DUPĂ APUD

George Anca

DUPĂ APUD

dromihetiană

deomihetiană umbră

pierzaniei domninde

neprinsă judecății

Pindar a nu fi

să fie necercetarea

puritanei

sombrardă standardă

mai când nesfâșiere

pe doasca plantației

rechin racul îndărăt

gata fata gata făt

dumitrițelor de hăt

language as living

and delighting proof

of their gregariousness

amfiteatrul de sus

judecă fără părtinire

să-l desfătăm

s-a îmbrăcat lepădării

dezbrăcarea deodată

cu deprinderea luptei

s-a aruncat pe sine

la picioarele tuturor

să fie călcat

ne mai rezemăm încă

pe dreptatea părută

a omului din afară

nu căutăm singurătatea

și pustia pentru că

ne mâniem pe oameni

iconițe

iconițe măști

drapel tricolor

sticluță cu apă sfințită

a fost revoluție

nu știe nimeni

ce s-a întâmplat cu filmele

l-am așteptat

în gara Dandenong din

Victoria Australia

film apostolic cu trei copii

maya shanghaia

dărâmă dharma

în cruce o oglindă și un brici

cruci grăbite prin aer

o adevărată Cristină Chrisostom

te rogi pentru maică-ta

pe patul de moarte

când te-a rugat ea

ai omorât pe maică-ta

pe patul de moarte

maica noastră puternică

ideea tatălui și fiului

fiul străduindu-se

să se unească tatălui

îngerul morții

îl omoară pe măcelar

și acela omoară boii

cele trei tinere fete

așezate pe stânci

Maria luceafărul mărilor

cine a fost întâi și după el

sfânta fecioară Maria

apoi sfântul Iosif

prin aerul limpede

zvon de glasuri și cântul

tumultuos al orgii

și glasurile cântau

implorând-o pe Fecioara

atoateiertătoare

roagă-te pentru noi

vas pururi adorat

vas al credinței dintru început

regină îngerilor

patriarhilor profeților

tuturor sfinților

chiar dacă ar fi fost metodist

ea l-ar fi convertit

dacă el o iubea

această piatră

această piatră

nu are pe ea

nicio însemnare

frică de coșul fumegând

de lumina zilei

de întunericul nopții

două infinituri

eul de jos sufletul

eul de sus dumnezeu

își întinse chelia

parfumată și lucioasă

ca să-i fie sărutată

se uitase doar

de câteva ori

în ochii prințului

legănat de arcurile

trăsurii nemaiauzind

zgomotul mulțimii

mâhnit și jignit

că nu fusese invitat

la consiliul de război

a trebuit să renunțăm

la nemișcaea noastră

în spațiu

fiarele sălbatice

cu tine în pace

fericitule

dacă ai luat

ce te lauzi

ca și cum n-ai fi luat

transă

transă transcensă în ham

aruncă-mă în metafizică

și după sinucidere vorbim

dragii mei prieteni

nu există niciun

prieten Aristotel

lumină albă

tropot prelung

scară fără sfârșit

sinuciderea nu poate

fi pedepsită cu moartea

de către putere

din surse transcendentale

fenomenologice

forma unui a priori

solipsism german

școala lui Șankara

civilizația în pericol

nume bun după moarte

bona fama defuncti

pasibilă de nicio deducție

falsificatorul vorbește

în numele autorului

prin ediția sa autoritară

ascetică etică asuesce

incomodis et desuesce

commoditatibus vitae

Jean pâine pe viață

nicio împușcătură ca lumea

abia scuturarea înaripării

scara

scara jumătate în soare

jumătate în umbră

urcă spre o ușă

s-a convenit în principiu

că papa și împăratul

ar fi două jumătăți de Dumnezeu

tună-ne joie tagme de magme

nici ninși tăcerii spre tăiere

făina neasemănării

plecând în însemnând

n-am copiile trase

sfârlezei aviate

mulțumiți-vă cu

ceea ce vă oferă

soțiile voastre

camera nupțială a cerului

lepădarea întâi

a doua și a treia

reptilele neîndemânatice

nu fuseseră în stare

să dispară la timp

încercând să trăiască

după legile unei

lumi care a murit

le primești dragostea

și te folosești de ea

împotriva lor ca de un bici

acest dans

a fost imitat

de mulți

ai câștigat întregul

univers și ți-ai

pierdut sufletul

la procesul hienei

s-a rupt ciocanul

judecătorului

litania pelerinilor

pornind cadența

sacră profană

precum și o făgăduință

de moarte într-o

tăcută voluptate

ars în efigie

și în țară

și afară

de-ar fi putut săvârși și

cei din lume lucruri asemănătoare

ce nevoie ar mai fi de asceză

cei ce și-au întors inimile

n-au mai văzut

pământul apathiei

Leopardi

Leopardi se miră

că faima lui Vergiliu a

întrecut-o pe cea a lui Lucanus

pe când poezia stăpânea

zice soarele

eu eram profet

învățături practicabile

abia de îngeri

nu de muritori de foame

își mortificau rațiunea

și o sacrificau pentru

ce e sublim în doctrină

ideal irealizabil

fără a fi vulgarizat

realizat își pierde șarmul

mai facil divinizezi omul

decât să umanizezi divinul

cetate reală în cetatea lui Dumnezeu

legea dragostei ne constrânge

să facem și cele ce

ne depășesc puterea

vă grăbiți a scrie

de bună voie contractul

lipsirii de orice

străbateți înot

această mare

cu mâinile altora

idioritmie capăt

ascultării neîncrederii

în judecata proprie

totul este bine până când

înaintestătătorul nu

încetează a te mustra

frați implorând greșitul

să-i suporte ei pedeapsa

pentru epitimii mai ușoare

cei certați a se împăca

între dânși înainte de

apusul soarelui

în prăpastia smereniei

abysson tapeinofrosynis

războiul dintr-înșii

nerăbdător

nerăbdător să fac cunoștință

cu marele necunoscut

purtător al terorii

pământul sufletului

neudat cu apa umilirii

crește mărăcini de netemere

o sfinte corifeu cerească adunare

nu bănuiți că scriu neadevăruri

roagă-te pentru mine părinte

dăruit simplității

cununi de biruință

prin mustrare continuă

neispitit de diavol

ispitit de mântuire

îngropat cu sfinții

anunțat din ajun

voi porni dimineața

trezindu-te la plecare

năieri neieri eliseeni

jpaca altui graf țipar

râsetele stejarilor

peștele în cupa de cristal

pasărea în colivia de aur

cosița în jurul frunții

aer verde roșu negru

pasăre neagră roșie verde

sufletul pe munte de cremene

din moarte și desfrâu

un vis de dragoste

pe cerul înserării

acest ideal este mort

sau cel puțin în agonie

ultima lovitură în fața ușii

literatul cuvintele

un gest al mâinii

mișcare circulară a degetelor

de praznicul arătării

a căzut în păcatul neascultării

arhidiaconul îndurării

stând culcat la

pământ a rostit

toată psaltirea

slava deșartă

se gonea pe sine însăși

și se ascundea dinaintea oamenilor