duminică, 25 august 2013

Emily Brontë: Ultimele rânduri

Emily Bronte


Ultimele rânduri
 
N-am suflet temător,
 
Nu tremur sferei lumi înfurtunată,  
Văd glorii în Rai lucitor,  
Egal lucind credința, fricii-armată.  
 
O, Doamne,în pieptul meu,  
Atotputernic, mereu prezent, Divine!
Ce viață duc din greu  
Punterea nemuririi are-n Tine.
 
În van mia de crezuri
Ce mișcă inimile: în zadar;
Cât veștede nutrețuri,
Ori goala spumă-n val fără hotar,
 
A trezi dubii undei
Atât de strânsă ție-ifinirii: 
Cea ancorată unde-i
stânca statornică a nemuririi.
 
Îmbrățișând  nespus
 
Duhu-ți însuflețește eonii blând,
 
Întins puiește sus,
 
Schimbând, ținând, topind, creând, înălțând.  
 




 
Pământ și om duși chiar,
Sori și-universuri nondiferență, 
Rămas Tu singur ar
Exista-n Tine orice existență.
 
Pentru Moarte nu-i rând,
Niciun atom să-și dea-n gol putere:
TU ești Fiind, Suflând,
Ce ești Tu niciodată nu piere.
 
    Versiune de George Anca

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu