stradă cu sute de mii/milioane de oameni pe străzi cerând acelaşi lucru... Dar, din păcate imaginaţia ne-a fost distrusă premeditat pentru a nu putea identifica soluţii, pentru a nu putea „vedea” o altfel de lume faţă de cea mizeră în care suntem ţinuţi ca sclavi...

27. Topurile celor mai bogaţi oameni de pe planetă / din România sunt reale – fals!
Acele topuri sunt doar o manipulare pentru a prosti oamenii naivi; în realitate adevăraţii bogaţi ai planetei sunt ascunşi şi conduc lumea din umbră.

28. Este posibil să te refugiezi, tu şi familia ta, de sistemul de exploatare şi să trăieşti bine – fals!
Aceasta este o iluzie, pentru că pe termen lung este inevitabil să scapi de „sistem” fără să îl schimbi/distrugi/înlocuieşti. Foarte mulţi oameni caută o independenţă faţă de sistemul de exploatare în care suntem sclavi muncitori săraci, printr-o viaţă cât mai autonomă, la ţară, într-o gospodărie tradiţională sau o microfermă care consumă puţină energie, îţi asigură apă gratis şi de calitate şi hrană ieftină şi sănătoasă. Într-adevăr, în acest mod devii mai independent, însă... cât o să ţină figura asta? Chiar credeţi că vă puteţi izola de sistem şi că el va „funcţiona” în jurul vostru fără să vă afecteze? Uitaţi cum încearcă să distrugă „sistemul” această posibilitate: gazele de şist – exploatarea lor conduce la poluarea apei pentru a ne face mai dependenţi de „sistem”. Să spunem totuşi că aţi reuşi să vă rupeţi de „sistem” printr-o mică gospodărie ţărănească izolată undeva la ţară. Foarte frumos! Bravo vouă! Dar copiii voştri? Vor continua în acelaşi mod? Va ţine figura la infinit? Ignorarea/evitarea sistemului oferă nişte avantaje personale doar pe termen scurt/mediu. Pe termen lung, singura şansă pentru a o obţine bunăstarea fizică şi psihică reală este schimbarea sistemului cotropitor.

Chiar putem trăi izolaţi, cu capul în nisip, făcându-ne că nu există probleme în jurul nostru, în timp ce ceilalţi fraţi români ai noştri sunt pur şi simplu nişte sclavi muncitori în cadrul „sistemului”? Putem avea fericire în curtea noastră când în afara curţii noastre este doar mizerie? Putem să trăim liniştiţi în gospodăria noastră, fără să ne implicăm în a transforma în bine ţara în care trăim? Înseamnă că suntem egoişti... sau... distruşi mental premeditat... Pentru că exact asta se doreşte: să nu încercăm să schimbăm „sistemul”.

29. Nimic nu se mai poate face pentru a salva/elibera România – fals!
De ce am crede aceasta? Doar pentru că cei care ne conduc au reuşit să ne distrugă deja atât de mult şi să ne creeze impresia că suntem distruşi iremediabil? Doar pentru că răul este împrăştiat în toată societatea ca un cancer? Păi şi cancerul are leac! Iar răul ăsta care căpuşează România nu a distrus complet societatea românească. Şi nici pe tinerii români inteligenţi. Şi nici economia românească, amărâtă aşa cum e ea. Şi nici nu ne-au depopulat total ţara de români (încă) şi nici nu ne-au rupt în bucăţi (încă). România poate renaşte destul de rapid dacă la conducere ajung oameni de bună credinţă şi inteligenţi.

Românii abia acum încep să înţeleagă ce se petrece în jurul lor. Până acum, în ultimii 23 de ani doar au răbdat buimăciţi toate nedreptăţile şi relele care s-au petrecut în jurul lor crezând că de vină sunt „corupţii ăştia, trădătorii ăştia de politicieni”. Însă abia acum încep să înţeleagă fenomenul, să vadă ce se petrece de fapt, să identifice adevăraţii vinovaţi şi mecanismele prin care românii au devenit o colonie, nişte sclavi moderni în propria lor ţară. Şi încep chiar să găsească şi să propună soluţii de remediere a situaţiei. Noi suntem abia la început de drum în eliberarea României! Până acum habar n-aveam ce-i cu noi! Abia acum începem să înţelegem şi să reacţionăm!

Deci, de ce am concluziona înainte să înceapă cu adevărat „lupta”, că totul este pierdut? S-au reunit cei mai luminaţi, inteligenţi şi de bună credinţă români şi au ajuns la concluzia că nimic nu se mai poate face? Nu! Atunci de ce am concluziona noi, fiecare în parte că totul este pierdut? Pentru că suntem demoralizaţi şi pentru că poate nu vedem (fiecare în parte) luminiţa de la capătul tunelului. Asta nu înseamnă că ea nu există, ci doar că nu a fost încă identificată şi valorificată. Pentru că aceste lucruri se petrec lent, nu de azi pe mâine! În plus, cei care conduc lumea din umbră şi patronează inclusiv sistemul de exploatare din România exact aceasta îşi doresc: să fim demoralizaţi, să nu ne unim, să nu gândim, să nu credem că se poate o altfel de viaţă, să ne pierdem speranţa, să renunţăm la luptă încă dinainte ca lupta să înceapă! Haideți să nu le facem pe plac!

30. Societatea nu poate funcţiona fără partide politice şi politicieni – fals!

Mass-media şi propagandiştii acestui sistem ne induc ideea că societatea actuală nu ar putea funcţiona fără clasa politică, parlament, etc. Este o falsă idee. Ei nu vor să schimbe acest sistem pentru că sunt cei care profită cel mai mult de el. Baza teoretică de schimbare a acestui sistem într-un altul mai echitabil şi bun pentru toată lumea şi această ţară a fost creată la Braşov prin dl. Laurenţiu Primo numit Meritocraţie. Detalii aici: http://meritocratia.ro/ şi există şi Constituţia Meritocrată :http://meritocratia.ro/consti tutia-meritocrata/ , ceea ce ar schimba total viaţa romanilor şi am deveni prima ţară din lume care am înlătura acest sistem al sclaviei.

31. Dacă ne vom transforma noi, fiecare dintre noi, pe cont propriu, totul va fi bine în România – fals!
Aceasta este o iluzie vehiculată mult şi pe internet pentru că te invită subtil la nonacţiune împotriva „sistemului” (exact ce-şi doresc ei). Da, foarte bine, să ne transformăm fiecare în parte, să facem tot ce putem ca să fim noi nişte oameni mai buni, e foarte bine! Dar este total insuficient!!! Fără schimbarea celor care conduc astăzi România, ţării noastre şi poporului român nu îi va fi bine, indiferent cât de moral ne comportăm fiecare dintre noi pe cont propriu!!! Înţelegeţi aceasta! Chiar dacă de mâine toţi românii vor fi buni, nimeni (din popor) nu va mai fura, nu va mai arunca gunoaie pe stradă, nu va mai fi „şmecher”, nu va mai călca pe cadavrele din jur, va avea grijă de aproapele său, va fi plin de iubire, este degeaba pentru imaginea de ansamblu a României, dacă această „evoluţie” nu se va traduce în eliminarea criminalilor infractori de la conducerea României! De acolo, de la stăpânii din umbră şi de la marionetele lor pleacă toate problemele României!

Foarte mulţi români continuă să creadă în toate aceste „iluzii” pentru că asupra lor a fost aplicată premeditat o distrugere mentală continuă. De ce a fost distrus mental poporul român? Pentru că a demonstrat, chiar şi în istoria recentă, că este capabil de lucruri extraordinare, care se pot interpune şi îngreuna planurile de instaurare a Noii Ordini Mondiale prin monopol (bani, energie, resurse) şi control total asupra omenirii.

Până la asasinarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu în 25 decembrie 1989, România devenise independentă politic, militar şi economic (după plata datoriei externe din aprilie ’89). În ultimii 24 de ani, România a fost cucerită treptat şi ascuns, colonizată şi exploatată, iar poporul român distrus mental pas cu pas, pentru că un popor care nu pricepe ce se petrece în jurul lui este mult mai uşor de controlat şi exploatat.

Cea mai dură consecinţă a distrugerii mentale este incapacitatea de a căuta adevărul şi de a accepta adevărul şi realitatea în care trăim. Din acest motiv, oamenii nu citesc mai mult despre realitatea din jur şi nu le pasă de subiecte precum „cine şi cum conduce lumea şi România”, „sclavia modernă”, „controlul total al omenirii”, „guvernul mondial din umbră”, „noua ordine mondială”, „România – colonie a «Imperiului Atlantist»”, „mâncarea-otravă din supermarket” etc.

Ce putem să facem pentru eliberarea României?

În primul rând să ne pese! Să fim mai altruişti! Să ne pese şi de binele celorlalţi, nu doar de al nostru! Să ne menţinem sănătoşi! (Eliminaţi mâncarea otravă! Cu un popor bolnav nu putem face nimic! Boicotaţi cât puteţi supermarketurile care ne distrug economia şi ne oferă otravă de mâncare! Susţineţi ţăranii români şi micii fermieri! Susţineţi economia locală şi producătorii români!) Să ne informăm! Să citim mai mult! Să citim informaţii de calitate, relevante! Să nu pierdem timpul cu gunoaie mediatice, livrate de mass-media vândută special ca să ne piardă timpul şi să ne distrugă creierul!

Să-i provocăm la gândire pe apropiaţii noştri (prieteni, rude, colegi), dar cu tact (cei mai mulţi vor manifesta rezistenţă la schimbare şi la aflarea adevărului). Să mediatizăm prin internet (să dăm mai departe) informaţia pe care o considerăm de calitate, importantă şi relevantă pentru viaţa noastră în această realitate dură în care trăim! Să nu mai acceptăm cu credulitate poveştile / minciunile / dezinformările de care ne lovim zilnic din partea şcolii, mass-mediei vândute, politicienilor. Să căutăm oameni de bună credinţă şi să ne alăturăm cumva lor. Să fim uniţi! Să ieşim în stradă atunci când se organizează proteste împotriva „sistemului”! Să identificăm şi să susţinem cum putem initiativele/miscările patriotice de bună credinţă care apar! Să facem ceva, orice pentru binele României! Să mişcăm un băţ pentru neamul românesc! Să nu ne pierdem niciodată speranţa! O viaţă mai bună este posibilă! Tot ce avem de făcut este să eliminăm infractorii mafioţi de la conducerea României şi să îi înlocuim cu oameni buni, patrioţi.

Nu vă pierdeţi speranţa!

Nu renunţaţi incă dinainte de a începe!

George Anca

joi, 13 octombrie 2016

Colocviu. SILVIA CINCA - NICULAE URS

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Arhivă blog