S-A CONCEPUT

S-A CONCEPUT de George Anca

s-a conceput

s-a conceput posibilitatea

de a se prelungi viața

individului la infinit

ideea de a învinge moartea

bântuie mai mult

de un creier de savant

ceea ce n-a fost posibil

în două-trei sute de ani

va deveni în mii de secole

imaginațiile fantastice

ale magiei și poveștilor

sunt ferecate în știința viitorului

tot trecutul este doar începutul

unui început tot ce este și a fost

nu este decât crepusculul aurorei

credința religioasă și utopia

sunt față de rațiune și simțuri

exact ca văzul față de pipăit

raza de acțiune a văzului

fiind infinit mai mare

decât cea a pipăitului

a crede este a vedea în timp

a ști e a vedea în spațiu

a crede a vedea ce va fi

a nu crede în Dumnezeu

este a împiedica realizarea

destinelor umane

umanitatea crește

în măsura în care crede

credința îi determină creșterea

lumea se poate răci sorii să se stingă

dar este vorba de a menține înăuntrul

nostru ceva ce nu poate pieri

sângele și pasiunea existenței noastre

au fost reprezentate în perioada carboniferă

prin ceva cu sânge rece și piele vâscoasă

e posibil să fie nu e posibil să fie

se întâplă să fie nu se întâmplă să fie

nu e imposibil să fie e imposibil să fie

nu e necesar să fie e necesar să fie

e posibil să nu fie nu e posibil să nu fie

se întîmplă să nu fie nu se întâmplă să nu fie

nu e imposibil să nu fie e imposibil să nu fie

nu e necesar să nu fie e necesar să nu fie

schema imposibilului o vom afla cu voia domnului

vai fiul meu vai fiul meu pe cruce

piele fandată sub piroane

vai fiul meu tu prunc de lapte

cruce de unire între creație și Dumnezeu

rugul aprins al isihiei pocăință înveselitoare

alegerea cea bună secerișul peștii de taină

lăudată de mamele cu prunci

de cei care nu au pe nimeni pe lume

în mijlocul iernii în zilele de vară

mințile celor fără de minți le întregești

sănătate demonizaților le dăruiești

pe neînțelepți prea înțelepți îi arăți

nu ne-ai părăsit în timpurile cele grele

în toată vremea ne spui eu sunt cu voi

nu ne lași să fim munciți de diavoli

mărirea fecioarelor apărarea văduvelor

mângâierea orfanilor veșmântul celor goi

veselia celor întristați bucuria celor scârbiți

creștinilor locuința ai cercetat

cu mila ta pământul l-ai umbrit

îți pleci genunchii spre încoronare

izbăvești ochii noștri de veșnica tânguire

potolești dreapta mânie a lui Dumnezeu

destrami necazurile noastre cele vrmelmice

ai surpat idolii ai sădit credința

ai izgonit necredincioșii ți-ai ales grădina

locului acestuia darul tău l-ai făgăduit

zeii au sădit în om

tot ce era necesar

spre a nu se prăbuși

sortite să dispară trupurile

în materia universală amintirile

în nemărginirea timpului

te-ai îmbarcat ai plutit

pe mare ai coborât

pe țărm debarcă

dacă ai plutit către o altă viață

nici acolo nu lipsește

o providență divină

doctrina imitației dirijată

cu mână mângâietoare și ucigașă

contra lui Homer a tragicilor și a pictorilor

ne sculptăm sufletele

după imaginea sufletelor

respirând în personaje

suntem moderni nu

antici suntem francezi nu

greci sau romani

a inventa pare a recunoaște

o arie în căderea

monotonă a picurilor

mic templu

fiecărei chestiuni

stelă fiecărei enigme

teoriile unui artist

îl seduc să iubească ce nu iubește

și să nu iubească ce iubește

ce-n buclă sorb vasilian

de-o mesă pastor Singapore

sorbi-om castorului nor

s-ar răsfira meridian

ca-n ziua altui penteleu

ne-om închina lui Dumnezeu

virtuți franciscane

virtuți franciscane doar în

renunțarea darul mantiei

evanghelizarea păsărilor

sper s-o mai ascultăm curând pe signora

puțin probabil deoarece signora

a murit azi-dimineață exact la ora două.

uneltiseră împotriva intereselor noastre

și-și îndepliniseră misiunea lor

altfel decât hotărâse votul vostru

integrate într-un scenario creștin

numeroase tradiții arhaice

își dobândeau propria lor răzbunare

maturarea mineralelor

transmutarea metalelor

elixirul obligația secretului

știe să asculte

ceea ce se află de față

poate vorbi dacă este rostitorul

îndeplinindu-ți menirea clipei de față

păstrând partea divină existentă în tine

vei trăi ca un om fericit

privește toate activitățile ca un bărbat

ca un om ca un cetățean

ca o ființă hărăzită morții

caracter neloial

caracter de șarlatan

caracter tiranic

rotește-ți gândul asupra vremurilor

lui Traian toate vor fi la fel

și s-a stins totuși și această generație

ignobil nobil lerui

scoburi scorburi lustrale

palma tălpii traforată

ideea generală este separată

de orice existență individuală

și nu comportă altă expresie decât cuvântul

în cer se diviniza lumina trăznetul

pe pământ apele subterane

nopțile astronomice

înțeleg foarte bine

spune Dumnezeu

vă faceți examenul de conștiință

lăsați-mă să-mi fac meseria

păcatele vă sunt atât de prețioase

a le comemora cu un sort de pietate

bieți imitatori pe invers

puneți-vă seara jerbele

păcatelor de peste zi

vă gândiți mai mult la păcate

gândi-v-ați a nu le comite

când încă nu le-ați comis

în pragul bisericii

uiți tina

nu te uiți la picioare

nu inimă nu privire nu voce

decât pentru altar

pentru trupul lui Iisus

și amintirea și așteptarea

trupului lui Iisus sunt de ajuns

ca tina să nu fi trecut pragul

a nu se vorbi de tină

a-i transporta memoria

e a transporta însăși tina în templu

oaspeți îmi sunteți zice Dumnezeu

eu sunt Dumnezeul oaspeților

copii ai mei veniți în noaptea mea

faceți-vă examenul de conștiință

dar și vă

ștergeți picioarele

dus ieri băiete

gând pe mâine

ieri nemântuit poate mâine

nu e târziu a ispăși

e târziu a comite

a fi comis

se vorbește zice Dumnezeu

de imitația lui Iisus Hristos

imitația fiului meu de către oameni

a nu se uita că fiul meu

începuse prin această

singulară imitație a omului

singular fidelă până la

identitatea perfectă imitând

a se naște a suferi a trăi a muri

nu iubesc pe cel

ce știe mai bine ca mine

ce voi face mâine

nu iubesc spune Dumnezeu

pe cel ce nu mi se încrede mă vedeți

punând capcane ca un rege barbar

sunt bun creștin zice Dumnezeu

credeți că m-aș amuza a vă

surprinde ca un asasin de noapte

eu sunt tatăl lor zice Dumnezeu

și fiul meu le-a spus

le sunt judecător mai ales tată

ei sunt frații fiului meu

barieră între ei și mine

trei-patru cuvinte

își aruncase pe umăr mantaua

păcatelor lumii siajul rugăciunilor

fără număr în zile fără număr

imensă flotă

de rugăciuni

sunt atacat

salvată justiția pierdută mizericordia

omul imposibil a se salva

nimic imposibil lui Dumnezeu

sactificetur nomen tuum

adveniat regnum tuum

fiat voluntas tua sicut in coelo et in terra

m-am jucat

m-am jucat ades cu omul

zice Dumnezeu ce mai joc

încă mai tremur

Dumnezeu juca a mântui

tremuram și eu

de a nu-l putea salva

el vrea să piardă

eu vreau să câștige

jucăm de-a cine pierde câștigă

le fac război

pentru a-i împiedica

să piardă bătălia

îl prea susțin nu mai e liber

nu îl susțin cade

îi expun ori libertatea ori mântuirea

însumi sunt liber zice Dunnezeu

am creat omul după

chipul și asemănarea mea

toate prosternările

nu valorează cât

îngenuncherea unui om liber

libertatea cuvântului

a fi lepros decât

să cadă în păcat

am creat libertatea omului

după chipul și asemănarea

propriei mele originale libertăți

tremur de iubire

fiul meu a murit pentru ei

cum ei au murit pentru el

în orice familie spune Dumnezeu

există un ultim născut

el e cel mai tandru

în vechiul testament

tatăl sfârșește

căutându-și fiul și aflându-l

în noul testament

fiul nud sfârșește

venind să-și afle tatăl

inocență plină experiență vidă

inocența câștigă

experiența pierde

inocența e tânără experiența bătrână

inocența crește

experiența descrește

inocența se naște experiența moare

inocența știe

experiența nu știe

uite zice Dumnezeu

ce fac

din experiența voastră

copii duceți-vă la școală

bărbați la școala vieții

la învățat la dezvățat

toată istoria se joacă

de două ori spune Dumnezeu

o dată în evreime o dată în creeștinime

copilul se joacă de două ori

o dată în Benjamin

o dată în copilul Iisus

nimic nu e mai frumos decât

un copil spunându-și

rugăciunea spune Dumnezeu

profetul vorbește înainte

fiul meu în timpul sfinții după

eu vorbesc tot timpul

fericiți imaculații pe cale

beati immaculati in via

va fi zis ce de sfinți ce de martiri

qui empti sunt de terra

vous voyez ce que nous

en avons fait dit Dieu

de teatru ave zile tină

petrecerea pe verso

impietată răsfirare opus

moartea pământului produce apa

din moartea apei se iscă aer

focul se naște prin moartea aerului și invers

îți este sortit să viețuiești

la curtea împărătească

și acolo se poate trăi cinstit

o reflecție

o reflecție-l făcu pe Paul

să fugă din situația divină de unde

contempla etaje de judecăți relative

atacă dumnezeii inamicilor

dar înainte descoperă-i

oamenii-și ascund dumnezeii veritabili

sunt situații și idei

ce nu se pot preciza

fără a pieri noi sau ei

orice crimă ține de un vis

se vrea comisă

naște tot ce-i trebuie

toată lumea asasinează

o mică mișcare secretă

un reflex asasin

privirea de-ar putea fecunda

morții de-ar putea ucide

străzi pline de cadavre și borțoase

printre reprezentații

procurând satisfacții

execuțiile necesare

societatea prinde un criminal

și-l închide cinci ani

fără a gândi la al șaselea

omul nu se poate sincer

nici vinde diavolului

nici dona lui Dumnezeu

ars ras pecetei script

din polilog necarte

nemai suflând lumânărire

ideea de proprietate

ca și ideea de patrie

este inerentă omului

cum să nege dreptul de proprietate infinită

fără să distrugă ceea ce a făcut

esența însăși a proprietății

dar cum să legitimezi dreptul să se extindă

fără să legitimezi dreptul de a ruina

și de a expropria o masă de semeni

bogățiile sunt imaginea lui Dumnezeu

nu bogatul este imaginea lui Dumnezeu

Dumnezeu este imaginea bogatului

se simt oameni

au nevoie de oameni

singuri neoameni

o inexistență pedepsește pe cei răi

o multiplicare a existenței

recompenează pe cei buni

clarul nu rezistă

la angoasă formula

obscură dă speranță

sunt otrăvit

puteam avea ideea

acum zece ani

să-mi fi clasat

propriile forme

să gândesc în ele

dacă viața

avea un scop

n-ar mai fost viață

ziua începe printr-o lumină

mai obscură decât toată noaptea

angoasa îmi e meserie

este în natura

rațiunii conducătoare

să se împace cu sine

iubește neamul omenesc

urmează îndrumările divinității

numai atomii constituie o realitate

este regesc să faci

bine și să auzi

că ești vorbit de rău

binele nu reprezintă

altceva decât

a salva și a fi salvat

aruncă-ți privirea asupra

drumului stelelor ca și cum

te-ai roti împreună cu ele

alții au trecut în legendă

iar alții în clipa de față

și din legendă sunt șterși

născuți unul pentru altul

ori fă-le educație

ori rabdă-i

cel care calcă voința naturii umiversale

este lipsit de pietate

față de cea mai veche dintre divinități

această divinitate se numește adevăr

și este cauza primă

a tuturor adevărurilor

piatra aruncată în sus nu simte niciun rău

când cade din nou pe pământ după cum

niciun bine când este înălțată atât de sus

dacă au făcut-o numai

pe eroii de tragedie nimeni

nu m-a condamnat să-i imit

nu spera să instaurezi

Republica lui Platon

ci cel mai mic lucru

cine ți-a spus oare că zeii nu-și unesc

puterea lor cu oamenii pentru acele

lucruri care se găsesc în tăria noastră

cum aș putea să mă culc cu această

femeie cum să fac să nu râvnesc

să mă culc cu această femeie

de nu mi-aș pierde

copilașul de nu m-aș

teme că-l pierd

să nu fie nevoie să te

învinovățești că nu te-ai așteptat

ca un astfel de om să greșească

tot ce ți se întâmplă a fost pregătit

pentru tine încă din vecinicie

încă din infinitul timpului

termenul măreție sufletească

reprezintă ridicarea părții inteligente

deasupra frământărilor

zeii nu doresc să fie lingușiți

ci au în primul rând dorința ca toate

ființele raționale să li se asemene

un păianjen se mândrește

că a vânat o muscă un om că

un iepure altul că o zglăvoacă

altul că a vânat un porc mistreț

altul că vânează urși

iar altul sarmați

voi spune universului că voința mea

este aceeași cu a lui că iubesc

împreună cu el ceea ce-i place lui

după ce a împrăștiat în mitră sămânța

tatăl se retrage o altă cauza preia sămânța

și astfel se zămislește copilul

în sfârșit vom răsufla

ușurați că am scăpat

de acest pedagog cicălitor

o ființă rațională

cuprinde cu înțelegerea ei

renașterea periodică a universului

nimic nu lezează cetățeanul

născut cetățean

dacă nu prejudiciază cetății

după tragedie a fost adusă pe scenă

comedia veche apoi comedia mijlocie

iar în cele din urmă comedia nouă

îngădui ca partea mai divină

din tine să fie înfrântă

de partea muritoare

nu s-a născut încă un hoț al liberului

arbitru să se găsească o tehnică

de acordare a consimțământului

sferă desăvârșit

rotundă mândră

de surâzătoarea ei statornicie

Turnavitu

Turnavitu

paraponisitu

n-ai gânditu

arrité ocara lumii englegé

afierosit isterit li-am jertfit

se zarifefsește se pudurește

punga nu-l embodisăște

să nu fie strănțuros

întoarce bernevecii pă dos

antereu caftan din ziua lui Cefan

conțeș din zilele cui

în letopiseți nu-i

gingășii d-epilepsii

amețăsc se sluțăsc

afumă cu pene gene

năbădaica vine

biciu bun la sine

una sută bine

nouăzăci la vine

șaizăci la spati

c-o umple de sănătati

schimbarea costumației

împrumută râsuri noi

vapori capriții teribilitate

țiganca vrăjitoare baba hârca

vâră în cazan doi drăcușori

și scoate un înger

primo comic

martor și bătrân

și tată nobil

să mă tai

pus de

trei crai

că nu-i bună

de-o pricină

îl anină

de-mpărătești heretisești

logos facă

Marea Albă

voinic șocaric

lângă dânsul

nu-ți ții râsul

veste

de răsmiriță

că este

balaur

scrâșni

strășnicii

tunuri fumuri

trăznet pleznet

păr din creștet

cântă sfântă

heruvimească

îngerească

neîbârzoiată

se ivește

pupupăiește

dintru

aflate

cetate

uriaș

gustă

lăcustă

căși mese ș-altare

zăifeturi ș-ospețe

la păhărele istețe

aleși direși

carte parte

pă hârtie să fie

ahele măsele

bere părere

ajută sută

a hărțuire

doao mâni

duh în plămâni

tâmplare ne

tâmpineze să să

scoale nescare

cu cale

nește dârdale

ha dă pă urmă

o nătărie

ș-o ciocârlie

cha câr

Sânt-Ilie

săgeată arată

în găvălie

corb mort

sătana

astupându-și rana

câte stele

cu jele

ahastă năpastă

dada Dumnezieu

să-l ierte

să să certe

creștet șede

dă a crede

bine de tine

cumplite țintuite

șatră de vatră

capete sparte

odinioară

acum ocară

om fi doară

soi

cum el

în gunoi

înțăleagă șagă

cu una cu doao

făcuți din oao

antifoane

ce ți-e

Spiridoane

nu vedeți

perit-au

nu e țară

o asină

Sân-Spiridoane

sui călare

rămăsăi

în viață

vorbeață

face

sfadă

după pradă

poate

zăuitându-și

de toate

își vor da seama de deosebirea

dintre comportamentul străbunilor

și atitudinea acuzatului

pietatea față de zei

respectul față de părinți

dragostea de binele patriei

la căderea nopții

porni cu barca

spre corabie

furișându-se pe portița aceea mică

fără să simtă nicio strângere de inimă

în fața porturilor patriei pe care le părăsea

lipsite de apărarea

la care avea

datoria să vegheze

s-a dedat la răspândirea știrilor false

prin fuga lui a dăunat societății

nu jurați strmbătate cu mâna pe altar

au venit corăbii s-a aflat

că cetatea noastră

n-a căzut pradă

este drept ca voi să pedepsiți cu moartea

pe omul care n-a găsit de cuviință să ia parte

la înmormântarea celor care au murit

pentru libertatea și salvarea poporului

aceștia n-au avut parte de înmormântare legiuită

în măsura în care aceasta depindea de el

la alte popoare veți găsi

în piețele publice ridicate

statui de atleți

la voi vedeți pe cele

ale strategilor învingători

și pe ale celor ce-au omorât tirani

dintre acele două urne așezate în fața voastră

una e a trădării

și alta a salvării

voturile voastre

vor hotărî sau ruina patriei

sau siguranța și fericirea ei

țara și arborii ei vă imploră

porturile arsenalele și zidurile

cetății vă cer stăruitor

templele și altarele vă roagă

fierbinte să le veniți în ajutor

amintindu-vă crimele lui Leocrate

tors ploii

de afară

a doua oară

sculptură topită

ochi albaștri

pas în-tors

învățătoarea

dându-ne nota

altei recunoștințe

Paul va deveni

creatorul misterului

evreiesc

evreii au procurat Dumnezeu Tatăl

evreii schismatici Dumnezeu Fiul

și elenismul filosofic Sfântul Spirit

Fiul este de origine mixtă iudeo-elenic

pentru că în el ideea de Mesia

a profeților se reunește cu Logos

aproximativa lor coincidență

între opera lui Iisus și a sfântului Paul

și opera lui Cezar și a lui August

dorința de iubire este un artificiu

prin care geniul speciei asigură

continuitatea acesteia

omul a fost creat nu pentru

a se bucura de o fericire terestră

ci pentru a îndeplini o misiune divină

gândirea este sursă

de bucurie dar câte

bucurii nu tulbură ea

fericirea este cauza reală

a progresului dar nu îi este

nici scop nici rezultat

sinuciderile cresc în raport

direct cu progresul

civilizației și culturii

Jean Racine la Sibiu

o poală de flamingo pe gust de nuc micesc

la tragerea pe gard cajunii

murind în a cui plasă

din peşte neam te lasă

oui puisque je retrouve un ami si fidele

oui je viens dans son temple adorer l’Eternel

quoi tandis que Neron s’abandone

în soare racinian pe necitite

Sibiu cu paznic Tolstoi copilul întrebând

dar Jean Racine la rege de Alexandru când

albul zarzărilor

galbenul cornilor

pantomima avatarului

să vând rachiu unui paznic

semănând cu Nicu Steinhard

el nu părea a-l fi băut

poate familia poate Sibiul

n-am să cer alte daune

decât tot pe mama şi paznicul

să refacem târgul

să ne întrebăm şi altceva

mama era Elisabeta

surori de ocazie ieşire din singurătate

Tavi Ghibu îşi pierduse vocea m-a luat

să-l vorbesc de nu kairos ne-am dus

şi la Plămădeală paznicul maicilor

i-am dat imperiul lui Horia Stamatu

mai doriţi ziarul Tolstoi gratuit

ce de ruşi în Sinaia Benedetto

Societatea Tolstoi nu s-a mai prezentat

nici în casa Micescu nici la subsol

dând spre Podul Mincinoşilor

a vedea oraşul ca pe război

voiaţi aici dar vă coceaţi

paznicul scormoneşte cu ochii

un kairos de când nu voi mai fi

ori încă nu-mi permiteam să fiu

toţi ne ocupăm cu acelaşi lucru

fetele n-or fi de la patrimoniu

românce în Japonia s-au certat

cu ruşii să nu prăpădim tot ce avem

în sus mai limpezi ape Gange

mama în ospiciu Tolstoi în Roma

paznicul cur în cur cu Tolstoi

care cu care Gheorghieni

un bună ziua de la paznicul controlor

un pic exhibiţionist de n-oi fi ratat-o

pe mama nevorbind cu ea pe-aşa tot

povestită o viaţă chiar fără China

minus 29 cald în hale pături de război

femeile mai sensibile dar aveau grijă

veneau cu marmide de ceai şi ele

puneau mîinile să se încălzească

al singurătăţii de voie în

nerecunoaşterea armonicei

de unde să te lămureşti lamură

pe neverde cine nu ne pierde

al treilea tunel şi-aş mai căuta

peniţele muririi dintr-un scris

urcasei o iei iar la vale

nu eşti drumul spre Bergen

lacuri nu sunt lacrimae rerum

de când nu mai invidiasem copacii

neconstruită coadă de Transilvanie

urâtul călător în persoana mea

voi scrie pe dosul patrimoniilor

departe fiindu-mi tu din partea cealaltă

de unde venisem amândoi acum singur

paznicul în centrul ţăranilor

cunoscându-i îi manipulează cu oraşul

Făgăraş pe Olt şi Radu Negru

în cinematograf cu Muntean

vară era ori aşteptătoarea

laudă vajnicei corporalităţi transilvane

download ronii coloratură du-te

până nu te-ai întors bidinea

Rică să te cânte descânte

somnul paznicului Tolstoi

în Sibiu o noapte de apoi

pe pojghiţa haitei de copoi

zgaibă de bust

pe protopop Cioran

sistem de alarmă

la casa Goga

s-o dus în sus

trebe să vină

ui măi călca-te-ai

una am prins

pe Valea Caselor Senelor

dumbrava mamei somnului

malaria din altă viaţă

nu mai tot face atâta praf

Măiastra lui Brâncuşi îl speriase

şi India mea de şapte ani

aş fi zis ce-aş fi zis

paznicului strategic

scrisul muzeu vizibilitate orbeniei

paznicul Niţelostoi muzeolog

un milion de oameni un milion de copaci

sunt mândru de paznicul personaj

asta ne-o fi soarta unora să ne

enervăm preopinentul când nici

nevoie unul de altul n-am avea

alta decât să ne coalizăm contra noastră

nici în dodii

nici în India

în Sibiu cu

pază călare

impulsul

morţilor

opozitivi

paznicul

plictisul

cetitorului

externist

culturist

textul

neamţului

fără

Cioran

frig luminos

numai pânze

bastioanele

de pe Cibin

povestea paznicului Tolstoi

mort şi înviat mama

iehovistă după asemănare

din tren în ambigen

Georges din Rennes rinichi

piteşteanca aer închis

trofee masca mea a înverzit sus

cu ea ceas albit în floare

pe câte ne-or nimeri şi cine

azi să scăpăm ghiorţ m-a

înghiţit m-a braconat din

spate suntem ubicue vrem

să murim vânate spre

lauda noastră a ochiului

şi penei amestec de crimă

şi eliberare la alegere

n-om fi vânat din naştere

ne-om vâna om uzurpa

fiarele căprioarele sub

mască poligon ne drămuim

sub Fuji prin Sibiu

după ce plecară vânătorii

am delegat şi dintre noi

să ne termine ne-am

mai decimat şi înşine că

nu zice naţii alea pe

căutate cu jurii gale

cum nu ne dorim decât să

fim vânaţi peste rând

să scăpăm de nedreptatea

singura e vânătoare

ne împuşcă trebuitorii

ne lasă şi în viaţă vai

cât să-i ronţăim

simplul instinct de a te lăsa fârşit

fârşind câte un pic dacă te şi

redistribui în alt animal avatar

îngurgitate clanţe ce-oţi zice

muzică ştiută plictisul îl văd

în dreapta mea mă duc la

catedrală înaintez spre sfinţi

voi şi intra catapeteasma

să mă împuşte în post pregătit

cu dulcele în măruntaie

cerul să ne vâneze în el

stingându-ne un balet

vânătoresc animale

vânând măşti pe oameni

nemascaţi îmblânzitori

voi ce suflet

crăuniţi

spre Tiresias

între coloane

paznicii

în linie

la temelia

vânătorii

mătură

cadavrele

măştilor

garoiule

când şi

ibsenienii

ni se mascară

să piară

doar paznicul

acum la Astra

c-a fost şi domnu’

preşedinte

în miezul

zilei

să rămânem

restaurare

dharma

lentoarea

contemplării

de paznic

recunoaştere

din tinereţe

din India

şi retro

cobori

avatar

munţii

mai repede

mama şi

paznicul

ne mai putem

pierde

omul

se ridică

pe vârfuri

degeaba

paznicul

i-a fost

client

la ţuică

musca

pe perete

băieţi

şi fete

duşi

întorşi

brâncuşieni

în Gorj

paznic

Tolstoi

rachiu

în buduroi

lemurian

alexandrin

Jean

Racine

pe tale pe hududoi

să vă faceţi trei din doi

meargă moara pe mălai

l’al botezului alai

din Pârcioagă doi şi gemeni

cu noi să ni te asemeni

uite soră mielele

în copaci nuielele

nu le mânce Paştele

ci le cânte broaştele

vom trage-n jos pe mal frumos

a te distra până la os

din moş străos a-ţi vorovi

de morţii ce au fost şi vii

nu te mănânc nu sorb adânc

mi-e mută şaua de oblânc

să nu întârzii pe Izlaz

când va seca spre tău şi iaz

ne vom încrucişa cuvinte

cum face-o naţie pe dinte

pendinte nu s-o mai uza

de Cuza nu te-oi meduza

n-am temă torpilată bine-ar poc

pe drumul lui Ulise-n iad pe foc

azi mă uitai nemuritoare

în porci nemaitransformatoare

cum aş traduce ca spălări

pe râu maşinile călări

am rânduit părinţoşie

în postul şi cu voioşie

ba tocmai trist a o lua

mai razna ca la mama mea

a renunţa a reveriei

două imaculări Mariei

harfa d’Orfeu

apăsată de smeu

cumsecade

ne dăm bade

pe voi înverziţi

printre veveriţi

păgâna cu ochi mari

măiastră indorari

am şi vorbit aseară

cum ajungeam în gară

pe senzaţionale

brăţări bumerangale

cum hoţul dintre gratii

arată spre Istrati

scris pe mormânt Brâncuşi

cosonii în arcuş

n-aş divulga în proză

războiul de o roză

quoi tandis que Neron s’abandonne au sommeil

faut-il que vous veniez attendre son reveil?

                                                                               

mai putem

mai putem noi încă să fim creștini

nu numai că putem dar nu putem

sub pedeapsă cu moartea să nu fim

neantul iată ce mă otrăvește nu este

și deodată îmi spune iată-mă

oribila față a ceea ce nu este

Dumnezeu permite ca națiunile

să se pedepsească unele pe altele

pentru disprețul cu care ele l-au tratat

oamenii sunt cei care fac zeii

și le împrumută veșmintele lor

vocea lor și formele lor

fericirea în libertatea de a-și pierde dușmanii

de a-i ruina, de a-i izgoni

de a-i fi pedepsit la moarte

reuni un mare număr de muzicieni

și dădu foc corăbiilor

în sunetul instrumentelor

senatul a ordonat construirea unui templu

pentru Venus Verticordia

Venus care întoarce inimile spre bine.

nici artă divină nici ştiinţă umană

sunt nişte impudenţi

pe care îi apasă foamea

acest infern nu este decât o invenție a poeților

moartea ne redă liniștii somnului

de care ne bucurăm înaintea nașterii

acum îndurăm clamitățile unei păci lungi

mai redutabilă decât spada

lumea învinsă ne dă viciile sale

această umilire voluntară a lui Cezar

nu este ea un vag și îndepărtat ecou care

amintește umilirea omului de pe cruce

monoteismul primitiv în cetate

politeismul în imperiu necentru

se transformă în scepticism ateu

lui Cezar August

fiul al zeului

Iulius Cezar

în toate aceste spectacole era vorba

mai ales de aceste probleme

ale celeilalte vieți

această persistență a vieții această

existență a celuilalt mormânt

misterele le arătau

nu teologii nu filosofii erau

agenți sincretismului religios

roman ci soldații

Capitoliul

o capelă

a lui Isis

că Jupiter

impunea

abstinențe

Pretextatus

hierofant

al lui Hecate

a primit

botezul sângelui

lui Mithra

din unirea sacră a Persefonei

și a tatălui ei Zeus

se naște Dionysios-Zagreus

suferințele și învierea lui Zagreus

ca o promisiune de imortalitate

preafericită după suferințele vieții

din mitul lui Zagreus

doctrina păcatului

originar şi a mântuirii

titanii ucigaşi ai

lui Zagreus sunt

strămoşii umanităţii

Zeus îi trăzneşte şi

din cenuşa lor

au ieşit primii oameni

umanitatea

pângărită

prin vechea crimă