Milarepa la Politehnică

 

***

George Anca

 

                 Milarepa la Politehnică

 

1985

                                                                                                       Cod Vendidad via Augustin

axiotropia

bon

ahurO mazdl

teatrul Kierkegaard

Luther

Kuh

Mi.La.Ras.Pahi.mGur.hBum

Laplace şi Barbilian

Conception

pe degetul mic

Babel

aniversări aseară

nu numai cheile

complimente în gol

cărţi din India

reîncarnările căderii

gerar

axiotropia

axiotropia speranţei

salut ce nu poţi să-ţi explici

mai trăiai la altă laudă

limpezimilor dimprejur

te uitasem şi te-ai uitat

cum mă uit la litere

                        9.1.'85

astă noapte am visat

cuţitul într-un bărbat

mai spălata-mpărăteasă

se lăsa pe mine casă

prin rumori fără mai păsări

scrie-m-ar în crime Chaucer

                        10.1.'85

scandalul furnicilor albe

în familie azi zăpadă-n soare

un poet să rămână toată viaţa aşa

îi pălmuieşti biografia în vin

neînţelesul te face să suferi

cifrul scrisului încă te scandalizase

sunt sentimente săptămâna vine

trăisem nonsensul epic anul trecut

autorii retraşi pot intra aici

le-ar fi fost prea uşor în lumea asta

cu temniţe nepline dornice

de înţelesuri nemaiascunse liber

după sărbători îmi desfiinţezi estetica

uiţi sugestiile visului uită-mi furnicile

poemul nu e viaţă scurtă vieţuit însuşi

de ce nu te-oi fi mulţumind cu silaba

nimicuri pline de reproş aici ai o cheie

de dincolo refuzându-ţi-o frigul Kritos

nimicul întâmplându-se regreţi necumul

atâta bănuială în suflete dicteul vechi

boieri bătrâni pe după sărbători

însemni duminica răsfrântă pater

cititul din secrete ce uşă ai deschis

neoferindu-i de la tine panteonul

                                                13.1.'85

bon

până la cântecul lunaticului

în Grubum urmărisem cu

gândul migrena de te doborâse

mă tulbura doamna Lesebum

numai în trecere spre răspuns

al lui Rechungpa cum ţi-am povestit

voi mai silabisi amintirea citatelor

şi comentariilor în tibetană

                                    20.1.'85

scrisul Milarepa odihneşte

pace ţie ochi de somn bon

yantre întoarse transcrierii

nevinovate în bardo

iubească-te ţestoasa fugită

din carapacea impasului

rana fulgerătoare-a paginii

deschise o mie de ani

                                    26.1.'85

bon carne răspuns esenţă

legi cuvânt leg legătură

muntele de muntele unul

şopteşte pasărea râsul

de ne smulge din dinţi

peste noaptea din urmă

păcătosul nu ne mai întrista

nici târziu împlinind

                                    29.1.'85

astfel imaginarele conversaţii

reînfiinţează vocale spre sud

transformând în sentiment numai

despărţire ne va salva ca înainte

fără glume premeditate abia

îi voi spune din Milarepa cum

îmi apăruse consoanelor drastice

bătrâneţea ne va asurzi realmente

de-ar fi impresia mitului

hrana dragostei copilul şi

ai mai bea o ţuică-n ospitalitate

ceea ce-n râsul măştii îmbată

atunci numele lui Trilussa

voi uita de unde-mi cântase

până-n Trastevere nicio

corectură n-oi impresiona

oh mâine poimâine

numai crima face bine

zarul zvârle criminalul

din castelul de pe timbru

ne mai dezasasinăm

din asini de ieri-alaltăieri

întâlnirea de la moarte

şi de râsul tinereţii

                        31.1.'85

făurar

Tserinma de-o iubisem

numinduse Dagmema

pe sculptor încarnarea

în gânduri pariind

fiinţa cu fiinţa linişti

din liniştea grăită

aproape-n tibetană

pe româneşte altfel

lume multă-n faţa gării

Milarepa abandonându-se

nici în proză japoneză

nici în negustoria măr

poate-n fantoma suptă

de frig fără iluzii

a ochiului albastru

sub pălărie singur

                        1.2.'85

aici nu este poezie

nu este sculptură nici munte

Meru adus acasă o scrisoare

amestecă noţiuni de timbre

alta castele şi nevăzuturi

vizitele văd răul binelui

cam după comentariul lupei

ne întâlnim lăsăm mezatul

veţi refuza-o pe Tserinma

una pentru alegerea celeilalte

întârzierea anulează lectura

noaptea îşi face de cap şi neant

vom dormi către duminică

în mentalitate nemilarepiană

domnul Brâncuşi ne-ar înţelege

oboseala frăţesc ortodoxă

                                    2.2.'85

înaintea gândului o dedicaţie

prelungită din temerea aneantizării

în ce ne priveşte duminica

invenţia de ritual nemântuitoarea

renunţare la aceasă lumină

amintiri de păcate neajunse

discursul corcirii invitaţia

cui ar ajunge mai repede unde

                                                3.2.'85

totul în Milarepa e Milarepa

îl spui împotrivirii cazi

îl taci rămânându-l cum

nu-l spui dacă nespus cade

în spusele închipuite ce

Sri Ri pe ce stradă  ei unde

îi chemi şi pe cine au

dreptate turlele dărâmate

                                    4.2.'85

pe lumină de

zăpezi mirese

normă fără formă

capre preferate

ţapilor pericopă

fumul crematoriului

chemarea profesorului

din coma hiamalaiană

                                    5.2.'85

la primăvară cerşetorul albastru

pe treptele gării cu spatele

la cei ce vin cu faţa la cei ce se duc

îşi va umple buzunarele cu moartea-le

pe tăcute asemănarea plătită

în cântec de mai demult de departe

sub temelii zburate la cer

i s-o întoarce-n ochi nepredicator

                                                6.2.'85

ahurO mazdl

trăitori în fortul perfect

şi astfel de sine asediat

ruina urcă neîntrebată

asediatorii adorm învingători

nu mai au pe cine învinge în somn

tabăra militară când s-o trezi

coşmarul se deşiră primăvară

de război refuzat cu noroc

                                    12.2.'85

lucruri sub apa rece

cu nespălare la masă

ceasul iar nu sună

lumina jumătate

nu avem subiect azi

în lauda pedanteriei

cum ar fi fost eleganţa

lucrurilor sub apă rece

                                    25.2.85

tu scrii eu ascult muzică

apoi am ascultat şi noi

în paltoane muzicanţii

păstrăvi cinci fata vioară

îţi semăna traducând doina

de zisei I'm a poet

vremuri duse numai vioara

de n-ar şti cine-o cântă

sufletul răspunsese atman

aproape degeaba acasă

oasele se încălziseră

şi apoi s-au răcit continental

încă o ramură ducerii

invitaţia va să întârzie

sufletească neîndrăznire

oase înverzindu-şi arama

                                    26.2.'85

mărţişor

nu ajunge nici povestea nici să povesteşti

vreo aventură îndepărtată aparenţelor

cazul suferindelor evitări întâmplătoare

precizările a doua zi spre înţelegerea

intimităţilor înjumătăţite spre asceză

cu un cuvânt o propoziţie eliptică

nemaiaşteptând răspuns ba o mărturisire

de plâns al bărbaţilor mai fragili femeilor duse

unde-oi fi pus cuvintele bon în ghilimelele

traducătorului chinez îndemnat în India

de o doamnă să inglişeze pe Milarepa

noaptea a şi început inima se dezgheaţă

mâine la trezie la o adică s-ar interpune

cântecul familiei îndulcind rătăcirea

printre ritualuri dintre îmbrăţişări pure

şi simple pierzându-se în de ele cu drag

                                                            2.3.'85

sunt zilele lungi cum n-ar fi anii

trec veacurile cum n-ar trece lunile

conversaţia înconjurătoare e-a cărţilor

nemaidepoezie nu mai e loc eseul

vechi s-a înlocuit la tropic adaos

nu chiar câte un capitol din romane

poeme îngropate în memorial

tot atâtea câte în simulacrele evitate

                                                3.3.'85

care în Delhi aveam două plumburi

în locul amândorur plămâni ce m-aş

văita de dreapta cu totul nesărutândă

resping un amfiteatru pentru teatrul foarte lung

reţin intenţia celor trei note despre increare

vizualizez disproporţii de ambele capete ale dialogului

dacă nu cumva un protest e singură joacă în strună

doamne fereşte de toată cântarea asta în sine

relaxându-ne propriile retrageri din sintaxă

pe unde ne-am fi întâlnit convenţiile schimbului

confortate la capitolul promisiunii spre Călan

nesuportarea sângelui făcuse din femeie un procuror în minus

pe când în armată discursurile săream în scndal

şi legea râdea la înghesuială pe colina Călugăra

stăm de vorbă de cunoştinţă pe numărat filoloagele

istoria geografia amândouă abia cât psihologia căzută

nu mai am răbdare de nicio muzică nici măcar ritm

scrisul memoriei imediate abia-şi aduce aminte

de dureroase îmbrăţişări dezbrăcări de-adineauri şi-aseară

frigul se retrage în politică teoria invidiei şi a

crimei îmi e aruncată în nas un bărbat uman

pentru că vrea un copil umanitatea nu e artă

doamnă de-aia am rezerve şi faţă de Shakespeare

poate tocmai unde extrema depărtare de el

aşa-zise rânduri lungi

dilatate de-astă-vară

dublu scund a nibelungi

peste vlahii bunăoară

ce e-n plus cară-se azi

ce rămâne mă omoară

dublu lung a huniazi

peste vlahii bunăoară

şi-aşa-zişii nibelungi

mâine rimele contractă

dusu-n rimă rândul ungi

febră fără muscă dreaptă

mai suflare tusea tuş

debruiat de ce omoară

sunet nopţii auruş

netezit la bunăoară

                        6.3.'85

florile d'arbor murmură îi scrijelă numele pe cybelă

desfrunzindu-se hârtie reîntremându-se carte

întoarce-te la amor de unde plecase grădina

rozele raiului sari aprilie nouă ori gloria

prea de tot muribundă curtea sonetelor homeride

claritatea sorbind anecdotă azi poate viceversa

cum am fost vii împreună din bătrânii uitaţi

unwanted classics nemai străpungând ideogoluri

many happy returns cum am nimerit auzind

în cuvintele ce s-ar arunca în moartea poeziei

incinerarea abia de îmbrăţişa-va cenuşă în goluri

de forţă sănătate întrupată boală de suflete

doar nu mai suntem iarbă copii piatră

aleargă pianul lunecaţii lui martie memoria

infarctul zăpezii topind cadavre intelectuale

administraţia răspunde frigul Chopin by Dinu Lipatti

nu ne-a ieşit cercul nici dinainte nici din pas

iertările malului s-ar surpa din provincie

apa curge prost speranţa s-a uscat din ochi

bancuri de mituri de-ar răzbate ocean seara

târâşul revelaţiei de şi mai nenăscuţi sinucigaşi

cu lanţ de carte lemnărie pescuită ţigăneşte

pentru focul pomenilor de primăvară nesfârşite

era greşeală şi de veşti triste vom râde de

                                                            7.3.'85

cui i-o fi greu cu-ai lui fie-i ţărâna uşoară

îmi tot aud şi tare nu-mi mai e nici greu

pieptul mutat într-un omoplat interdicţiile

trecute îşi râd în voci mineralizate antinaţional

era relaţia între ins şi obârşie raţiunii

de a nu fi cum fiinţa s-a născut numai sub moarte

fiinţa s-a născut sub ameninţare de moarte

am vrut să spun de ce fiinţa morţii se

săptămâna căderii pe spate se-ncheie-n şireturi

de n-ar fi călcâiele îndrăgostite de gheţuri

unde-aş fi murit de unde n-aş învia limpede

drac gol mâine poimâine la prima gângureală

dacă se află nu dacă trăieşte v-o dau pe doamna

ăsta a ucis pe cineva data trecută s-a plâns

de durere n-a fost la chirurgie neoperat

nu citi peste umăr nici umbra apusului

                                                            8.3.'85

teatrul Kierkegaard

teatrul Kierkegaard bilete nevândute

nici la morgă leacul nu se caută

şi necuratul se ţinea mai curat

imediat după război în barieră

în pauzele filmului veneau artişti

Haplea-i făcea Stelei curte

Cateluţa sau teii sau femeia

călcându-vă pe toate în picioare

                                                9.3.'85

vrei să mai arzi din scrisorile dintre noi

şi altcineva le va citi aş fi crezut în infatuare

iar ţie nu-ţi pare decent nu va citi nimeni

eu mi-aş dori-o doar astea ni le-am spus

cum am trăit cum ne-am iubit de departe

nu te-ai opus când muribund ţi-am intimat

că de-acum voi scrie numai în engleză tot aia

ai constatat vai dar din zece ţări vreuna va publica

e de scris în golul ochilor noştri de odinioară

cu văz de revelaţii împărtăşite prin tristeţi

ce-ntemeiaseră persoane greu sufletul bătând

călătoria ne-a furat doar anii şi puterea

cine nu ni se sinucide alături din teamă de ridicol

încă ne face să râdem peste numai dat a plâns

nuuri rămasul ireconcilierii întru masacrare

din nerecunoscut în oglinda interzisă tot ucigaş

datul peştilor tristeţii despărţirea după iarnă

spart acvariul pe un soare fără de întoarcere

papagalul ne rămâne plaja albăstrită-n poză

corp femel color de roze desfăcându-se la şold

coasta-a şaptea pe-afară nu mai e breloc înăuntru

sunt un câine împuşcat acum treizeci şi trei de ani

pe podişca de lângă puţul şcolii coperite cu şiţă

tăiaţi şi nucii de la porţi furată şi planeta urletul

de-am fi evitat coma văzutul fotografiilor

cheia pendulei de râs uitată acasă

s-ar fi aflat în vastul subsol în ziua

programată renaşterii pentru înmormântare

preferinţa pentru vinerea dinainte de sâmbăta morţilor

a murit ceasornicarul de ţi-ar fi reparat ceasul din India

ars un magazin pe Lipscani şi am găsit un balot

vreo şase melci i-am dat şefului mai ies trei haine

diferenţa-n creier o diagonală reumatică

genunchiul stâng coasta a şaptea dreaptă

dacă asta o fi irealitatea cu adevărat

se pot întâmpla şi radiaţii nevinovate

luminând cu total alte versiuni dintotdeauna

cum morţii nu s-au ştiut vii aşa cum nu se ştiu nici morţi

aici am putea să nu ne mai oprim de nu ni s-ar face rău

se pare indiferent de amabilităţi diagonale

decentă numai moartea zadarnic zaci condiţii

eufemistic frazate bălăbănindu-te interior

norii muşcă morminte în stomac şi umăr

probabil geme absenţa viitorului plâns

mă piş pe mine pe deasupra pişă-te mi-e

frig picură apa şi mă totdeauna la

antidot ţi-am notat vorbele clipei

bulgarii din box era şi un român

nebunii-n morgă morţii-n balamuc

ne pare rău ne pare bine cuc

vreo şase versuri la mormânt aduc

şi cucul îmi ia foc până la muc

pe pagina cu litere flaimuc

mormânt mason şi mantracuc

cititul scris pe orient năuc

nebunii-n morgă morţii-n balamuc

sorei noastre Augustina

fie-i sufletul odihna

fratele poveştile

uşile ferestrele

fie-i Dumnezeu din sat

ce copilă l-a lăsat

cum şi brazda-ne de chin

dă-ne să i-o înflorim

clipele cutremurului

cu lunile gerului

cu hangerul îngerului

cu lanternele răzbelului

mânerul zodierului

sabia preşcolerului

de ne prenumără

rotulă-n loc de umără

                                    10.3.'85

versul de-ar atinge numărul morţilor taci

procentele intrării în scenă trupa de trup india-

nitatea din mit în carne de întristare

voce rară treisprezece mâine poimâine

nu mai eşti curios de contrapartidă

pe exprimatele ca şi acolo imagini

o tuse totuşi întâmplătoare la noi ar

plăti să alternezi problematica pe ultraduse

                                                            11.3.'85

Remus singur în costum singur

lumânări împrejur în mâini împrejur

absida către cor priviri spre cupolă

n-ai tu bani să mă plăteşti pentru Rem

rămas-am în zăpadă cruci şi pari

cu mersul zilei perspectiva ne-nsera

un tren de-a latul în tango a noapte

târziu la ultim muc tampoanele pe palme

cu moartea rablagiţi de-o parte

până la revedere dăm de-adio

cum la amiază mai e timp

de mica linişte frumoasă

aşteptându-ne dincolode bruiaj

prin ochete de pasăre nevoită

pâlpâie neblândă şi varietatea

spre buna şansă-a mângâiatului formol

năstruşnici refuznici de slujnici

slujească botez după moarte ce nunţi

ar bate soarta întoarcerii galbene

nimeni treaz cât să se sperie apoi

se românizează sufixulismul

din nordul pierdut la putere a

simulacrul regatului l-am resimulat

nemairegretându-ne nici morţii dragi morţi

                                                12.3.'85

am stat de vorbă cu Naciketa

de i-a zâmbit şi Edmond

câte cineva supărat pe şefii

căzuţi pentru ce n-au transformat

postul lor ci pe acela al femeii

frumoase cu minte frumoasă

l-apucă dorul de furnici albe

la numele stabilităţii Popov

ochiurile broboadei negre

peste creştet şi jaca albăstrită

sub surâs dorinţa dans

de-am ajuns în demisol

în grup fără rost şi faţă

am întins mâna spre weekend

lumea s-a păcălit că da

şi nici de prietenie n-a rămas

                                    15.3.'85

mantie grena de pomană la

un an după sinucidere şi

unu două zeci anii ei de veci

duminici pe zi un an după şi

Troiei printre greci cu mânie-ntreci

plec în Vrindavan două zeci un an

mantie-oi vedea dragoste grena

sinuciderea de duminica

zis şi făcut între amor şi moarte

s-o amâna sinuciderea amorului

şi amorul sinuciderii păcat de roman

prietenele la nunta fiecăreia

părintele ţi-a fost turnat mama

ţi-a murit de încă atâţia ani

de câţi aveai atunci încă unul

încă de două ori mantia grena

şantajul ne ţine în viaţă noaptea asta

ori faci dragoste ori sinuciderea

râdem înainte de alternativă

râseseră de tesseră groparii

şi mă-mbrânciră peste şold de liră

rima încheia dansul comândului

cu muzică ori  înapoi la sine

greu la înnoptare în călduri

înseamnă teii de mai târziu

ne-au mutat palmierii răbdarea

scrisul pe foile lor nu ne-ar citi

n-am pas în jos verticali

om fi fost ţări orizontale

altfel cerurile aceleaşi

plictisul arhitecturii gara

în chip de templu macazurile

                                    17.3.'85

mă temeam de rânduri

ce nu s-or mai scrie

mă temeam hârtie

scrumul se-ntrerupe

conversaţie cât o convertire

grup de stropi de sânge

creşte-n jos pe trepte

Old monk sinonim Triumf

                                    18.3.'85

însingură-se dimineaţa

în devremele coşmarului

întoarsă pe partea cealaltă

a nopţii când încă ne recunoaştem

îmbătrânim mai prieteni

decât orice închipuire din

tinereţe printre noi altfel

tot îţi vine să zici mamă femeii

                                    19.3.'85

nervii troleibuzului mântuită miercure

ochii nopţii reci proptiţi în tălpi

mă mai ustură şi-ai mei cu capul

negândirii nici în râs ideea clipei

doar prin tevatura uşilor înalte ieşi

murind zidurilor pară o mină

de o lumină ce costă mântuirea

spre percuţie că reîncepe dansul

                                    20.3.'85

un ţăran de nouă zeci şi trei de ani

sâmbătă seara şi duminică o fi sughiţând

Sofia i-ar fi pictat bordeiul copilăriei

Victoria îl prefera la o mie nouă sute şapte

Rodica se pronunţa asupra confiscării boilor

Gheorghe la intrarea în politică după război

fiecare ne aminteam toată povestea de nespus

a acelui mai mult decât Moromete pe nume Năvală

                                                            24.3.'85

copilul bătrânului în traducere

de la prima mână la aceeaşi

singurul optimism fiind moartea

aceea ce se-ntâmplase şi-n insula

încercării de azi e la unison

cum în peninsulă regăsise

adierile dansului de m-a

întrebat cineva azi dacă am zile

                                                25.3.'85

tranşe din urmă tranşee din faţă

pe o viaţă n-ai mai paria moartea

ratarea prepoziţiei  răsuflet prana

biblioteca de aeronave la gratii

numărul uitării la uitare din năvală

cazul de spaţiu din Braşov în Weu

numărul fără soţ al troleibuzului permite

alternativa unei zile după o nezi

                                    26.3.'85

nescrisă iar poezie din grădina icoanei

până în lacătul bisericii anglicane

în locul izvoarelor trecătorii posthiperbelici

m-am plâns de aderenţa la hârtie

prin scris închipuit şi comerţ librar

de intrasem în bibliotecile Romei

şi de sub presiune n-am pe unde ieşi

Cezar întinse din uitare destinu-şi

                                    28.3.'85

în caietul de însemnări roman din poezii sinucigaşe

la versuri sinuciderea în locul parcă fără apă

până la această probă ori dezăpezire contrară

crezută moartă toată lumea într-atât şi glorie

de întors pe dos apa şi pământul nimicului

cât ai cumpăra un peşte mare nu că e bătrân

ai visa cuburi cu mintea patrată şi cobori

de unde nu te putusei înghesui un pământ

mai mult n-ajungi în muzică n-ai plecat

spună şi Beckett comerţului he has arrived

onomatopee traduse fără lingvismul

din bestia oraşului nostru de-a dărâma

I mean beasts cu blândeţe în loc de

carne şi oase păsăreşte mamiferic

ce va fi scris Zemlyak n-am mai citit

şi ne-am şi înţeles peste un deceniu un an

she knew my mother was dying o văd

cum ţipă cuplului născătoarei murind

pe lângă nemainăscutul apatic gropar

recenzenta se aniversa în salon amară

poeziile se vor răspunde în povestire

loosing a man she was sharing with a sister

cealaltă era frumoasă el a murit

frumoasă mi-a fost mama nu te-ai uitat

                                                30.3.'85

prier

only curse or any idea noise the words

iar nume în nume şi vino la sinuciderea

de după un articol doar semnat rândul doi

mai uşoare cheile prozei în poeţi modiţi

zgrebţăninzii nummus prin morţii iernii

se înrădăcinează numai cine are venin

the stories-committee-volcano to visit

înmormântare curcubeu peste duminică

nu-mi povesti nici tu din taine isteria

cuminecând călugărit duminica

de după fiecare respiraţie

ţine-ţi culoarea dialectul cenadia

în cârciumă doar vinul prost mai decât curva

ea nu se-amestecă în poezia lată

numită carmen fără karmă prea târziu

după atâta şi aceste calme colegii

cât ai schimba estetica impotenţei

cu albul dintre albastrul munţilor

n-ai idee ce vine după martie

când bine te-ai născut ci nu ţie

abţine-te tare cum îţi aparţii numai

înainte de naştere şi după moarte

între timp dai în dreapta şi-n stânga

din piatra ce te loveşti de piatră

modern când încă apropii din clasici

lumea spusă de altă lume azi nu

am întins mâna spre carte vă citeam

aşa că în coada povestirii addenda

cum ne gândim la viaţa de nimic

înnoroind ruinele pe oase mintea

simte şi gânduri mai de niciodată

trebăluind uitarea şi ghicitul

bine s-au întâlnit după o mie celălalt după o sută de ani aici

unul a dormi în muzeu altul în mănăstire alta altui dispăru

cam la naşterea celui dintâi uită-te la fotografii

locurile-s în diagonală peste munţi gazdele nu comunică

din tunelul de la mijloc nu ştii cu cine te-ai înţelege

trimise invitaţii tipărite de nu s-ar întoarce strigoi şi spirit

moaştele şi încă deranjează în cârciumă şi n-am mai intrat

lumini în altar şi abia ne deschisesem ochii nu s-au întâlnit

                                                                        30.3.'85

v-am făcut o seară frumoasă cu Iuliu Cezar Săvescu

apoi Verdi între austrieci şi cine a cântat dublul

veţi auzi copii sărind la scandal cu nufărul

mi-aduc aminte lectura culminând în Valmiki

usturătura ochilor în toate primăverile şi acum

singura bucurie în adevărata emancipare a copilului

de să fi zis soră-mea cum o fi umblând singur

ea e mamă de băieţi în exclusivitate nerevoltated

                                                            1.4.'85

soare singur steaua sta

huma homului pe ea

ionizări transcerebrale

ciob în crier şi sandale

scripeţi degetului mic

ergoterapeutcik

din Cenadul orb Brăilii

Braille pe liber în Marsilii

                                    2.4.'85

bunătatea publică de lux a vorbitorului

înainte şi după uitarea legilor cosmologice

reamintire după discursul zburătorului nostru

era zâmbet şi-n regia de ştiinţă

păzind găinile pe boltă urca să se întoarcă

îndemnului fără de educaţie cu mamă

nu-mi place ridici tonul ce zici tu aia e

plângea la telefon ce vrei dacă se plictiseşte

                                                    4.4'85

mama şi fata plecat bărbatul sosesc mama fata şi bărbatul

se culcă cele venite şi fata mamei din casă

până a doua zi pe lumină până revine şi bărbatul din casă

dacă nu la breakfast cel târziu la prânz eram şase

în intermediu cuplul nemţesc trabucele şi nonşalanţa

evitată puja musafirii în cuplu au ajuns gazdele altui cuplu

plus o femeie despărţire pe rând dimineaţa femeia gazdă

mai încolo bărbatul ah or fi fost la rând lingura şi musafirul

                                                                            8.4.'85

ruşinate dodii

în odăi de oddii

nici tăcerea sorţii

popii doctor orţii

sârmiţă sârbuţă

sir miţă mbuţă

gaze în gazelul

gazelei răzbelul

              11.4.'85

Luther

Luther apoi revoluţia franceză

au adus nebunia egalităţii

pe când persoana este per se

eram în Himalaia şi un nazist

vedea comunismul drept hrănire

de cerşetori şi mi-a dat un trabuc

ştiinţa a rezolvat probleme minore

Newton cred că n-a plâns niciodată

pulbere maşina de scris

kilogramul de vin adaos

importului din doliul alban

amabilităţile sartorialilor fără

timp de index ori operă ingineri

e prost nu ştiam a fi şi rău

încă şi încă o incopatibilitate

sâmbăta liberă aşteaptă pe luni

cuminţenia problempoemelor tinere

se obsedase de cap şi coadă

până a săruta cuvinte nude

în rest timiditate de orient înnăscut

de unde-om fi picat să stăm de vorbă

faţa e altfel prin gunoi ieniceresc

mă mai inviţi scrisorii de-o treime

şi toate pierderile-n circ se amintesc

mulţumită evitări învieri

defecţiunile universale mă îngăduie

cum se aud casete a nu le asculta

prin apă nu pătrunde unda

nu mi se apleacă să-mi blestem

efectele excesului pe apucate

de-oi adormi mă voi trezi

de n-oi muri mai înainte pe aşa

                                     13.4.'85

alternativa bântuie din vulg de-apus

onoarea sclavă de nestăpânire

cum să te consolezi c-a înviat Isus

altfel decât cu-a maicii adormire

pe străzi cu soare fără-ntorsul dus

codire la dodire dodire la codire

consoanele de odă s-au nespus

verzimilor având prin cimitire

maşina de scris nu mă refuzase

te izolezi repetă şi copilul a reproş

povestit în telefon fără fir ar fi

cazul să se apuce de fiabilitate

cât încă nu e prea fericit târziu

de când să-ţi aduci aminte prosteşte

mai câtă viaţă mai ai mai niciodată

şi doamne fereşte de învierea de azi

cine n-o fi suferind Shakuntala Rosalind

cântecul descântec fata Cătălina Radha katha

în duminica de Paşti învierea morţii paşti

peste altă săptămână gura-n mână îţi rămână

bine te-ai de ce râdeai apucat la cap să dai

fetelor bisericoase cu femeile thalase

cine n-o fi înviind Magdalena Rosalind

cântecu descânte-le dragostele smântele

altele cuvinte neţinute minte şi cu jurăminte

uită-te frumoasă tropical mireasă tristă pe acasă

zilele se mişcă nopţii la morişcă morţii joacă rişcă

i-au pus cărţi hârtie creion să vă scrie de prin veşnicie

umerii-ţi răspund tineri în Triund tremurând pe prund

apa îmi adapă

                        lacrima mioapă

                                                     nevăzând de pleoapă

                                                                                

vinul împărtăşindu-ne de vrei nu vrei înviere

s-or fi retras sărbători din destin şi dormi duminici

m-am întors din nimicnicie cu paharul plin iar

şi surâd primului cuvânt cu vinul pe terminate

s-au terminat şi ţigările s-a dus cheful de viaţă

altora fie-le distracţia plăcută pe cât sunt trist

de la naştere la înviere entuziaste poze

de-şi mai vor vărsa în sânge negativul sorb de-acum

                                                                            13.4.'85

cum dansase bufonul şi apoi bufonul dansase

dansase nunta şi apoi nunta dansase

azi dansa India şi India încă nu-l dansează

dovedindu-se că nu tot ce e dans e India şi

nu tot ce e India e dans oasele blondei

mai aveau puţin să intre în Euridice

trei ore şi iar trei aseară şi azi şi iar răspoimâine

introducerea e făcută de la Ioan la Ioan

mâine poimâine totuşi Gitagovinda lin-cătălin

zile-zi din glezne-n gât

mai bine mi-ar fi urât

sinucidere oricât

mi-e de previzibil coşm

cum viforniţele moşm

năduşelile-n cotoşm

nasturii tăiaţi la nuf

pe spălatele de ruf

mort de frig şi de năduf

                              18.4.'85

cercul mediocru în jur de mandală

până-n Waikato şi înapoi pe mâine

jocul nulei juva şi noi juvenes

în holul principal şi totuşi al muzeului

accidente sarcini maxime nimicul

m-am retras în zilele vizirului Ahmed

povesteam plecarea inconvenientă

pe cochetărie cardiacă a dezicere

                                      20.4.'85

Kuh

cum dansase ieşirea din unu

dansaseră apoi reintrarea în nimeni

ba nu femeia se rotise între braţele lui

du-te şi vezi-i până în somn

altfel astrul era după muzică

alt ritm şi juca fată în lat

când se făcea tăcere era şi întuneric

apoi murea se năşteau toţi după dans

în zilele cu animale nejignite

fiinţele de partenogeneză

telefonează din pontaje două

până alaltăieri donaţiei de sânge

ori sâmbăta trecută preţul

azi-mâinelui sala şi mirosea

abuzul coerenţei mit la toacă

cine pe cine-o mai jigni donat

amestecat cel ce nu mai sunt

în cel ce în nu sunt cel ce

n-am fost în cel ce nu voi fi

nu vorbeşti cu mine cu jula

înflorită mâinilor lungi

de timp dus-întors scenei

amestecate în notiţe de hind

prin aceeaşi căpătuită Rosalind

spune-i altceva altcuiva

cu mâna cimitir nu saluta

distracţia-n chenar doar rubrica

biletele la Shakespeare acolea

în subiectul ce ni se gherghea

pioşi ori tragici niciun da

nici în latina ori sanscrita sa

nimic nu-i spune nimănui mai va

carourile promise pe dezbrăcate

teorii de epic netopite-n brahman

cum s-a întâmplat distracţiei rassa

răspunzi când aici ţi-era katharsis

acolo se povestea năprăznicia

ai trecut la războaie religioase

pe-acolo petrecerea rafinamentelor

voi relua discuţia mai departe

moartea focului de lângă foc

nemurirea în suferinţă nealternată

scuze sunt două lumi într-una

pe-o orizontală închipuită

nu se întâlneşte la nesfârşit

orizontul cu salutul de-l aud

din uşă recunoscându-l copil

şi s-a închis plecarea vremii

continuăm neclara obrigadie dat

cuvântul memorat prost acknowledge

ne trage aţa spre netragic nemetafizic

de la fiinţă la devenire la tragere

alte teorii unde ne-om mai întoarce

n-avem bani să mai aşteptăm o iarnă

apropo de singurătatea în mizerie

preferă limba lui Chaucer şi taci

cam niciodată vreo ureche

auzi-mă aer nu numai frunză

altfel foaie pe genunchi cuvânt

din indolenţa supravieţuirii

a doua zi-mi lipseşte lasă

mai moale sângele bătăi

a tras un pumn a luat gagica

lăsându-i p-ăştia să se jumulească

prin teatrul gol vreo modă a ruină

n-ai râs când a borât tramvaiul

comod legat prea strâns la gât nedezlegat

de nu ţi-ar fi vreo zi să ai viaţă

că numele de moarte ţi-ar sticli

s-a încălzit de ură valea

călcată mai de aripi mai de morţi

mi-aruncai o vorbă în scriere

mi-ai întors spatele în aceeaşi

formulări în calc de imperfecţie

a limbii foarte străine deodată

ai vorbit alături maternă

muzicii şi mişcării convenind

urechilor surde de pe vremea

antibioticelor şi copilăriei

rimam prieteneşte nimănuia

o dogmă aş dogmatiza-o

pe mama de-ar fi primăvară

nu moartă primăvara

discut de muzică trecută

la vremea necredinţei deghizate

inconştient cu mântuirea

de existenţă numai mamă dacă

Papagheno Parpanghel

tragic nu ţigan răzbel

un capitol mai de el

starostele Jundandel

lela lui cântec de lel

perpeleală fel de fel

flautului clopoţel

Papagena Annabel

                        22.4.'85

literatură de ce ţigări fumăm

rămase în tiparul cişmigiu

de la muşatina regizor

ce-şi va fi încheiat sonetele

lui Shakespeare şi ale actriţei

vizibile deodată în eter

nu şi în plânsul dinăuntru

nici vorbă fredonasem boleroul

pe stradă-n aşteptare dusă-i

nu tinereţea o întindere de vers

pe când în linii opt mă tot sufoc

până mă comuta-voi altor şire

ajuns-am o măsurătoare respirată

mai văd cine aşteaptă lume bine

plăcere sfântă gheorghe stop

de unde aş fi început un cântec

de-am devenit procesul confirmări

de o cădere în orice viaţă

de dinaintea morţii nu ţi-e frică

întreb decât viaţa mai e moartea

nu temă cum împărtăşim necazul

pe confidenţă-exteriorizată

luaţi în serios de tragedia

şi diferenţelor şi agoniei şi credinţei

lipseşte neurmării o unire

de tentative strofic întreprinse

pe consecinţe pozitive raţiunea

se cumpără din bârfa sacrificiului

s-ar fi temut de rupte pelerine

putere cuplului dicteze-şi neînsingurarea

pe invitaţii fără interes fantomele

de-ar prefera aceeaşi viaţă tot pe invers

                                               23.4.'85

din şaisprezece paisprezece

deci o corona plus două

sonete pentru două femei

ori cuplul bărbatului cu una

ipoteza demiurgului marii

miniaturişti triumful morţii

melancolie şi totuşi nemanieristă

raderea monumentelor de pe faţă

la adoua ascensiune a Ceahlăului

unul cu un pepene uite-atâta-l urca

flegme pe străzi pe talpă în casă

singurătatea mormântului mânjită

domnule am încercat doamna e de-a doua

copiii sunt cu aceea dintâi mă tem

că de pe aici sunteţi atât de sensibil

n-am mai comentat cât de înţeles de ea

scrisoarea i-am pus-o în carte atelier

mi-a spus maestrul necum să doarmă

ziua în amiaza mare ploaia trecuse

şi prin oraş miliţia se sorea as well

cozile la ciocolată de nu-mi vin în minte

natura metafora naturii metafora

natura metaforei n-am sentiment

şi liniştea mă vizitează neumbră

se pot lăsa reflecţii carierei

vorbitorului dintâi despre cel din urmă

voci greu de auzit pe toată linia

insinuând bun simţ şi papagalul

proporţiile intimaţiei fără amplificare

chircitu-s-au în aulă ţi-e somn

pe nemâncatele plictisul peste minte

ori sufletul vacant în ciorna

unde identitatea ţi-ascundeai în joacă

departe mi-era dor de voi aici

acum vă este dor de locul timpul

cât să nu m-apuce dor de voi acolo

unde mi-a fost prea dor de voi nu mişc

de obicei schimb tonul imageria

zace în natura de pe afară

de la gară la palat vorbisem evaziv

de ambele părţi dublă rutină

voi mai traduce cântecul lunaticului

şi atât ori nici atât la loc fii gata

momente dă doamne mai sunt de pierdut

finalul articolului dansul gândirii

voi trece târziu la a treia sumă

de absconse transporturi culoare vastă

tropicalizată pierzând în cumpănire

                                           25.4.'85

Mi.La.Ras.Pahi.mGur.hBum

Milarepa construise dărâmase construise

nu mai ştiu chiar acum capitolul al doilea

am zis munte adică nu poţi gândi la

Milarepa nici la Brâncuşi fără munte

greşisem Alpii şi Parângul după Meru

ai revenit la spirit de însculpturată dodie

ce va fi fost totuşi capitolul al doilea

în imposibil templu maya-dodie ce munte

o discuţie necesară întru cunoştinţa

bătrânului sută la sută cosmic fiu

de-a fost pe numele lui sculptor şi

singurătate de cântec în toată comunicarea

când îl vedem de o sută de ani

îl auzim de o mie nu sunteţi de acord

nevastă-mea cerea o sferă pentru voi

şi nu o sferă întoarsă pe dos cum mi-e felul

ce necunoscând ne-ar fi drag

cum drag fiindu-mi aş cunoaşte

m-am apărat cu metoda oricare

am zis critical fiction nu ficţiune

îngăduie în casă cale poeziei

doar străbătut-am numai pe aici

o cunoştinţă în plus pe obsesie-metodă

folosul împărtăşirii acelei întâlniri

                                             26.4.'85

dacă am curaj tăcerea piatra

să le şi refuz din lene prea târziu

socotit în numele mediocrităţii

cum renunţ abia citindu-te-n tramvai

best sellers gust în troleibuz spre cap

a doua scrisoare pe post de prima

uitată şi-o încheie cu slalom şi

tocmai pe televiziunea naţională

la antipodul izolării şi cântă de Ionel

India nu m-a terminat încearcă băutura

dinaintea duminicii muncitoare din noapte

turcismul modern când şi diplomaţia mai fair

la suprafaţa orientului pe înecate pe tăiate

obosiţii sinucigaşi de neoie şi din obişnuinţă

ce caz de zăpadă anatoliană helvetă de studio

nevestele-i smulseră eroului n-am înţeles

nu mai avem ce desfiinţa din sine împrumutată

                                                          27.4.'85

cuminţenia Tserinma zbori de două ori

casta şi atoatenăscătoarea le desparte

parabola cu doi şi douăzeci masa cu doisprezece

bine atunci în adânc planetele hrănindu-se

ţestoasa zburătoare cu flămânzi cu tot

masifică zborurile cerului o găsesc

coloana ajunge altfel în Dharmakaya

deasupra capului învăţătorul deasupra iar în Nirvana

sărutul nondualităţii pereche întreind

un vers din povestire unul din poem

eram înapoi Rechungpa din India a doua

jignit în gând răspunse Mila din telepatie

cum se va fi numind în tibetană

că-n corn de yak intră şi mai era loc

nici mâna cel cu arse cărţi nu-şi încăpea

cult focului şi alergie la rele mantre

nu e voie oboseala curăţenie-n duminici

patria şi nu acasă sâmbătă ce vine pleci

cărţi despre canal mai lasă din canale treizecişase

dacă-a plâns şi nu-i vacanţă înainte că revină

e departe îi spusesem tu n-ai plânge-aruncă mama

vă bârfisem sentimentul ţine-l sub experienţă

că a plâns cât să inunde avionul către nord

şi degeaba ne tocmirăm cu destinul că nu mişcă

                                                              28.4.'85

mandala n-ai redesena-o şi recomanzi fotografia

creion toate zilele şi nu m-aş gândi la ochii tăi

aici ţi-ar fi teamă de câini după o enciclopedie himalaică

bine de hârtia albă adică de mine traducător

ceea ce am recomandat şi sindicatului pe ploaie

în troleibuz m-am gândit la arderea mantrelor parabole

în dodii Tserinma-cuminţenia obiectase văzând simbol

mistic în idioată în timp ce tibetana numai aia avea în cap

zilnic multe rânduri dumnezeule şi jos alcoolul

munca şi victoria în slogane nu m-ar prinde spre balcon

shunyata ne-ar modela mişcări de întreţinere

adevărul gol anunţasem cum se zice şunyata

versuri din Grubum să ilustreze măiestre şi ţestoase

mandale tibetane aibă de legende dodii

scriseşi pe fugă din acelaşi motiv fără apoi

vei scrie multe cărţi zisesei straniu la geante

cei mari şi dumnezeu mai bănuit de ei la ce-ai mai crede

rămâi la dispariţii alt întemeiat printre expresii

împuţinate şi depresiile în nerespinse mângâieri prin aer

aşezi imagini în margini de orori călcată apa grea

câte-a văzut se pomenea-ndrugând sindicalistul

cum nu prea mă uitam la el ci la femeia singură

s-a măritat cu un procuror e periculoasă nebună

îşi lăsase bărbatul în goană după amărâţi

                                                        29.4.'85

florar

cam când am ajuns la Dharma de-o ştiam pe lângă Buddha

lecuitu-mi-am crisparea vorbelor nemuzicale

mi-era jaf de dodii blânde pân' la urmă până ieri

mâine-aveam să-mi văd de treabă încă fără o vedere

când citeam ideograme cu sfârşitul de visare

înţelesuri dezlegate din ceramici la fereastră

din pridvor vedeam afară ca o vizită plecarea

doamnelor necunoscute una câte una toate

noaptea vag mahayana dinţi lipsă

ca pedeapsă terminologic de neispăşit

limba pierdută baba şi mitraliera

moşul şi tigaia tu şi cărţile

copiilor le făcusem conversaţie de nimic

rugăciuni să-şi facă singură cu tragerile

mâine voi traduce orbeşte pe viaţă

şi pe săptămână până-n completări

                                                   1.5.'85

nicio relaxare strigare apoi Pai strigare

şi se relaxase mai greu fără efort

Mahamudra naturală restul mort

cântece răspuns săruturi de te scuturi

nu te scuturi te faci roată

o mandală atonală niciodată toată

se şoptea de sine în peştera de mătase

apoi Pai strigase şi se relaxase oase

la prânz ne apropiasem de ilustraţii mai e până atunci

un refuz în viitorul refuzat după ieri şi azi ar fi durut

am tradus apofatice dărâmări de dharma lucru-credo

aseară ori azi muzica mă prinsese din vocea-i

rufăit manuscris de-l cumpărasem caiet

de-ar fi cu putinţă nu numai ar munci scientistul

or profesorul după haz poate ar avea un hobby american

student zburase prima oară speră să treacă balta

încă o ţigară la plecare îl întreb de hobby de se întoarce

                                                                            2.5.'85

cuvintele nu se suportă expresiilor în ştreang încercări

limbile suspină sărutul speciilor în piatră

a doua carte citind-o pe prima tăcere în munte

unul străin de partea cealaltă a nerăspunsului

culcuşul dogmei pe nesfârşirea convenabil glosată

chiar întâmplare întoarsă în obşte pe înţeles

celor plecaţi amintirea li se universalizase

cel din urmă poet cel dintâi cioplitor în vid încercări

                                                                            3.5.'85

de colo colo tâmplă numai golul e plin

somnul pe traduse plin e numai golul

zis şi făcut mă trezisem pe gol din gol

îmi trecuse e drept teama de teamă

cu mâinile adormind pentru când moarte

n-a mai avut vorbe timp a fi de alt gol

discutasem iq în armată cuburi goale

mental mai merge despre mâini ţi-am spus şi mor

am tăcut o dodie am tăiat-o de cum o scrisesem

nu abuzul de ea cum nici al ei de ai mei maeştri

mă împăcasem cu autocenzură sclerotic din timp

artificiul peste obsesii şi înspăimântat nesomn

mai mult o vizită de amintire a urmei

cum de departe o umbră nu se mai sfârşea

la scăzătură o poveste de demult şi tinereţe

în spaimă petrecută până parcă nici n-am fost

beam mâncam fumam prin doliu frumuseţe

urâto şi s-o fi supărat mergeam dreptate

n-am greşit demult cine se clatină unde

vom mai dormi nepăsători de trezie spune

Vaticanului de alt Milarepa Europei de soru-sa

mai mare fără a intra în exiluri războaie religii

n-avem acces la subsoluri din râsul slavei

de-am ajunge limanul am şi amuţi

                                                 5.5.'85

aproape înapoi în aer prin Di Se şi Nya Non

locuri imaginare fără margine oprirea

în praful pierdutelor cărţi de sculptură

întoarcere din cântec numai în aparenţă

în apele dodii apa din piatră vorbire

câtă carte spre cenuşa cărţilor are

în fostul capitol arderea mantrelor

telefonează ilustraţiile din Alba

                                                6.5'85

Laplace şi Barbilian

Laplace şi Barbilian chiar s-au preocupat de determinări

Milarepa şi Brâncuşi în limbaj reimaginat apud apocrif

şi-atunci am schimbat expoziţia de război pe şosea

chiar am mai vorbit două-trei ore de primăvară

unde ne vom petrece iernile morţi mai vedem

cât costă zborul cât de deştept e câinele microbii

zece minute altă variantă lasă-mă cu prostiile

scrisori de crâng şi bust comensurat imprevizibil

                                                            8.5.'85

mai încet noaptea şi moartea convorbeam pe-a doua zi

avantajele iertării măsurariul zodiacul calendar

sora la cer coloana spre creştet alter mitos

crezusem că traduce din engleză când azi l-am auzit

de ce eşti în stare în afară de vorbă oratorule-n pace

nu trecuse iarna şi venise din gară la 95 mutul

am dat să-l salut din ochi îmbătrânise

cât să nu se mai recunoască faţă de nimeni

mişcări spre vârf şi sabia  în umbră de-Arhimed'

jumate numele de cult în tropot dinainte de motor

pasul în faţă ocolul lalelelor poate-ţi explic

se încălzeşte prin simetria uitării de iarnă

de obşte inutilitate vagi avantajele morţii

avem cazuri de sinucidere asta era pauza

cu ce nu ne-am învăţat între experienţa

interminabilă şi celula tânără dând cu cornul

                                                            9.5.'85

i s-a întâmplat ceva în familie la revedere biblii

îi plăcea să alerge printre palmieri făcându-i nebuni

şi reci prietenii altora ai săi parcă nenăscuţi

toţi văzuseră meciul vizavi trece o zi prin noi

oricum şi-a făcut rost de viză asta era surpriza

de unde şi la ce mirarea doar casa colonială

s-a spart la plecarea vânatului şi-i urmai

uitat inaugurării invitat de vizat vizaviu

nunta Millimei cu Mârza rezolva scrisoarea lui Norman

în a doua parte a zilei complimentându-i-o pe Martha

neîntoarcerea din Cambridge a nefericetei mame în scenariu

cine pe cine la cine mai înlocuieşte cu isterie

casele spărgându-se după cincizeci de ani doctori surori

cenuşa lui enen lăsată-n pace l-aş asigura duios

bine-i zisese vezi că e singur situaţii postume altfel

singură cu singur spart şi clubul de bridge

                                                            10.5.'85

frumos îmi spui rupu-ţi un dinte citeşte-mi pe Milarepa în franceză

ne înţelesesem dimineaţă cuvântat ori liniştit pe scris

somn sâmbăta naşterea de-o demoniţă întunecată

tendonul frenat de ideologie gâlmă postoperatorie

ne înţelegem prin poveşti de-afară de ordinea noastră

care vrea să intre în profesie care să iasă cu viaţă

firi de creaţie cu două trei iubiri egal posibile

de-am glumit şi nu prea islamic mai ieri tibetan

am adus aminte regina mediocrităţii întorcându-se

mai tinerilor ofrandă ambiguă solidaritate-n exces

exceptarea cornului şi nu de yak legănând bătrâni

mers serial între crizele săptămânii viitoare şi azi

mulţumesc de întrebare pe dublate vedere spate

neînţelegeri de bine memoria plasticităţii de dans

vorbitoarele singure în ceartă şi protocol argo în diminutiv

odaia parastasului cronologii de magice întâmplări

                                                                        11.5.'85

fraza de-o noapte nemaicrezută pre claritate frâncă

tibeto-nemţească paranteză şi a doua jumătate de secol

renaşterile de exil reîncarnările la pensie

generaţie mai la fel nihilismului trecător

lectură sculpturii regăsite de nu-n dedicaţie

cine mi-ar spune din părţi opuse litera negrupată

cu singura tipografie visul şi tot el weekend

chiar la ce altceva decât la nimic putem medita

să-i fi spus că trăiţi ca munţii nu că n-ai nimic împotrivă du-te

te-a auzit căldura ci ploaia din vrăji lamaiste doboară

cartea cu carte ne mântuise cu ne visa adio invitaţii

vag imprimă vântul albinărit ieşitul din casă pe brazdă

bine cauţi umorul mă mir de alternativa poveştilor

oare atât de fantastică să fi ajuns distracţia comunicării

măcar doctoriţa o fi tras la mişcare cât că voia a ieşi

din profesie de-auzisem o psiholoagă pronunţându-se ba intră

                                                                                    12.5.'85

dimineaţa Brâncuşi seara Milarepa

ziua de azi la mulţi ani singurătate

Marpa de nejucat franţuzeşte pedepsind

originalul şi-un sunet în greacă dacă

procesul celor trei şi arestarea celor şapte

zi de naştere pe 24 iunie la anu'

în vreo broderie a optzecia şi vederea

cum un italian poate unde vederea

                                                13.5.'85

povestea fără Marpa nu se poate

cântecele i se vor tot prosterna

de la nărozi iar la muncă irigi japonez n-a cana ia cana

prea multă măsea umflată pe lună de vară

să mi-o scrii pe-aia cu coloanele

au făcut reclamaţie şi şi le-au scăzut din factură

mâine discut piatra de temelie şi la mine la bloc

bine vă pupăm pa pa ce voia mamă

                                                14.5.'85

i-am arătat Eusebius îl interesa principiul

din josul lui Aristotel în diagonală cu

al şaselea volum al eliberării Germaniei de fascism

tot şase făceau şi tomurile dintâi pomenite

când am vrut să întreb de alte alfabete

începusem cu gândul la devanagari acum văd

că mă interesa cel tibetan gândindu-mă

la asemănările asameze bengaleze alt principiu

ne dădusem întâlnire acasă pentru a citi Milarepa

vezi că nu mai fac nimic până nu terminăm

să nu citeşti singur că nu-ţi mai fac ilustraţiile

să mi-l traduci până la partea cu coloanele şi dezlegarea

un cântec pe seară şi-n Chhatra dar ce trist

asta e cu Milarepa şi Brâncuşi singurătatea lor

te pârjoleşte singur te iluminează în doi

ascultă şi copilul de nu ne-ar ieşi vorbe cenzurii

în aşteptare pe dinaintea ritmului aşteptat

repetând ritualul nu şi aproximaţiile tinereţii

nu-mi vine de nimic să mă las din nemişcare

aveţi un aer spusese aura am mama pe moarte

auzisem de la cel de-al treilea vorbim o mie

de n-ar tăia plopul de-ar scutura asemănarea zăpezii

am fost colegi de şcoală de facultate şi de iubire

adăugase femeia vai multe i-am fost şi zâmbeam mamă

doamnelor mă ustură ochii cât m-aş culca

fără cârcota deprimării vagă durere de cap

ploaia n-a ajutat entuziasmul costă

gândul la traducere moale şoptit

în franceză murmurare engleză scrâşnire

nemţească vezi aluzii în rândurile de mai sus

scrisoarea de la Amita merci că ne-ai dat-o

şi nouă n-o deschisesem şi ne bucurasem prosteşte

stanţe de opt în lungimi schimbate

acuzat ieri de universitarism apărare doi

miniştri ceea ce era de demonstrat o gelozie

o mână întinsă abuz timp scurt cald

nu ştii de ce să te mai vaiţi pe pământ

nicio nădejde am scăpat de speranţă

scrisul s-a sinucis din plăcerea ştiinţei

nu le-am lăsat să vorbească dinadins

n-am mai găsit fotoliul la fereastră

mutat nu ştiu când şi de cine

uitasem când aud a doua oară banda

sportivă a sportului postului

şi copila repetase my my crezusem

mai mai adverb şi bună în limbă

tehnică n-am decât să dau la ziar

o faţă suferindă pe interdicţia meditaţiei

                                                15.5.'85

un mit Brâncuşi citind Milarepa

Pârvan scriind Daidalos după întâlnire

cu sculptorul poetul şi cioplitorul

Manole şi baciul se tot întâlnesc

Alegenor avatar în lumea de-aici

Eliade a scris coloana lecturii şi scrierii

centrul tăcere labirintul tăceri unele

mantre una Rudra învăluindu-l pe Buddha

                                                20.5.'85

altădată ţi-aş fi despre ce gândeam

adus aminte înghit reproş la somn

sfârşitul lui Milarepa întârziat

da' morcovi are îs rele rudele

lanţ avem ne mai lipsesc coarnele

şi perechea s-a mai sărutat şi noi

nu le mai vizita să te fi supărat

n-am înţeles de iubire şi copila

moartea de n-ar fi frumoasă noi frumos ne-am desfăcut

doar din versuri opt lumi neexplicate franţuzeşte aud

propagandă indiană vastă superficialitate snob exil

ziceam zău eu nelungind ţinerea vorbei încă

un poem de-a lungul ceva neîmpiedicat

număr apoi verific şi n-am spus nimic din

ce nu se-ntâmplase-n secundă parcă mi-aş

da drumul doar am renunţat la metru cum

n-am elemente scriam de picioare tibetane

ce spun sculptorii am mai extras fereastră deschisă

iniţierea nemaiintrigată transei precisioniste citire

regret neîntreruperea nu ştiu încotro am ieşit

n-aş fi oprit acel pariu o dată până acum

mi s-a întâmplat totdeauna să nu mai am ce

spune şi tocmai atunci pe tema asta să strig

îngândurarea neexprimării de mai nainte

începusem să disper pe invers cum că nenorocit

ţi se întâmplă să-ţi revii ce mama dracului

am pastişat colocvialitatea de mai ieri

aşa şi nu cumva cum am prins murindul

liniştit dacă nu întru revelaţie să nu

mai urmeze ceva anume întristător

alternativ mi-o fi intrat în sânge dacă nu

avatarurile ce mă aşteaptă îngrozirea de ele

                                                            21.5'85

am pierdut două rânduri pe foaia din memoriale

semnătura sosise apoi fiul despărţit prin sigiliu de tată

zice de voiajul clarităţii calota ciocnindu-şi apa

apa e dodie tata vine bat stropi în geam

voi veni cântec de ruşine punte ridicată

vin nebăut măcar să fi spălat vasele

trecerea dincolo nu retragerea dincoace

sunt şase cântece undoitrei pe nas frunză

nu întrerupere ciupită secetă biologia fanteziei critice

n-am zis şi tăcerea se zvârcolise atinsă de mediocritate

într-un triumf pe sub dictatură pe sub pădure

you're growing in young University of Waikato

de atunci cu somn în picuri întrerupere de refulare

pe gaşcă şi tot una în negrijă apă peste vin

de nu i-ar revărsa abulia îi ziceai acedie

n-o lungesc n-am întrerupt întrerupt peste

neînţelegerea golului prin amestecul

binelui şi răului a sunat telefonul

discutam inginerii morţi peste cai vii

cei puţini peste cei mulţi prin deputaţiune

înşelare râvnisei migrenă solară vin

în funcţie de lumină discuţie filmare mizerie

ulcerate hârtii de expediat în neunde

cu speranţa că măcar ce n-ai fost scapi

îndrăgostirea de tinereţe pe etern repede cearta

anii rămaşi te fac rezervat până la cumpănă

dacă nu mori ai ce regreta de două ori aruncat

cum de mai multe ori avusesei mai puţin de ţinut

că iubisei mai mult şi acum nici de trăit

nici de iubit măcar să încerci ultim amor

dezvirignării postume violul mă acoperă

necrezând avatarurilor  voi mai fuma o ţigară acum

                                                            22.5.'85

Conception

Conception privea în ochi Sujata privise în ochi

acum două zile acum şase ani azi e duminică

spre copii cine ştie sanscrită în Colle Prenestino

cine nu vrea să asculte mă băieţi atunci strigaţi

Brâncuşi dormise pe o piatră Anghel l-a trezit

piatra ardea clocotea aşa povestea Anghel

o piatră de temelie de pe lângă Gara de Nord

ce caz făcusem de limbi străine Conception Sujata

jurnale pe hârtie negaţia pietrei ori a sculpturii

citite coperişe de asceză nemaiprinse morânceală

ba una ba alta ne depărtarăm de Milarepa

dzonga era mănăstire o desenasei creştineşte nori

moartea pe franţuzeşte socratic întru otravă

acceptată când moartea oricum venea bolnav

sculptorul şi iluminat iluminând urma de sine

îşi putea permite sfinţenia gândului urmă de sine

dublul diurnităţii departe îndelung închipuit

apropieri tăiate intervale fraze repetiţii

as you like it notasem pe nişte foi cvasidiurnitate

mai încolo iar laus coloana lectura iar laus

am adjectivat amintirea lui Pârvan a la memoriale

cearta nervoasă a copiilor uitată pe-o asemănare

cu întinerire gratuită subiect precum  râsul

în asceză colo şi colo şi nu numai acolo singur

imprevizibilă bolnavă îmbătrânită libertate de sine

tuşii şi mă pişai pe mine hai mă ce mureai dacă o făceai

şi mă lasă ici lasă colea n-ai concentrare nici bani până sâmbătă

cuvântul de inventat în conversaţia-amintire cu bătrânii

scandal pe mirosul ţuicii dus vinul atunci bea ţuică într-un glas

bine că nu ni-l vărsară la loc ori în neantul vaporizării

împăcate tabieturi de săraci cu inima îngrăşând împrejurimi

octavă şi asta liber cuvântul de speranţele tinereţii

pe vremuri mai departe n-aş repeta transcrieri credulitatea

din atmosferă inutilă magia anul trecut şi mai nainte

n-aveţi decât să număraţi anii zilei gata nechezolul

singură din porecla zeiţelor m-ai aciua de nu te-ar înghesui alergă

pură sleire golul interior mai lumineze-ne hămesirea

altfelul nici al naşterii nici al morţii ce ne-om fi neînţelegând

iubindu-ne pe dată ne-am defrişa neputinţa fără a

avea sentimentul pevremurilor vrednică neiubire de apoi

                                                                                    26.5.'85

n-a uitat şi-a fost aşa de prompt ar fi zis Conception

v-a iubit mai mult pe dumneavoastră vorbeşte despre

nu vreau să fiu tratat ca ministru dar sunt

încurcat de vârste un om mai mare şi vorbă lungă

primul e la Ateneu al doilea da' parcă a lui

mirosul din troleibuz şi-n depozit mahmure femei

nu te tragi de brăcinar cu directorul dar Brisban era

s-o-ntoarce de la Moscova şi reprezentata

jurnalul în versuri nu primeşte ecou din Montale

dinnerul ambasadorului indian sincron politehniei

din octava anterioară tradiţie în alte haralampii

vizualizez turbanul ecranului bulgar hrănit japonez

încă şapte dimensiuni plus patru unsprezece

numai în joc matematic spaţio-timpul bătut de undă

ajutor Milarepa de la el lui de la Brâncuşi

cu atâta meditaţie şi ajungere în gol şi Nirvana

nu ştiai de Eduardo că era actor numai că teatru scrisese

prietenul tău seralist se dusese la luna dezmoşteniţilor

şi-ncepuseră şoul în hol hall's shaw Beso se

supărase ce nu mai începeau odată Perepolis nene

holism pe de sono ne-apropiem prieteneşte de Franco

Giuseppe nu Tucci moare astă-seară în ultimul episod

cu Napoli ce ne mai insinuasem susţineri

piatra de temelie la telefon ciment profesori şi inimi

zilele aceluiaşi caiet cu tăiate răsuflări în rânduri

unde-i lirica de tinereţe unde-i tinereţea numai sunete

ţeapăn în ore a murit numitul Prof citii în bibliotecă

dacă vedeţi pe capra mea vă rog frumos să mi-o trimiteţi

notaţia automată însă mi-e mai sinceră nimicnicie

transcriere în loc de îngrozire-n îngroşate vene

te întrebasem de s-or domoli durerile în cepe

am visat în unsprezece dimensiuni dacă bei atâta

în dimensiunea a treisprezecea se pare că ai o stare interesantă

de-ai numărat şi tu nouă peste patru ceruri trei spirale în

ureche trei dimensiuni ideea de trei intelectuală

percepem volum şi spaţiu matematica ţine nu de reali-

tate ci de intelect intelectul nu e în creier ci

în spirit creierul e pentru imaginaţie intrase

o zburătoare automată pe la cinci mii de metri în sus

te apucă urâtul aţi zburat şi pe lainere ca pasager

depresia over superstiţia doctoriţei observaţii fără dimensiuni

carnaţii generaţii de incredulitate ziceai scârba de cuplaj

am citit ticăloşii vedeam câini lătra Tiţa afară mă

costă cuplajul cu dimensiunile ascunse transparenţa supersti-

ţioasă apelul la ritual personal îi bănuia pe toţi

de otrăvirea câinilor pe doctor pe profesor pe farmacist

numai pe el nu se bănuia nu era vânător poate d-aia

iar sărbătoarea aeronavelor sub centură tipăriturile chirilice pe mâncare

vederea se încotoşmăna în arii de tinereţe pudoare plângând

am renunţat la amintirea de ieri a lui Milarepa n-am încotro

contemplu golul cu nădejde vom merge la operă mai apoi

nu vinde casa n-avem niciun talent de bani

nebucurată scriere citit anticar începusei Asimov

de saiăns ficşn nu-l prea înţeleg pe farmacist

l-a lovit în spate şi pe profesor în faţă un tată

pe-acolo ne-o fi fost seara cu mic cu mare

                                                            28.5-'85

n-oi mai având cum Milarepa după o zi de Raport

nicicum şi-mi şi pare rău s-a-ncălzit aş traduce

oricum altcum nu-mi găsesc utilitatea sensului

bibliotecă moară de praf şi amenzi îmi lipsise

ieri iranianului în război cu iubita noastră Feriga

azi yemenitului din sud călător când vrea către nord

părinţii pretinsei aviatoare să nu fi fost de la elice

ne uitam la aparatul înconjurând lumea fără escală

ştie câte ceva încercasem nu ştie nimic a răspuns

bătrânul adăugându-şi astfel Socrate fata din urmă

acest strănut nu m-a îndurerat şi seara există

până la Sighişoara unde-ai ajuns de-o oră mâine aici

lunile apoi anii abia douăzeci treci de treizeci şi

chiar discutăm altfel jos ziarele trage tare nea Gigi

relaţiile noastre rămân aceleaşi strecurase magistrul

căzusem ce stress a treisprezecea aia dimensiune

cum nu aveam nevoie să înţelegem schimbam iubiri

ne întâlneam unde nimic nu mai este păcat de surâs

totuşi numai viaţa perfectă emanase nimicul asemeni

n-am zis buddhism întârzierea abonamentului

plaja putea fi ştearsă de nisip abia-n replică

textul scris cu amintire de preşedinţie astronautică

ne stabilisem în aer în depărtarea urâtului

un fel de prieteni ai căderii din întâplare

e una cum bate vântul plopul s-a şi salvat nemainingând

ore înainte bine ţigan îţi tot ţii firea intenţie armei

leoarcă narcişii băltoaca lăudată de critică bătrâni la loc

vacile slabe speranţe de le păscusem pe Gange

de inspiraţia Himalaiei mai greu loc pe drum

mi-o fi lipsind liniştea mai bunelor transmutaţii

mi-aş înstruna elipse printre dimensiuni cât de spăsit

pierderea viciului a-mi putea consacra aparenţa pe viaţă

sunt treisprezece în patru dimensiuni pot fi un miliard

asta e diferenţa complexului filmasem planuri

bustul face mai bună impresie pe film ca fotografia

sunetul văduvei a doua spre seară serbare apoi

telefoanele pe zi din cauza cuplajelor dintre vii

morţii ficşi mai ficşi ca ochii orbilor încoace

treptele gării goale de asemănarea Brâncuşi

câtă evidenţă de călătorie în toate dimensiunile

ce oră peste ani verile plopilor taci papagalule

numai tu necrispat după căutătura comerţului

sfinxele sfinxelor în locul sfintelor sfintelor

transportul în comun către limitele absurdului

încă un sfert şi vom prinde cântarea cu anticipaţie

nici pe tine pe dos crizele nu te mai întorc avion

decât discuţia copiilor despre morţii cupei europene

tu să taci zici poţi să vii te rog frumos vino

copilului i se pare istorie  şi asta martor nopţii rupte

pe vremuri dura mai mult şi se răreau întâmplările

despărţite cum s-or fi potrivit atâtea mituri

de ţi-ar părea mit şi ăsta istorie în martorul rupt

ne împărtăşeam aşteptarea pe după trebi româneşti

filmarea am simbolizat-o pe întâlnire fără filtru

tratasem şi lizibilitatea de pe când predam ziaristică

scăzute pierderi curtea antică numai a tinereţilor

                                                            30.5.'85

cireşar

se încruntă bu râde bi vorbeşte cu gura deschisă zic

aud n-am avut loc de zis papagalul trei petreceri

how much is that dog in the window dumnezeule

vindecatu-mi-ai uitarea printre jucării mâini nedeschise

până la sfoara câinelui şi dansează călătorisem

pe sfoara bătrânului hi Raghu s-a stricat melodia ta

darul din dar rezistă în legea lui nu fi trist crescând

mai ai nevoie de amândouă lunile de întârziere trei

nu ne vedem decât pe apucate şi de treabă nici worry

sa va ni se împuţinează al dracului expresiile

improprii deşertului înmulţit întru înmulţitor

avem o comandă cam prima modelasem fărăzidurile

mărunte ziare mondialiste în fine meşteşug de puf

pe cărţi îngrozite de sincronie altfel moşie de fier

explodându-se enormitate poluantă astmă atma

bife matematice visurilor din asiatice suprasisteme

îmi număram măcar şi terţinele singurătăţii departe

mi-am adus-o la umărul soru-mii s-o întreb

doamne fereşte starea sufletească poetică mizeră

răspunsul din senin tot m-ar speria de pe urmă

schimb de interlocutor speranţei ce mă descopăr

n-o să reţin nimic din deruta de-o viaţă cenuşa

de ajutor traducându-se dintr-o nelibertate în alta

nu înapoi rugăciune recrudescentă până la voi

ne acapara fascina monotonia

nerecurgerii la sine

nemiloasă externare pe toată

linia din Pământuri postum

trâmbiţe de regrete interesate

iconoclastie la praşilă

filmaţi a doua zi dacă

nu din arhivă de jos cine

                                                1.6.'85

pe degetul mic

pe degetul mic sânge muşcătură de viperă i l-au tăiat pe buturugă

gestul semăna a bardă pedepsitoare salvând ce viaţă

din palmă sâmburii de vişină pe rând îi sparge papagalul

duminicile totuşi închise în unele gesturi se taie-n taine

suntem de rusalii printre colivă şi plăcintă lumânarea

te rugasem pe tine să fii femeie matură sfătuiţi-vă

dacă te mai lasă biserica aşa socializată să te simţi cu dumnezeu

încerci e ceva piatra asta e dumnezeu asta-mi place

nu numai vizita ta lângă Afrodita Dacia 1100 întâi 15 apoi 4

cum bucătăria de la trei zgomotea n-ai urcat munţii

faci caz de bătrâneţea ta şi de prostia de sus

cum am rămas de neamuri ce nu credeam a ne inhiba

insişti străinătate şi adopţiune în necunoştinţă

până şi de ani duşi de ce-oi fi minimalizând bucuria

cum convorbim cu emfază şi numai iubire

am analizat cuvântul în emisiuni de sine săptămâna trecută

bine venirăţi la badminton via rachete vietnameze

fluturaş pe româneşte shuttle scos pe englezeşte

îi zice auzi de ce s-a supărat Măriuca iar

v-am oferit teoria războiniciei las-o că e nervoasă

şi e bolnavă şi atunci de ce să mă joc cu ea

mai bine mă joc cu copii mai mici

sus ţinusem aceeaşi teorie spre leader de dimineaţă

ce-oţi fi zicând despre mine de v-am trimis în vizită

examenul de teologie pregătească-l cunoscuţii

de când e şunca asta pe care aţi luat-o nu ştiu

învârteşti sandwich-uri hai vino şi tu aicea

hai că nu e frumos la televizor ia să mănânce şi tata

sunt şi proastă că uitai salamul prânz doamne

lene şi coadă lasă dragă îi las aici şi-i duc ei acolo

hai bonjour unde e jupânu' şi teoretizarăm alaltăierea

prin vise ce se mahmureşte circulaţia de preste halucinaţii

altfel tămâia ferită  şi tot ce există ne-am liberat

bună banalitate uneori în ghetto prietenii tăiate

sâmbătă seara ce bine că au început să se joace amândouă

duminică la prânz să vezi de ce s-a supărat etimologia

minte cazuistica filologică rămânere în ideologie

ambiguu părtaşă întru recentul asasinat-sinucidere

după date publicitate de dincolo simplificată transă

pe pământ suntem despărţiţi în cer nu ne vedem

de ne-am mai putea minţi încă în viaţă

doctorii placebo ori restul învârteala prin victime

o acuplare ploaie una ce poţi face pentru ţara duşmană

însoară-te o dată o singură dată singur cu singură

trecută viaţa de jumătate rezolvată mutabilitatea

ce înflorea nici de veştejit n-are chef alarme

de-un sfert de oră la Herculane trei sute de ani pădure

nu te uiţi mă la cascadori începeam ficţiunea acum vom examina

bilete de ideologie paranteză treburilor lumeşti le răspund

ca lumea numai după reprize şi prize de cu totul altceva

cântecele lui Milarepa mai nou de mi-au tăcut

loc lăsând dimensiunilor treisprezece tot ce-i suprafaţă

a fost om continuam povestirea în desen chinezul e adânc

fusesem de părere aseară în comparaţie rimează-ne pretutindeni

cu dimensiunile următoare cine a venit o fi trimis-o maică-sa

de-aş ajunge a mă-ntoarce punctul mort şi înapoi costuri les arte

nu-mi mai place susur invers de-l urci veşnic fără voi păsări asonante-n cintez

teatru încă film dimensi une de mişcată-n pulberi scenă şi iar gând cu albigensii

primăvară apă gheaţă tăuri înotate vara de-am ajuns la tinereaţă

dimineaţa ou ou seara şi ce-oi mai găsi de hrană eram tânăr primăvara

vipere şi retezate herculane iar aşa metri-n acedii lungi late

de mi-ar place a murire cu ospăţ instinct pe scuză am chindiei da ochire

şi v-aştept unde să vă la îngheţată cascadorii au doinit pe voi nără-va

nu înţelegeam un cuvânt îmbracă-te sunt îmbrăcat ţi se vede burta

cine e Nataraja nu mai fi complexată poate scop leneş

dă-mi te rog tricoul ăla cu dungi de pe balcon ăsta cu

fluturaşul ţi l-a adus tataia sau prietena dumitale

mahmureală reprezentativ idioata femei consultaţi bătrâna

restul grasului rămânând înconjurul înjuraţi-mă de mine

tot voi îmi veţi găsi alibiuri de sinucigaş sub posibilităţi

trăindu-şi ocazia în derâderea intelectualelor delăsări

                                                                        2.6.'85

problema conversaţiilor în marş educaţia amărăciunilor

pe necomunicare şi terminarea mercurocromului

de la noi nu se poate prepara formula hai Diana hai Nana

aşa adică ieri înt-o duminicăne reparasem rusaliile

surâsul preoteselor albe arăţi exact cum mi-a spus

probabil ne vom vedea omul nou are simţul umorului

răspunzi dacă ai la ce şi cui examenul e conversaţie

am scos un kil şi ceva de carne din ea adică din nevastă

amestecul culorilor şi ochii-i luminau duioşia peisajului

primejdioasă bunătate ne înconjoară spiritele

să nu vorbim de morţi nici de rău nici de bine că nu e bine

rugându-mă pentru voi spiritul ăsta vă e bun

n-a convins-o amintirea bărbatului de două ori caii

a căzut cum ei se speriaseră de cum îi zice prelata maşini

nemţeşti maică-sa asta e moartă şi aici a plâns

şi a dârdâit îndelung cât povestea ani şi războaie

mi-a plăcut urbanistica arhitectura sistemelor de calcul

biografia ascunsă biblia consumul muzicii electronice

erau bine plictisite în unda dinspre marea verii prezente

o discuţie seacă la culme mă consola Himera lui Paciurea

acum nouăsprezece ani ziua asta ne ploua la nuntă

apele singure desluşiri de sălăşluiri în expresii prin uşă

femeia spusese nu vorbesc în dodii e dulce pâinea noastră

nu bem dinner hind joi ne scrie Şişir tirana aia l-a dus la Buda

                                                                                    3.6.'85

abis la picioarele maestrului guru

de fapt securitatea mi-a interzis

invitaţia n-a fost aprobată

a fost ciucită la dinner hindus

am zis nu mai recit în sanscrită

unde-mi sunt şapte anii-mi indieni tovaroşi

de ce şi ce-am mai vorbi şi între noi

cu capsa pusă din oglinzi negre

ciucitorul dă peste cap o bâlbă

a negaţie matematic aberantă

supărarea pe sat singură normalitate

sat fără câini câinii cu câinii unde

un contract iluzoriu pot pieri

aprobatorii de dincolo dragi umbre

când veţi îmbrăţişa târâşurile

niciun scris meritat mărgăritofagilor

gânguream nemintos tinereţea tot aşa

prea târziu de sfârcuri m-aş agăţa

influenţă de la viul continent împărtăşit

mort găsească-mă un semen altul

gloria fie-i de bine judecată piatră

în laboratorul de organică ascunsă

eprubetele tot cum le lăsase magistrul

nici veche inscripţia sosele numai ele

strângere rămâne-ar teatru în pieze

dansează năduşeli pe ocolite viaţă

n-am cuvinte mari penumbre de otravă

învăţate prin totalitatea întunericului

altădată invers parcă niciodată vers

experienţa spaimei spaima de experienţă

a mârlei cu alţi bani alte distracţii

strângerea falangelor jupuite de strigoi

pe întristate taie macaroana ferăstrăul

interpus colţilor de fostă ideologie

cu bătrâneţea înapoi nu mai privi

spre mântuiţii transparenţi de agonii

nimicul spus credinţa măturândă

nu e poveste povestită om la apă

pe joc pe jos şi tot ajuns am scârba

încheie-ţi pata de cerneală spălată-n lapte

cum resemnările persoană de persoană

plictisul de injurii ura de om simplu

era cu fiu-său spre coborâre şi aşa

i-a aruncat gândeşti aşa că eşti om simplu

eu gândesc mai complex nu complicat

aşa mă vârâsem pe sub pieile amintirilor

cu gravitaţie de găuri negre rumegată

de verticala cadavrelor fără excepţie

în viaţă mulţumeşte numai ticăloşilor şi morţii

în moarte lasă-te de bancuri şi nu plânge

om cât pe-aci de două-trei zile cauzat de păsări

atât de părăsit şi ritmul se înstrăină

renunţare pe după fericirea lui Milarepa

numai să nu te mai naşti cum nu te-ai fi născut

timiditatea timpului pierdut tot timpul

împerecheată aniversare remiza la şah

                                                            6.6.'85

Babel

Babel în insulele Solomon şi Solomon poruncind Babelul

am întrerupt fişele până la Leu l-am lăsat să-şi facă fişa

sărutări la aniversare şaizeci scrisoare de la septuagenară

care dintre jumătăţile de normă te-a plăcut foarte mult

ştii pe cine auzi vorbind dincolo nu şi despre cine de aici

nu-şi mai aminteşte de moartea maică-mii se înfuriase

pe mine cât îmi mai trăia vreodată ar zâmbi

deşi n-am pomenit-o în extensibila familie de cancer

                                                            7.8.'85

mi-ar înţelege crabii mi-ar nemilui furnicile

v-am povestit cum aruncase cu sertarele în bibliotecare

pe când azi în a treia săptămână din Ramathan

curajosul şi-a amintit de la început de coran

sâmbăta duminica filmelor miercuri rămăsese

singură cu şoferul privindu-se-n şase oglinzi

a coborât la noroc în întuneric aştepta un

ofiţer de aviaţie s-au mutat şi i-a zis la revedere

                                                            8.6.'85

nu se găsesc rezistenţe de niciun fel transpirate

rochii de plastic întru retragerea de amiază

ca ultima sâmbetele dezavantajele somnului

oricâtă lăuntrică pălălaie ultimă tot fără urmă

căldură blândă printre incredibile odihne aer înnăscut

fifteen hundreds pe un papagal mic rezistenţe

numai pentru frigider rotund nepotrivindu-se altora

mazăre nefurajeră din conservă pentru pilot tibetan

poate ajungem la mare încerc trei oraşe înainte ori apoi

burn-out n-a intrat în dicţionarele noastre ardere de tot

cum să nu-ţi placă în Grecia mai gândeşte-te

ce mutare la Timişoara nicio rezistenţă nu găsim

confuzia iordanianului de Ramathan cu aceea din Columbia

fratele şi cumnata şi-au dus sora şi cumnata la miliţie

Herman Haken mi-a trimis trei cărţi de-ale lui

încheiam antifişele şi nervi n-am mai avut de synergetică

                                                                        9.6.'85

Şotropa de la Aida poate dezamăgit de tenorul Reitfel

s-o fi uitat astă-seară la femeia în alb seria a doua

mai aşteaptă o săptămână şi vede sfârşitul ne e

nemuzical începând de luni până sâmbătă lefteri

analfabeţi la zise cum îi vorbesc pe români

au înflorit până la urmă crinii teii de Cambridge

pe Polizu în demolare filmaţi 30 costume

bărbăteşti de-or fi îmbrăcători femei neingineri

tradusesem din cornul de yak invitaţia

am uitat întâi şi am pornit-o iar

le-am comparat şi m-am întrerupt

am a-i mulţumi lui Milarepa cât Rechungpa

el nu cârtise dinaintea lui Marpa

şi fusese pedepsit pentru păcate trecute

Rechung nu-l asculta şi abia-i iertat

deodată autopas ce modern tolerant

                                                10.6.'85

nicio expresie conştiinţă curată noul născut ţipă

toţi nou-născuţii în cor după el din empatie

nici râs nici plâns nici încă inteligenţă artificială

am tratat replica nu-i mai lasă înapoi la vatră

droguri iar soră-sa viaţă uşoară arcaşului

mucegaiul din dicţionar vindece-l Cela

moşia călcatului pe dar rachetomodele cules ţestos

ambiguitatea libertăţii obârşie celeilalte naturi

gândeşti galaxii nu le poţi şi face nu le face

povestea cu simbolurile şi femeile nu pot fi savanţi

se traduce şi-n numai simbolurile nevii

ia ochiul deschis la ochi al femeii albastre

fie savanţii maşini aminte ţi-ai adus de iepurele

adus în teritorialitatea foamea şi setea tinereţii

uitasem savant întruchiparea am repus locul

mai înţepeniseră ore în optul pulverizat

dacă muzica tot era în noi ascultată ori nu

şi n-am mai compune-o pentru orgă de reîncarnări

şomajul de iertare al lui dumnezeu ajutămu-l

caz de aer respiraţie tei ziua ca dimineaţa

lăsatul de tutun dacă-l văd îi spun feriga

şi asparagusul între crini cârlionţaţi spider

în amintirea şanţului spre bungalow pensionatu-s-a

înlocuitorul a murit după o săptămână altul la rând

barată mare prin literatură şi şcoală marinară

au după vedicul anonim ascultă de zădărnicie

a apărut banda de magnetofon de-astă iarnă

rola de plastic lipseşte spre a înlocui butucul

bucuria rândului din toate rândurile bunului-simţ

fie şi a isteriei neprogramate de la cap la coadă

restructurate valuri revărsări de sânge îndesit

film color invitaţii întârziate grădina de pe uscat

mai uşoară fiinţă oglindită în val din coroană

de verdele trece înapoi în mireasmă altă mişcare

a sufletului ce să te strige cine pământ din dumneata

te naşti şi mori în contemplaţie ce înţelegeţi prin ea

strofe de astea vă fură din ochi pe asemănarea condoleanţelor

începusem formal gen empatie văzând şi făcând

poţi spune şi apoi să mori după nimic întâmplatul

întreruperea stării revederi s-or mai hărăzi

în loc de mare frigider tot n-am fost niciodată

alţii se zbat uscare după scaldă urmează româna

dai peste mâna verii ne-am fi împăcat şi necertaţi

abia renunţasem la opintirea estetică

ne aşteaptă la cotitură zisesei bătrâneţea

şi de asta încă nu ne spusesem adio de

câte ori nu ţi s-a mi s-a părut nebunie

accelerată mi-a zis Mircea familiar bine

                                                            11.6.'85

zincul din insu

fierul din hemo

prima mai lină

a doua goblină

venirea din dimi

din minte neaţă

sărirea rimii

de dimineaţă

încă o viaţă

alta la rând

cum nu murisem

golul cărând

de vezi pe cine n-ai nu vei mai

fumai vecine pe când trăiai

vezi ne repetă nerepetarea

albul de cretă şi decretatrea

credeam că e un copil oarecare nu luasem boala în serios

face doisprezece ani îi vine ciclul nu influenţează

joacă şi tenis tot mai frumoasă domnişoară

şi la dentist domnule doctor e un miros fenol în haină

de-aia fumam pipă până acum douăzeci şi cinci de ani

începusem în copilărie Heysenberg mi-a spus

ce industrie aia la Max Plank noi ştiinţă

în chimie America aproape la egalitate Germania şi Anglia

nu mai discutăm Caragiale şi fabula gramatică

verb şi iar verb oricum timpul nu papagalul

predestinare de ore a greşelilor pe trimestru

şi dinainte şi pe urmă om mai vedea

la coadă la lămâi că de ce citeşti Sciascia

l-a cunoscut tata şi-n India vorbeam hindi

asta e tradusă de nu poţi face analiză gramaticală

există atâtea limbi în aceeaşi iluzie

care te aniversezi de teză şi cutia trebuie

să aibă cel puţin cincizeci de bomboane

am zis cartea şi caietul lucrăm acolo

tu imediat am auzit uşa ai găsit cutie

tot înfloriseră teii şi-aşa am rămas

şi florile vor naşte mireasma în veac

ziceai de asemănarea unghiilor cu boabe de rouă

şi-ţi răspundeam cu teii şi nu mai conversăm

                                                            12.6.'85

Prince Punjab două caiete

cum buddhiste şi tibete

după munţi în suvenir

fără roţi sub coviltir

fără contra cum latin

papa lalma neamin

voi transcrie reverie

ducă dukha do de fie

pas cinci ani prin transilvani

printre pustnici tibetani

Buddha se incinerase

parcă-n Prince persoană a se

cântec Milarepa nud

cu văcarul dinspre prund

zi pe nas exemplu Rudra

Divyagrahah mahamudra

repetam aliteraţii

pe vocale că foc daţi-i

ştii luceafărul sanscrit

mai govind nepomenit

fată-n anii doisprezece

întâi treci apoi că trece

pun al treilea caiet

dinspre casă de Tibet

                                    13.6.'85

aniversări aseară

aniversări aseară copilă cu scrisoare un an de cunoştinţă

părinţii-n risipire copiii laolaltă un iog tradus în sârbă

şi premiul intr-a noua o carte de meteorologie profetică

bărbatul mi-a făcut impresie de vierme informatica dixit

porecla semiotică afară de memorii de-aţi fi editat

vieţile particulare de academicieni ai zis Moisil şi s-ar găsi

cu plânsul de Ploieşti la autofinanţarea teatrului

chiar dacă joci toată ziua tot nu scoţi continuă

sunteţi rusoaică sunt româncă get beget iubind în Cernăuţi

cum te-o fi dus sterilizarea bărbaţilor cu gândul la Hitler

am stat de vorbă despre dhvani pompieri biroul senatului

ruda accent final zăcământ aud acum unde e tata

rămas un dans pentru nicicând regie actorie nimeni

ex-soţul meu de ani încearcă un post la biotehnologie

pe superfluu o conversaţie antenele plăpânde

ce regretaţi am fi fost pe scaun când cu doina

adevărat în jumătatea goală faţă de catapeteasmă

de-i ziceţi tâmplă fără teamă templului inclus

acolo e biserica repere lumânări arhitectură iarbă

dacă ştiam veneam o voce alta şi eu cum vorbea

incognito şoricelul nu luaţi întrebarea în serios

de-aud într-una vocea Eminescu-Milarepa-Brâncuşi

pe puncte planul de bătaie gura căscată la pitici

magnetizaţi de nord trei paşii avatarului lui Vişnu

în locul rândurilor astea aş dormi iese scandal

minciuna cea mai gogonată un cântec cel mai vesel joc

aluzia pedepselor lipite de gajuri şi de elefanţi

cum s-au făcut invitaţiile stăpâne de amiază

glisarea de bătrână a frazei răzbunare dincolo

gata venita poză retoric elocventă pleonasm

obsesia plecării competitive această amintire

nici eu nu mai citi-voi pe cine aş învinui

mărturisirea fie de ochii neîntineritei manuscriptici

avans de ochelari şi judecăţi morale contrastive

în regnul social expusa săptămână dusă orice vine

cu de-aia nu mai pot oroare la onoare mă omoare

găinile bârfească din o şi ou descrescătoare

tiparniţa rodirea artizanală stabilitate so sorry

observaţia cine cu cine de ce bărbaţii bine însuraţi

apatică nula încredinţare cui trebuie a singurătăţii

ce obosiţi mai toţi la ce-ai spune cuvântul

singura laudă adjectivul succedaneu substanţei

n-avem ce n-avem bine n-avem nimic

tot ce l-ar înlocui te-ar învârti înapoi

nu e de colo lucia renunţare fie şi de nevoie

iar aş dormi scrisul încă tolerabil în familie

cum poetesele familiale se apucă de proză

încă o târşâită pe linoleum răceală până pic

nota mergea mai departe pircoteam cum poţi să spui aşa ceva despre tata

s-a dus să bea ceva cu tataia e aici domnul domnul doarme

atunci se poate înregistrat ei cum poţi spune şi asta am uitat

unde rămăsesem mă gândeam la feminitate şi maioneză

ceva de creştere pricepere hărnicie modelată aseară sus

şase saşi în şase saci săptămâna viitoare pic colo pi colo

piccolo mic piccolo oaspete ospătar aşa dansează mymesis

nu ţi-aş spune cuvântul avem de nouăsptrezece ori găina-n cântec

dreptatea oboselii fastul pe uitarea şantajului şi diferenţei

pe unde-oi scoate vreodată cămaşa când altfel de vânt

în temperamentul plopilor nu se va mai auzi

avem idee de mai rău şi luând-o înapoi povestiri biologice

câteodată copii azi e a lor sufrageria cu dans

noi în discuţii la bucătărie de-oi adormi m-oi trezi

te-ai şi aniversat în Delhi la zece ani cu teatru-ţi francez

umerii-ţi şi-au adus aminte ce căldură şi lume

cine e doar să apară înăuntru în afară trenul vine stă în gară

gândul se scuza iluzii apa seacă-n valea ruzii aseară fără confuzii

gura apă vă lăsa v-am bănuit cârciuma singur australia

în dispersii de potol noroi cald covrig domol numai pe unde e gol

icre oferite cadă somnul capră scurtă coadă intersecţie iscoadă

masculin sanscrit unit femininului de schit moartea mi s-a întrunit

întâi am zis dincoace de-auzisem Rimpoche de mă ţii cu toancele

apoi gita soare bun Gayatri mă pui să spun număr fumul beau alun

ocolite vintre-n paşi numai pe talpă cu ereditate

am experimentat trei ţări iarna-i stricase căbănuţa a stilizat

stiluri de comunicare o dată pe săptămână serile dă telefon

vine vara de lăsată ramazanul se sfârşeşte după-o lună

literele copiate inversul aproape şi-l ascund ce spun

miile şi mâna de ajutor îmi tremură mâinile şi picioarele

pe picior de un minut răspunsul meserie şi cutremur

cine folosise numai prea târziu în vârf cu un infarct

înainte de un nu miroseai crinul strănutasem nici garoafa

ai pocnit clapele maşinii de scris te uitai la mama

din faianţă îi dormea copilul cei trei cântăreţi

poate cel cu vioară ori gurile căscate am călătorit

în camera sărbătoritei how much is that dog in the window

japonezul-nu-mai-mişcă-ochii transcris din traduse

ochii ceasului la făină la slănină să-i ţii pendula

o plimbare pe jos aproape toată distanţa blondă

aşa-ncepea după-amiaza preadolescentă şi nounăscută

te-ai trezit a adormit mititica a muncit ci emoţia

am mai fost şi la oglindă cu pruncul iar la madonă

curând duce-se-va o amintire jucăuşă cu premiul

ideea de complexul că spăl vase m-a ridicat tredica

ai avut haz prima oară că mereu ora patru

cum a fost fix ai şi venit în tenişi se poate

sistemul era sărăcie ce e coada la brânză ce e brânza

bucuria copii mame răsfrânte vino te rog puţin

scris din partea asta originalul din cealaltă traducerea

pare de acord cercul întâmplător sâmbăta sinonimă relaxării

prea târzii anunţul făcut Mariei prelucrat până la urmă

nu pot să-i zic socru-meu doar tată sunt treizeci de ani

acum în iunie am lucrat şi eu la biblioteca academiei

până m-am retras pe caz de boală eram la primiri

am văzut şi o broşură are trei zile date e modest vorbim

mi-ai închis uşa parcă spunând la revedere îţi începi sărbătoare

ne vei povesti ordinea copiilor dezordinea distracţiilor

comunică şi câţiva părinţi în pofida excesivităţii

embargo pe băutură ne-om lăsa întâmplării

numai peste scrisul tău aşternusem întreruperi

de mai ai pe undeva jurnalul cu expoziţia

când ne-am jucat cuvinte tot nu mă vei uita cu iertare

era vârsta apropierii violente de maică-ta cu taine

apatic până la toleranţă inimaginabilă altădată părăsite

forme adaosuri de întâlnire redescoperite invitaţii

prin urmaşi o succesiune atentă o ineluctabilă minune

de recunoaştere a scării de copil învârtite a poveste

niciun amuzament niciodată fără nevoie de explicaţii

măcar mă prefăceam în cutare cum

nu ne vom mai uita după întâmplare ori din Bosfor

întorcându-te bătrâneşte te-ai aduce în copilărie crinului

sar vocile deja pe observat şi mai ales cu sentiment

vârstă şi fete băieţi toleraţi uşa închisă încotrova

jocul de cameră dublează în spirit aleea nicio căinare

la o adică nu e casă de bani nici cheia pierdută cu tăiere

e singuratic fraţii la fel aşa şi fata dumneatale

de zici a nu fi bine să când ea a nu te fi vizitând

îi place acasă vrea s-o şi schimbe altele-s snoabe

m-am dus şi la stupi ce face bine alte discuţii

dacă las din viaţa mea gesturile neînsemnate în rând

mărturisirea o dărâm neantului fără of şi sistemă

mă bate gândul morţilor ce s-ar întoarce în mine

a nu-mi mai afla intimităţi dublu părăsite

când pornesc în vreo amintire sunt de-al lor

şi pot să-i întreb de nu-i supără o persoană

dintre ei care-aş fi eu de se vrea cineva umbra de-oi fi

în cuvinte nedescriptive obişnuiam dizarmonii obiective

ceea ce impresionează prost e o etichetă post-mortem

mai ales atunci strigoii şi încă se plimbă după un orar

ce Vetala alatăieri şi încă n-au încăput în muzeu

din raţiuni de timp eclipsată composiţia  omonimă

altfel zis inspiraţia în loc sunete crezi tibetane

onorat fiind la gând mitomanie denivelată

opţiunea tăcerii alte câteva scurse a raport

singura haină nedezbrăcată mi-amintesc năduşeala

nu numai liber de teme nici teme libere niciun canon

nu-mi visez se petrecea un proces de intenţie mutat

între generaţii personalizate cu ajutorul inconştientului

acum treisprezece ani nu căutasem şoricelul

notam conversaţia şi tot fără haz se uita

nestându-mi în caracter niciun fel de comerţ

de unde şi incompatibilitatea cu toată curgerea

soru-mea cum aş ruga-o să citească şi printre ce

copiii vor să se distreze părinţii dau în primire de-o parte

nici nu se amestecă nici nu-şi aduc aminte întocmai

cum nu mai ştiu ei jocuri de societate jucate de ceilalţi

întreabă cocoanele de tine vii mai târziu şi răspuns

între acestea îmi vine în minte copilul lui Tagore mai

masonic încât îl scrisese în limbă străină a

scenariu propagandistic doctrină contra doctrină

zilele trecute am auzit caseta cu Sisir eliberându-i-se

nu te mai cuprinde un sentiment pe nume starea vânată

nesiguranţa formală ai schimbat-o pe renunţarea în chinuri

curgerea societăţilor abia surâs întârziind sinucideri

sună de pe vremuri şi asta mulţime de ani umflă venele

măcelarii vorbesc latineşte se zgârie femei pe un pumn de păstăi

numai cei cu iluzii n-ar urî de zece ani Bucureştii

anecdotele ce ni se întâmplă suntem noi  în permisiune v-a

plăcut frunză verde şi-un dudău cine şade la bulău explicaţii

recursul la călătoria externă la arest la vedere la autocitare

repovestirea momentelor şi curajoase şi paradoxale

băutul ceva pe căldură şi seara ness-ul rece şi ce

fel de public atunci ca la Lausanne cum ştiusei

ca actor te-am citat să te pomenesc pe nespuse

te-ascund întru ascundere de-o altă viaţă ne-am aflat

la Târgu-Jiu la Leu şi la Muzeul de Artă mai va

avem expusă deosebirea dinspre Moldova zadarnică vorba

nordul extins transilvan notaţie admirativă de-a nu ne înţelege

cine pierdut cine pierzându-se prin empatie nevolnică

destinul altceva decât soarta şi apoi citase doar soarta

la doină era palid îi era palidă şi barba invitatorului

a invitatului albise strategic cu alibiul legitimaţiei

cum demult o pornise încoace de nu te mai poţi cunoaşte

de ultimul rând mă deosebesc uitându-mă la primul

pe vremuri muzicale dicteuri speriindu-mă apoi bucurie

o dată de două ori în familie drum de întoarcere

mâine-poimâine împinsă duioşie pe urme şi-aici

îşi va călca stilizându-se întru felul de a fi fost

simple mâncătoriile biserici cariere scleroze benigne

tensiunea lăsată ultimei şanse de-acum senecte dicteuri

modeleze-se-n albii nepregătitoare ceatul poetic

metaforiza ori livresc şi încă mi-l aduc pomenire

nu e de vină duminica mari mutilaţi douăzeci şi patru şi şapte

sau invers nicio zi nicio oră cu adevărat luate în seamă

ascultam Eminescu vinerea trecută urmează Kalevala

când a zis Eddele ochii i-au scăpărat acaparare

ne legumim asociaţiile până la fost-ai lele

a vă consola numai grupat pe societate

gen casa familia tradiţia prejudecata încă un

rând  a sunat copiii prea liniştiţi dinaintea alcoolului

brodeam tonuri reţineam bănuieli de inspiraţie naltă

doamne fereşte să mă mai caut  pe dinţi dăruindu-mă

în minte cărămida pisată curtea de la Health Center

două zile de chei pierdute şi m-am iertat în somn

timpul îşi dă drumul tot mai fără zgomot de altădată

stingherit pasul fără aclool sau revoltă nu libertate

nici de căzut nu se întâmpla abia ne naştem pe

ziua de luni de la distanţa de sâmbătă

rândul încheiat năşiei pat ridicat de ultima vertebră

nu pot să scriu recurge la memoria pentru oricine

cele mai bune milarepisme a se da vieţii româneşti

ce-are Ionuţ se căinase Nana s-a întins pe o scândură

ce-a pleznit cu poezia frumoasă în gluma pacientă

bârfisem pe Lucian Tudor Domniţa şi restul

din partea noastră Vera Aurora Gabriela epoci

învrednicindu-se de sine în umbra Veturiei

vizită după fenilbutazon străinez sfătuitoarea

lipsă cu întârziere venise taxi-ul aţi plecat

de mai discutam consolări de împotrivire istoriei

cu toatele compensate până la nesperanţa sintezei

copii prea cuminţi şi mai şi la filmul american

celor de-afară bonsoir mes amis cu traducere şi efect

deodată nu mai sunt puţini invitaţi şi unii vor întinde-o

cât mi-am dorit să-l aud măcar certându-se hai mă dă-te la o parte

impresii de gazdă reduse oaspete ce deschidere

specific părintesc dublură puştimii claste

alura adultă şi a învăţării de românească până mai au

încă la concurenţă amicală generaţiile în casa re

traşi bătrâni speranţa tot de growing la televizor

văzusem stress pe nu au ce mânca obârşia întâi

călătorii cară căutarea a ceea ce fusese al lor

la una mişcătoare i-a sărit vertebra şi tot aia i-o-ndreaptă

se spun nimicuri spre binele nimicului suveran

mulţumescumimu-ţi doamne fără de nimic încoace

în furtuna de aseară la Ploieşti pe stadion morţi

pe drumul găzarului un dandi cu nasturele

cusut afară de rând priveai modelul pe inspirare

femeie masivă la întoarcere iar te uitai

când i-a zvâcnit cotul şi ţi-a buşit umărul

de-ai fost să cazi şi te-ai dus n-ai zis nimica

asta ţi-aş fi povestit-o când a venit taxi-ul nu-i nimic

de regretat într-o povestire în plus sau în minus

barbari ne învrednicim în colecţii de epos înţeles

caldului sangvin osemintelor din malul undelor

o mal de unde cum nu ne întoarcem refrenelor

ce cântece purtară totdeauna cursuri reci şi rele

mai blestemate lacuri întinse în vecinătăţi de ciumă

întinsă punct cu punct perfecţiune shizofrenică

şi-n văguni s-ar şti cum tot ar fi trecut o rată

găsisem la pahar că intimaseţi mai apoi cum

toţi i-au cunoscut pe toţi m-am întors totuşi

nu e a ta împărăţia nu al tău eşti totuşi spune

păcat de vertebră să se transforme-n lamentaţii

de îngropăciune din vechi şi din stele veninde

zău se întâmplă rigorile să se transfigureze căzând

ridicând căderi de o greutate sfărâmătoare şi totuşi

mi-e lene după apă cu ornament de vodcă am luminat răcoarea

aştept vederea ritmul pocirii ca un scris izvor de repede

o vagă stimulare acordeoane bat cu voci folk versare

o fi fost bine altădată ceea ce şi-n timpul nostru trece

la ce ne-am crede vii la ce ne-am crede morţi la ce ne-am crede

să vezi cum am luat-o anapoda şi ai fi fost o glorie

în rece dodie de dodeială singuratică placebo pozitiv

nepregătitei fraze inanalizabile de haos cu un adjectiv

iniţial inaraldizabil araldizare nepetrecută trecută saptă

mi-aparţine nu vorba oarecarea stagnare-n verosimil

unde eram toţi ceilalţi se vădiseră cu strigoii recuperaţi

principiu militar subpământean că mare-i dumnezeu

nimic şi tot din mântuire slavă disvieţizând prin quante

ce vă scandalizează atâta magdalena n-am înţeles aluzia

out of fashion doll de vă supărase ce văd puştii filmul

decepţie rostul distracţiei de sine stătătoarelor temperamente

postumă umblătoare printre alambicate materialităţi

de o substanţă însingurătoare narcişii din benzină

de-am înţeles teroarea şi replica asemeni din practica lui Iisus

îmi dau şi cu părerea şi cu cotul doar se duse ziua

prin coruri disperarea sărbătoresc-adultă vindece-se

efectul de cunoaştere oprită şi recunoaşteri globulare

pe dilatări de corpuri împrumutate lunecării

în lentă rotunjire de ţeastă încăpăţânându-şi mâinea

din cronica de chefuri abia fără începutul salvează-l

răcoarea de-ar sfâşia suavitatea înserării tot calde

fluieră cheflii neînvinşi muzica interbelic piratizată

noi ne dăm drumul din vitalitate şi domestic impuls

supărarea neinvitării personale evită minimă psihoză

în loc de normalitatea teoretizată post-intelectual

ăştia ca sfinţii de mici compensaţia te cutremură

de-ar lua-o razna unul câte unul mai curând altora

cu epic rime şi mitologie un poem înfrăţeam

antroporfismului din afara programului ultim

învăţare de continuitate un telefon actorului nume

de copile cu fraţi de ne interesează o socrire

altfel forţându-ne înţelegerea sindrofiilor nedureros

cu prinderea cuprinderilor de aprinderi sfioase

fără de voie şi program poate altceva literă de literă

cum înghesui colţurile din toate surprizele pământene

mai adiate jocuri neetalându-ne nici pe tăcerea mică

până la urmă un băiat şi sora altuia întârzie în ospeţie

cât se întinde gestul discreţiilor comasate vivat

acelaşi musical box devreme peregrinaseră spre papagal

de spaimă nu mai zicea nici pâs bună ziua noapte blue

cine ce mai joacă întrebările iananalizabile tandru

tu ce faci sfială plină de speranţă şi urare

mişcare de prudenţă un părinte alt părinte birthday

ca şi cum nu s-ar mai simţi fără celebrare

asta se întâmplă din tinereţe în amurg bătrână

amintire consolând pretimpurii părăsiri de lirism

grădini parterele adulmece deasupra zvânturaţi-vă

niciun îndemn şi scrisul la fel nedirecţionat

teama de rugăciuni şi toată influenţa răul

perfecţiunea ignorării-alături violenţa în de ea

o pantomimă nimeni masificată neam de bine

te-ai fi lăudat cu un poem mâine-poimâine stăruisei

în deruta văduvindelor muze alegerii de-au lăsat

crescendo zare restul te priveşte plictisul şi refuzul

un fel de zi tema dizgraţiei până la atentat la chef

ambiguă dilema de deunăzi împărtăşită inconsciu

cele bune nu s-ar gusta fără cele rele te-a ajutat Africa

neoprirea viaţa independenţei în entităţi nemediocre

cu platitudinea la rang pe formalisme denunţate

de-aţi specula ocolul din poetici şi cavernă salvatoare

cum împotmolita-mi alamkara sculptată-n coşmar

note de sine-n India şi mai şi în vara hibernării

cobite din Australia-n tropic din tropic în cui

tablourile le erau fixate în câte trei cuie pictori Iaşi

acum la Paris la Weimar cunoscusei pe Fritz

de care n-aveam loc la National School of Drama

am zis Delhi că se reunea şi-n departament Brecht

cazuistica de voiaj e din atmosfera cronicei întoarceri

palmele roşii gesticulează ficatul printre malarie

destulă invitaţie şi anul viitor deget înţepat

pacienţă oferită de necât cu tot dinadinsul în

cunoştinţă de ridicol măcar grafomania

de balans ce nu mi-l contrazic mâine schimb

săptămâna neagră pe o zmuceală ironic departe

biografia se depersonalizează amarnic neiertător

văd bună-voia anilor copii în preumblarea antigloriei

lună cu trecut şi o zi s-a învins regiei de exteriorizare

a scrisului copilăresc socializare insensibilă pierdere

favorabilă creştere netulburată deschidere de uşă

ele merg cu mine le e frică să meargă singure

i-aş le-aş conduce încheierea neînceperii hai Nana

că ele vor să vie caută sacoşa cu vezi Nana

nu e asta vreo ambiţie nu te supăra frate ia vezi

cine citind nu înţelege textul nici cât autorul mii de scuze

o antisemnificare e binevenită întru dragostea trecerii

liniştite a panicii din toate părţile vom mai avea viaţă

nedorită şi-n contexte ale aceluiaşi deznădăjduit uman

ce-şi va permite dragi aniversări mai canonizate

ne-am dus mască ne-am întors faţă din decădere

săritura în lungime după încheierea antiprogramului

n-am mai încăput locul cine şi unde-ar mai încăpea

                                                                        16.6.'85

nu numai cheile

nu numai cheile se pierduseră dar şi uşa am găsit-o întredeschisă

cu cheile-n ea am luat cheile după ce închisesem uşa

sunt trei zile de când preproclamasem  Usha frumoasa zorilor

sanscriţi în deschiderea invitaţiei aproape interesate

convorbire cu trei academicieni corespondenţi doi sunaseră

programul rămâne fără evocarea profesorului CP

copia deja aproape se citeşte ce-o să se mai vadă apoi

cubul cosmic dispăruse la interzicerea simetriilor  presă

anunţată acasă situaţia singura polemică din undă

ceva reţete o muzicalizare a sterilităţii pe pagina întâi

ieri cel cu doi copii nu-şi mai dorea pentru că se comandase

şi ce să le dea să mănânce şi-a mai adus aminte

povestirea preşului am lăsat-o la un adjectiv lângă vânt

ocazionalii zilei s-au aruncat cu noroiul în tei pupăză

vişina căpăuindu-se doinăşeşte umilinţei sectare

vederea Indiilor cu datarea oului hi opt şi-un cal că departe

mingea de tenis a sărit peste gard în cimitir ai sărit şi tu

cruci mici una lângă alta ce groapă comună ori familie

greu de revenit peste zid la loc ai strâns toate cărămizile

gesticulezi sonor salturi dinainte şi întoarcerea sus

de-ai scris-o cum o povesteşti nici scrisoarea în Montreal

euforia adultă încheiată şoc după şoc nu suntem de invidiat

mai nimeni n-o fi intercalasem sinergetica va vorbi

ca Didi curând cum aş prea sta-n banca mea când alt aranjament

nu mai e de băut nici ipohondrie lucrurile stau mai bine

or merge prost nu să stea bine până şi ziua de luni

ce trebuie să-mi răspundă Haken ca-ntre vechi cunoştinţe

văzusem cu acelaşi sentiment reproduceri după Emil Nolde

Annes Sophie Mutter cu ai ei Emiliani din 1703

albinele au preferinţă pentru flori de culoare mov

canibalismul galactic preluarea amarului trântor la scriptă 

povestiri ratate pe-un gazetărism pe datorie

ar fi vreme de Yi Dam în traducere de o oră

supra-ordinatorul şi împământenită fantastică

n-am ales nici probabilitatea nici plina distrugere

golul înnăscut graţia modelatoare a harului

s-a petrecut o privire cu oasele întinerită giurgiuvea

apropierea fără cuvântului cuplu ţăran mai predestinat

deasupra grelelor bagaje ochii de nu ar fi arestaţi

excrescenţa fosilă a tinereţii înfrigurând libidoul

cât pregătisem octavele una câte una spre a le împreuna

de mai ieri într-o doară dezgustat de atât baroc ori retras

din nerenunţare degeaba au citit mai multe reviste

şantajul îşi dă semnalmentele generaţiei de amurg

spaima clamată a dor odinioară adormind de teroare

searbădă tinereţii imposibila detaşare nedezlipit egoism

de ce-l credeam pe Marin numai oltean apoi marinar

oricum săptămâna scurtată cu un cap intră-n rând

                                                                        17.6.'85

un rând două şi finalul trădat pe accente retorice

somnul trezirea petalele teilor în apa roşietică telefon

disuţie romantism răsturnat sinergetică empatie

mulţumesc că aţi participat dumneavoastră la computer

ţigări şi ness scrisoarea în cutie trataţia de cumpărat

copilul pierdut beri litra de Ovidiu era de la Norman

pe umăr un lump diagnozat cancer malign concediu

am conversat două zilelele de rezolvasem ca şi imposibilul

cinciul la teza de română gaiţa refulată ispăşească-l

de-şi inhibase adolescenţii puberii şi părinţii menoandro

predestinările şi societatea Gireaudoux şi Lovinescu

de-astă seară cu ce oaspete din fapt răcoare incomunicabilă a frig

n-am scris la vedere întârziind în după vizită pe nevrute

usturarea ochilor a o mai fi întâmplat vieţii de dincoace

caut lapte mai degrabă la noi ăi mari decât la cei

cu copii mici udaţi la cei cu copii dimpotrivă

                                                                        18.6.'85

supărarea lui Antoniu pe casarea cărţilor şi profesorilor mari

el vorbise la academie un Buzdugan îmi spusese Suzana

cei patru bursieri din buzunarul lui Budeanu nu se cunosc

Spacu s-a scuzat pentru pomenirea lui Spacu tatăl

plouase mai toată ziua ei ajunseseră primii

Balaban a apărut la cinci minute şi a reacţionat Neniţescu al doilea

ce enciclopedie tehnică din lume mai are un mare poet în colegiu

întrebase Ţugulea în lauda lui Răduleţ Niţa Carafoli Roman Dumitrescu

 înainte de program am mărturisit cancerul lui Norman şi-i scriam

în chip de scuze afacerea calculatorului biblio Gabi în vizetă

televiziunea amfiteatru ocupat scuze costume de epocă

Petre-mi dă Poetry Asia de Vinod cu traduceri de mine

după program scrierea cutiilor telefoane împrumut minister

Mateeştii în faţa răcnelii întâlnire la faţa ploii vişană

am ajuns şi acasă mai plouă nu sunt ţigări

de rău nu de noi naşul e implicat într-un proces de paternitate

asta nu pare chiar de rău dacă s-a făcut sănătos

procurorul i-a explicat că unu la mie nu-s declaraţi

statul preferă orfanilor copiii cuiva şi greu dovedit

care se ducea să facă un foc jurase un ţigan astă-iarnă

să fiu al dracului dacă la vară voi mai sta la umbră

că-l lasă e nebună un preţ are nevoie de paternitate

cum să-i spună fiului lor despre frate despre soră

farse fericite tata umor negru vrea să vină două săptămâni

ploile pe spic păduri pufoase deşert mângâios cu petrol

culoarea roşie galbenă cenuşă peste ocean

susul musonului pe amintitelea cu voi nescris

cafeaua cu odicolon ce-am mai povesti despre copii

niciun gest dezinteresat dezinteresul jucat în picioare

cu inima cumsecădeniei aruncându-se-n cap

şi asemenea monstruozităţi din foste dictaturi

                                                            19.6.'85

am uitat-o pe Continua oprindu-mă de dragul stagnării în sine

somnul greilor nouri de după inanalizabile miraje ondulate

dimineţi aşteptări de replică densităţile amintirii omise

dintr-o sută de ani ăştia mai răi şi zâmbeam zăbreaua

despărţirea nu întrerupea tensiunea a trecut vremea zilei

tot îmi ceruse o doină ceea ce oricum însemna grăirie

acasă fumam rezistenţa frigiderului pe când aici cazna

amestecând componentele şi castelele din Spania

debutasem cu sistemele deschise la graniţa dintre

fizică şi ocultism al doilea se pronunţase cu precizie

gura neînchisă termeni se mai găsiră pentru scrisoare

i-am pus o copie din cea primită încă două trei foi

se întorseseră accepţiile apărării deopotrivă loc sfinţind

roluri nici de dus nici de întors în tonul formării

însoţitorul a dat toate paginile celor trei cărţi

întreabă-i ce prieteni pe câtă politică sistem închis chiar izolat

lor le e frică de el lui îi e frică nu de ei aşa

mie nici de ei nici de el măcar de mi-ar fi oricum

aş fi în rândul lumii se ofertează evocare

nici vorbă de absobţia mitingului cu pierderea

convocării de ieri şi impacientarea şoferului alb

când eram tânăr negru copil blond pe vale

departe Builă îndrăgit colinelor neînţelese iubire

zvânturându-se datină fuga evoluţiei prin divorţ

zăcământ patetic sunându-se-n scorburi

dislocând mâini şi păsări epuizare din nou

cu nimeni nu vorbesc fără tristeţea că va muri

de-aia-mi voi fi amuţit scandalizat de plantarea oglinzii

voi părăsi locul din pericol de reflectare care e mortul

clipa din cancer cancerul din cine timbru de morfină

bucuroşi de oaspeţi pe moarte graba morţii strică

treaba vieţii poate invers cum şi recunoştinţa pe viu

gândurile de o parte joc integral întâi haos şi ordine

apoi ordine şi haos o reprezentanţă întâi sinceritate

empatică Anodua din Africa în traducere ilizibilă

apoi primire de spumă deraiată inginerie-n limbaj

ezoterice bătrâneţi demnităţi şlefuite de sărăcie

aurită a suflet şi noroc de rasă a incolorism

iordanianul s-a plâns de amendă martori toleranţei

fără dedesubt poate mai demult ţigările Philadelphia

de când n-am mai disperat fără timp nici de plictis

alea sunt vremurile fără Milarepa cu Marpa

detaşare de formă o farfurie pe sub masă care-o fi lăsat-o

vizită de arsură-n stomac noaptea acasă enigma

dezumflată întru demografie şi variante de negoţ

emfază de neascultat valori taciturne câmpii băutură

începutul lumii a pus la punct laserii neprecizare

ce să mai întrebi de comisia de repartizare

elipsele de păcat cu ocolul prin întâmplări neiertătoare

lenevia curajului de odinioară înscriindu-se

pe când căutam de-o orbire stilul tremurarea

sufletului de sat în balamalele ţinând citadini

răriţi pitici şi chiliaşti petice şi chilii aşa o duceam

negaţia se va arăta cu falange ieri spuneam labirint

alaltăieri cap de femeie sculptat predestinării

arhitecturi înapoiate abia un k printr-un curcubeu

un mire rău a fi în toana de ieri cu insesizabilitatea

din douăsprezece capitole cel din urmă al haosului

ne şi confortase stenografia răsturnată aşezi

conversaţiei reversibilul că de ce eşti pacifist

mai bine ştiam să-ţi spun ce film e domnişoară

de-ai întrebat ce faci poetule cât să-mi dau seama

că asta nu mă prăvălesc şi nici răspuns

încercare de a aştepta mereu altfel aceeaşi părere

recunoscute agonii simplă întâietate nevasta

cu maşina se putea părăsi vila şi pe ploaie

acceptat cu umor trabantul acţionarii

din ştiinţă ai automobilului la sprânceană

descrieri de palmieri trecerea teilor mâine o vară

încă doi ani degeaba cei şapte nesuferit de sănătate

explica-m-aş tema îşi supravieţuieşte pe mâna

cu o dicţie cu dâră mormânt nicio colecţie

                                                            20.6.'85

e supărat de unde ştii antene comerţul să nu prindă ce-ar câştiga o carte

ultimul colocviu cel mai frumos şi cele dinainte o macroformă

femeia şi filosofia tehnicii cancerul şi prietenul de la antipod

cum a trăit mai mult de nouăzeci de ani şi i se aniversează centenarul

cultură incapabilă de valorile ce i se născură prea adânc

îngropăciune pe totdeauna ori alternativa de vârf răzbunat

nesfârşită aproximare unu a o subtilitate când telefon

de rochii de când eram slabă moar de primadonă măritată

el ştia dumnezeirea dumnezeu îl ştia pe el se fixaseră pe lucru

scleroza îl pulverizase în paradisul raţionamentelor de-o viaţă

să nu mai vorbim la telefon nu e cine ştie ce mâine

alte disperări că-şi serbează copilul la un an costumul

maestrului din două îţi vei face unul peste douăzeci de ani

cimitir de bătaie pe moştenire şi dispariţie şi alt caiet

ăştia nu sunt aşa tenşi dai din cap cu buzele bombate afin

ochi tineri intri pe uşă să ştii că spre ruşinea mea mi-am mai pus ciorbă

nu sunt dragă hoituite cântă frumos gagicile judecasei

o fi un fel de deşteaptă-te române al lor trag fetele

cântă şi ea de-a intrat prima el mai prinde câte-un ţânţar

foarte bună ciorbă am făcut să ştii mi-ai luat casca cu totul

ce-oi fi tras linie că nu-mi vine să plec de cântec politic

ia uite ce ghitară îmi notam India acum palme roşii

nu-mi văd nici viaţa de acum necum Tiţa şi Ptiţa

lătrând în cunoştinţă de cauză destine platnice întreţinerii

euforia anomică mecanisme de îndrăgire subconştientă

fără glorie în miraj topografic liber de atmosferă

pe câţi necunoscându-i ar începe să-i invidieze etern vii

cum gloria evocă moartea şi-n cearta trecerii diurne

azi-noapte m-am culcat la unu la ora unu asta se ia după

teze şi temperamente ce se comunică zice sex

vreun telefon acolo ochii şi poza minţii aruncându-se

de cum apasă pe clanţă în paşi de triumf vegetal

nu-mi mai citeşti şi mie altădată aveam n-am niciun spor

mă opream la jumătate dacă mi se părea poantă

nu prea-mi dau seama ce fac poate te las odihnei

vechilor reverii ce mă acopăr de nu mă mai văd

contemplu tragedii cu mentalitatea protonului

pândit costisitor doar i s-o aprinde decăderea

de-a bucuroşi necunoscuţi pe cale fie sfâşiaţi

cum că materia-i nemuritoare încă o speranţă

nu m-am întrerupt din motiv de operă doamne fereşte ţi-aş

declara o dragoste să ţi-o aduci aminte în atmosferă

ţi-am povestit ocolind bani niciodată poza îi semăna

nu mai ştiu nimic suntem unul mă pun în mişcare

de la pământ îi semăna deci poza ar fi împlinită ce

am zis de 33 şi de peste 90 fără aluzie la boală

nici moartea în limbă creaţia ca troleibuzul

indiferent de evoluţia agoniei termenii ieri

în locul depresiei cinstită oboseală tristeţe informatică

deşertul struţului ideologia scurtături spre un dincolo

pomana o culegem pe nesupărare puţini ne ajută

ce dumnezeu nu ne-am născut să ajutăm aşijderi

de entheosiasm s-o mai găsi restul necumpărărilor meree

subiect să  vorbim şi noi tată nu numai tăcere şi ţipăt

vară de mare insulă un munte şi citire trecere iute

mâine mai mult dimineaţă seara fără de noapte

                                                                        21.6.'85

complimente în gol

complimente în gol nu ploua mai ieftin până-n Zeelanda

două traversări paznici bătrâni şi uniforme zăbrele

pe dinăuntru n-aveţi nişte litere de-astea să ne daţi

cărţile roboţi ne-am promis poze mă duc la film

Aloka Panikar în vitrină pentru Savoy la Tănase

ness şi horincă dictate cinci traduceri din Bly una din Creeley

doi Robert trei ori cinci ori şapte ochi ăla e

se-nţelege totdeauna că ascult şi radio nu chiar aşa

Marius din Maramureş şi nevastă-sa din Oteşani Vâlcea

visau la cuibul de cuci pe spezele unchiului

la Colţea nu te văzusem şi m-ai fi lăsat doar Lilian

pierduse actele şi patru sute de lei a luat 83

duci douăzeci şi cinci de margaretele până pe scaun

rătăciţi prin faţa albelor goale patrate spre sticlă

deschis numai partenerilor străini ai intrat singură

peste zece autovehicule cu butelii de gaz

Dacia neagră cu uşile deschise respecte

partenerii ţi-au ieşit înainte apoi te căutau

în geantă şi civilitate perechile de şosete

şosete deci nu şosele hoaţo şi ai zis ia-le

păi le luasei copilului din Unirea aici nu

se exportă aşa ceva uite că vă luminaţi

înăuntru şi-n afară scuip-o-ntre ochi unul şi scuipă

ne-am dus pe jos printre tei printre tei

case terase preferinţe belferi inexistenţi

ba încă trei etaje pe jos trei sunări baba

întredeschisă niciun răspuns până la a treia

am stat şi noi de vorbă acolo Canon nu se mai mută

pripas teleast medicamente pulover cu cinci lei

de lama nu din Mila nu din blestem Enigel

din America poate şi iubirea cumpână de Bârlad

rupturi de-un sentiment străvechi şi personal aparte

pian în rate palincă de Bistriţa la traduceri de Maramu

scoarţa oltenească fabricată de bunica în 1861 în Moldova

ajuns-am acasă târziu cerşetorul lingav mama născând

copilul cu dificultăţi de vorbire o gheară de mâţă mână la fel

superstiţia rimelului aşa sunt în exclusivitate

se cunoaşte claustrarea calul de dar dar nici amal

ne-am strâns printre servanţi de orient stăpâniţi papagal

o lasă singură ea-i mai comandă inutilităţi

minea-şi dă drumul în imposibilitatea fanatică

de bun simţ la dreptatea dacă mor cine-l îngrijeşte

oriunde-ai spera ultimitatea pe refuzul  nemoştenitorilor

moarte şi plecare uite că nu-i dăruie răsfăţul

parcă s-ar juca nu-ţi vin cămăşile mai dă-i indianului

starea de spirit descurajarea neapatie ce nu se poate

fie-ne felul de răcoare suportarea iernii câtă mai fi-va

astfel recuperat-am filocalia cu autograf nedatat

străbună tinereţe se difuza Nichita tăieri în banalitate

o scrisoare la Hamilton alta spre Baia de Criş înapoiaţi

ne sălbăticim aici dincolo mongolizare la mongoli

vizită ciornele vocii crainicul s-a făcut şofer de taxi

numai vouă vă spun profită de singurătate şapte ligi

am scoborât prin teatru şi-am citit biografia lui Salazar

final de latinitate în revoluţie era Russos în avion

                                                                        22.6.'85

apropriatul somn dezerţiile în pădure mi-ai fi persiflat fumătorul

în Tibet fum copii născuţi din aventura stratificată tradus

zice nu singurătate unicitate şi neasemuire menuete

altfel domnule acelaşi în cer în mare şi pe pământ

bursa simplismelor şi a toate cele închisă nativilor

tarabe la margini de continent şi de lume lucrurilor de aici

mai mult tristeţe neţinutelor sănătăţi toate scăpate din mână

paranteză despre lichele simetrice uitarea de nume în pumni

azi voi traduce tot cornul de yak aşa păru arderea mantrelor

abia urma cu pocăinţa lui Rechungpa nu am început

rost de goană a neprevederii ne întrecusem disperare

pe toate vocile ce-am cânta din cocioabă-n palat poate la porci

ziua s-a dus numai ducere vrednicia de neunit ne curge

nimeni de tras feţe crispate în anonimizarea explozivă

am să regret jumătatea de-a doua a primului rând de-aici

să fi început tot numai cu o jumătate ca de mântuire

aud buddhiştii cu pietre şi învăţământ politic nota nouă

rătăcirile cărnii de yak trecerea la virtuţile din inteligenţă

rup lege femeie bărbat mărturisitori căincioşi

femei a numit el virtuţile îndumnezeitoare probabil Zorobabel

nici toropire şi cel mai puţin religioasă vagi dezamăgiri

în dragoste ale femeilor căutându-se prin temple

adulterul respins de astru şi de pământ învârtiri

filmate a încredinţare a sorţii în mâna ştreangului

soră-mea a zidit casa fiului mijlociu se liberează

la toamnă înalt cu timp de pace carte neparte

râdem la rădăcină fără a mai spera a usca-ne

tâlcuirea am întrerupt-o pe capă şi spadă

de-a fi purtat pe braţ un aer definitiv memorie

îngropaţii din lac din ocean din gaura neagră

poveşti cât de departe tot se amestecară în story

numai pe post străin de mai prinzi veste de nume

                                                                        28.6.'85

îţi recomand să te documentezi mai bine pe viitor

nu vreau petru cât îmi trebuie ştiu nu e bine să ştii multe

mai avea doi ani până la pensie îţi spun eu că mai ai patru

istoria filosofiei sub articole de ediţie revăzută

românii din Dacia romană fără Dacia română

elaborările în exterior prin peşteră ecouri

în fiece limbă un poet şi ceilalţi culturile altfel

autoorganizare sinergetică şi resturi familiale

când ai o criză de stomac te mănâncă amintiri urâte

structura vieţii frumoase nu existase vagi copii

în simulată prea repede creştere copiii lor

până atunci aceiaşi cu ohii închişi şi părul încă albind

cinci zile însoţitor translator consolare-n profesie

pe întrebate cu nostalgia de la Câmpina-n sus

cel din Harare cu barbă are relaţii şi post nu egipteanul

poate la Alexandria şi zairezul să vadă-n Kinshasa

fostul meu student Edward e la televiziune

fostul coleg Stelică dacă m-am dat la fund

noii poeţi nu dau decât certificate de deces inculte

cum să-ţi măriţi fata fără studii superioare

discuţia mai era şi despre metrou ani sărbători

aceeaşi limbă a dezgustului nu de neputinţă

iată-ne împăcaţi sub nori când vă văd plouă

de-ar fi înţeles potrivirea fără aluzii la nimic

de mii de ani cei mai pregătiţi pentru moarte aşa viaţă

prin viu grai astfel ţi-am povestit troleibuziada

fără facultate ţi-o ia un şofer o bate o înjură de mamă

o scuipă şi o înjură şi de tată nici viestre n-are

se-ntunecă de altă ploaie habar de nechezol cu bobii

suntem doi solitari nu caută nu caut cum

se poate rupe funcţionarul de afaceri ştiinţă

zadarnice explicaţii până una alta trecurăm

solitarismele persiflate-n icoana serii o oră salut

ce-o fi cu televiziunea până prinzi postul

chiar nu mai trag cu urechea ascult de două ori

totul cel puţin dublu scolii de compunere

teroare teroare de casă de dimineaţă seara

cuvinte după nave cine ce minte tot toţi toate

fostul mort mi-a zis doar mănânci calule ovăz

viaţa la fel de personală ca moartea

                                                            24.6.'85

cele mai proaste căprioarele şi iepurii se-apropie până

la jumătate de metru crezându-te copac dacă stai lemn

când mişti însă ochii şi a mişcat ochii

venise din examen şi ne pierdusem în vânătoare

avioane să-i treacă de pe când făceai avionul pe genunchi

când vorbeam cu Clujul deschisese Conta o invazie la o

mie de ani ultima pe la anul nouă sute şi dincoace

vară-mea vara nevesti-mii se duce devreme să prindă spatele

imitarea omului în metal şi sârmă fier şi gând

carne şi oase trei roboţi cu două mâini rig rebus

finalul am rămas numai la mixer grade de libertate

Iliada cânt 18 aventura omului în a-şi crea ajutoare

mişcarea de rotaţie în structură antropomorfă şase dimensiuni

model algoritm vede piele artificială delfin forţă

ziceai că e-n America l-am auzit la radio robotică

recitalul la contrabas a mai zguduit nu ştiu ce

rândurile de maci albi unde e oraşul copiilor am o casă

Colibaba olarul Hrib are un muzeu în Arbora

Marginea ceramicii negre e la nouă kilometri de

Rădăuţi cu ortodocşi nemţi catolici evrei cu templu

cimitirul le e la patru kilometri în câmp

mai sunt penticostali adventişti sâmbătari

moştenire opt camere chiriaşi două libere

dădeau mamele ceai de mac şi dormeau şi douăzeci de ore

astfel am uitat a telefona filmarea de epocă

pe când numai costume bărbăteşti făceau inginerie

pe mine reparaţia cum om dormi trecutul zilei

tatăl ultimului vorbitor cel dintâi fiul i-a zis mersi

mama întârziase şi zadarnic i-a ţinut loc bătrânul

sunt şi cărţile de le-aţi prezidat universale foarte bine

din regie ori nimica toată eticheta nu ne sărise

cum ne băgăm în seamă inteligenţa artificială e artificială nu inteligenţă

mânca-mi-aţi chiloţii să-i mănânci chiloţii mai e ceva sub chiloţi

mânca-mi-ai ce se află sub chiloţi hai stai pe loc

dacă ai curaj să te baţi cu mine da' să-mi

mănânci tu ce e sub chiloţi ai înţeles

ia uite ce-am găsit e-a lu' Mona da mă

da' ea ce căţeluş vorbea căţeluşul din coteţ

am dat încet că stai aproape am prins

vrei să te fac de râs te-a făcut cretin Pitica şi cu

spălate în parte perfect mozolite cum conversasem

improbabilitatea apariţiei moleculei vii prin

evoluţie nu era timp tragi cu tunul în closetul de ţară

în ţăndări iar tragi pe rând cu tunul până se reface

exemplul preferat de probabilitate protoni în noi

deosebirea dintre trup şi suflet e deosebirea dintre

trupul viu şi cadavru prin toate moleculele

se uita cineva fără cotrobăiala curăţiei

pentru chei telefonul anonim la slujbă asupra

implicării în procesul de paternitate ai schimbat

numărul fericite tată lasă umorul negru

aici era fumul copilul ce fără foc n-avea cum

inspectorul de cincisprezece ani fiu-său în trei

pe douăzeci şi unu de zile garantat că primitorii

îl vor trimite în ziua rezervată invers

foc aprinde-l când vrei fum nici aici nici acolo

ţi-am spus că va fi bucurie în casă c-a pierdut

examenul de statistică nu te uiţi cum vorbeşti

mâncărica suntem şi noi libere crezi că pe zi ce trece

cinci grade de libertate şase dimensiuni

descompunerea sensurilor întru graţia materiei

măsură pentru viaţa sentimentală a tatălui

niciun exotism nu-şi aminteşte cerneala indiană

transcrie din neunde şi pe locuri de baştină

la admitere se cere geometria de acum două mii de ani

în anul întâi matematică de acum patru sute de ani

în anul doi de pe la o mie opt sute prin trei secolul

prin patru ce se face acum şi e altfel

deci nu cum intri ci cum rămâi în aeronave

o fată spunea că aţi fi indiferent cu studenţii

am avut o studentă ai pomenit episodul

poanta despărţirii am uitat-o numai bine

                                                            25.6.'85

vederea usturimii un om citeşte cartea ce zice el ce zice cartea

plopii fiului meu însângerarea feminitate a fiicei

creirii apăsaţi de starea vremii prin dispărute dimineţi

salutări Janine în Tananarive lui Edward în Harare dar Hyam în Beirut

Volta ţara oamenilor cinstiţi grecoaica măritată cu un iralian

ea nu va vorbi cu femeile tinere din Teheran poate

copiii ei şi ai lor să se întâlnească în Suedia în tot

cazul în ce priveşte şansele de împăcare Hallara

                                                                        26.6.'85

cărţi din India

cărţi din India visul coloanelor cântecul lunaticului în dodii

eu îi dezvoltam teoria mediocrităţii lui îi fugise nevasta în Suedia

supt scris în oralitatea tăcerii celor vechi şi de mai ieri

la cântecul penultim al lui Rechung încheierea lui Mila

cărţile caprele una în multe multe în una la mijloc

expoziţia fabulei clocot convertitor final şi mai de linişte

învechirea călugără prin sintaxă şi reformarea cuvintelor

din când în când pe după neoplasm bănos şi întru sărăcie cu scandal

de s-or alege cu deznodământul linişti necondiţionate

câini mai mari şi mai mari până poate stele-om mai vedea

posibilitate a verii pe trăite nu numai sinonimie măcar

nimicul de sub un cuvânt de nu ar mai fi acasă

când altădat mă arau fiert fier dur plumb urât secol întunecat

de nu le-am mai transcris păcăleală şi pozitivitate

cumpănă în ocol mâine poimâine şi încă o săptămână apoi

aproape o lună aproape un an şi iar aşa deznodare

talcioc hamal la feminin teroare hormonal pecetluită

ţânţarii nu nici greierii virozele raţionate sub calotă

potentul cheleşte deşteptul încărunţeşte şi prostul rămâne tot aşa

zise că el o să încărunţească intrând în Criş ieşind cu trei tălpi

merge pe vârful stâng încântând femeile şi comerţul

am o gagică se poartă mai aşa îşi înconjoară pieptul

tânără subţire în negru şi pe la spate cu o coasă

plecase demult şi ce trebuia a ne mai şi spune

să-i spun şi omului pe-o parte cine ce ca la demografie

bandit literalmente vom muia-nceputul a pandit

accentele cu furca şi ochii dăruirii cărţii

scri-o cum o veni şi toată vei traduce-o

cu întrebare cu îndemn de vremuri în traduceri

i-o voi întoarce născut i-a fost făcutul coacerii

de-ar sta cu anii alţii şi-ar pocni plăcinta rar

e şi al dumneavoastră cazul într-un fel a zis

                                                            27.6.'85

de-un timp simultane entuziasme depresii inventivităţi sinucideri

călugărul se aruncase-n fântână la miezul nopţii nemurind l-am îngropat

uleiul generaţiilor peste apa morţii oceanul trecuturilor totunele

redactare dă-mi doamne pe sufletul şi mintea de pe urmă

pe schizofrenica energetică o înjurase zice ea un student de la chimie

contabilitatea dete raportul la învăţământ ideologic

secretarul literar fu introdus între catalogatoare la prânz

să nu-mi ceri de mâncare şi bine că nu ne luăm la ceartă

cărţile şi stâlpii cărţi din India visul stâlpilor

Indore văzut nevăzuta Indoră autodafe autotemă

ospăţul cornul de yak indodiile sumare oarbe

geamul spart pronunţă iarnă vara pe Calea Văcăreşti

ne furăm căciula nemânuind armele ce e în lume

încărcăturile atomice chiar la divizii trbuie aprobare

nevasta lui instruieşte fetele în curtea institutului

nu s-ar putea să bagi femeile în cazarmă avansat Israel

cărţile caprele ascultă cântările planurile clanurile

suptoare de infern cu spatele întoarcere spre dreapta

garzi în palme îngrijorând debitul secetei deşertice

mângâioasă îmburuienare a hipodromului

amintire în eliberare pe-acolo densitatea pandurilor

ştearsă de pe faţa apei înghiţite în nepetrecanie

cărunte plete palmele la slava nasului sub prim

răni sfârşindu-se de lins reînrâurindu-se iar linse

experienţa toţi numai nimeni ce să mai vorbim

decadenţa parastaselor ieşirea creierilor din geografie

invers nici una nici alţii nu se mai pomenesc

pe fundul secătuirii mişcările dublate în nonsens

idealul dezarticulării se dezarticulează aluvionar

cine unde lume largă nebune şi mai şi zero symbolon

cu blândeţe daurind preaneuitarea poate vă amuză

fraierirea pe muteşte a dispărutelor ofuri la groază

altele baletează uită-te serenada un somn şi-o săptămână

de-ai avea loc în încăpăţânarea morţii de colo Scoţie băută

niciun cont propriu în obosite găvane adoarme auzul mai greu

de tineri şopteam către morţi lucruri din inconştienţa fiinţei

avantajul necazurilor atenianul n-a luat amendă venea

adunarea generală taică-său e şef contabil într-o

întreprindere germană de rotringuri de la ei

care-i dăduse amenda când vine nu-l cunoaşte la rotring

păcatul creşte la oprirea din ziua de mâine sâmbătă

om da din gură şi la ultima suflare dinte pentru minte

ce mizerie comună de vorbă leşinăturată

sindromul decuvântării denecititului până mai apoi

dă peste Milarepa netradus consonantic în puja

siguranţa căderii rotundului golul e planetă

numai unda astronomic iertată plăcerii

du-te nu te duce vino nu veni mâine sâmbătă

n-ar fi contextul pentru gen şi nume domnule persoane cenzurate

mai degrabă decât texte desfiinţările enjoiate vorbă de casă

în loc de cenaclu ce s-ar fi vândut înainte de Candiano

buletin de baltă n-o să meargă predesfiinţător peroră

fiul mamei repede pe politică de-aia nu mai puteai

se zice o dată de două ori în Munchen dacă ai fi fost

îl pomeniţi pe Norman când s-a întâmplat adică văzut

nicio idee fără copii schimbă nene subiectul

aniversarea anului în loc de a dactilografia zburda caprelor

ai propus zbenguiala caprelor şi mi-am adus aminte

nu mă mai găsesc vorbele nici eu nu le mai caut

stau pe după cumpănă dedesubt numai în cumpănă nu

bine-ar fi fost repede ploaie copii adăpostindu-se

faţă în faţă peste alee adăposturi feţe apă

reluările de vacanţă indispoziţie ilozizolaţionistă

raportările la contemporanitate nu duc nicăieri de oriunde

                                                                                    28.6.85

nimic ai grijă cum vorbeşti totul în rând spre nimic şi traducere

la un invitaţio ai văzut un filolog mănâncă pe banii statului

n-am văzut pe nimeni mai cunoşti nu mai cunosc

discuţie de balcon ce puţină lume mai vezi

am ieşit în papuci pentru aceleaşi apucări de inimă

dormisem în loc să dactilografiez unicate

în contra vântului soartă de nici devreme nici târziu

nici la timp încă o aniversare a morţii duse ori

cine iese din discuţie mai mult conferinţe decât treabă

văzul formelor făcutul rochiei un scuipat primit în figură

mai priponit aseară ce scrieţi pericol de două părţi organizată

hămeseală geniu tânăr fără vorbe gânduri fără tinereţe

a avut grijă să-şi facă toţi duşmanii posibili fiind fricoşi

ales kla shmuk sintaxă tibetană calm calendar de copil

îmi place să mergem mai modest la mare e departe

muntele cât până la bibliotecă şi la Taj te dor picioarele

            29.6.'85

toată ziua hărăzind Craiovei cornul de yak vrei patine pe ele om merge

nu mă întrerupe decât dacă-mi aduci visul pe hârtie

vii a ne întâlni mâine în oraş după leafă unde ţi-e visul

nu mă mai vezi decât de ţi-l scrii de-al tău eram

toţi trei în India în di faiv ştiam că n-aveai voie

şi mi-era teamă că fusesem luaţi la goană din de patru

până spre Kamla Nagar pe drum în casă la universitate

tot asta visez cam îngrozit şi nu ştiu de ce mai mereu

tu ne luasei în America la etajul o sută cinci m-ai

trimis la etajul patru după caietul de istorie

şi la cinci după cel de română să cobor

şi să urc o sută de etaje că de ce nu le-am

luat când am venit am uitat că-n dreapta

aveai caietul de engleză în stânga pe cel de desen

şi-ţi spuneai că mereu le vei învăţa pe astea

te aştept cu ele scrise că aici le-am ramolit

cerneri de avalanşe din pas în pas până-n susul zgârie-nor

parcă dactilografiasem istoria cornului de yak greceşte

itihasa complimentelor pe cărţile de dans mâine la muzeu

poimâine biletele ne-am mai fi din idei pe-afară hărtăniţi

neologisticul Rechungpa nyaia învăţată şi proaspăt în sutras

cântecul de la Mila Mila de la sine totuşi Marpa

miezul vocal sculpturalitatea literei şi apoi ritului

reprezentarea story munte circulaţie daltă para hind

                                                                                    30.6.'85

cuptor

întoarcerea la focă bătrân întru ţestoasă traduse dakinii

singură nesingurătatea n-o lumina puţin se mai ştie

prohibită coerenţa eseul mistic nebunie curată

nici margini crestate cu trecerile minţii spre sine

murise dimineaţă sora foame mai lasă-mi noaptea vis

născuţi aici murind aici murind acolo nenăscuţi

două sute de capre două sute de prieteni ospeţie

aproape cunoscut sărutul şi împrietenitul devot pe viaţă

sigure ploşcoşiri ale vorbelor gândirea altfel nelimbută

titlurile poreclele taifasul sociologia amorul moartea

mângâiere de la piatră în sus de ajuns în sine aşteptând

pasul blocuri dacă nu munţii de la facere înapoi

norocul pe nume lumea în cap arheii arhaici

lentele dodii în ochii despietrind nenuanţarea

stâncilor la stânci fiilor la părinţi o tristeţe

uitată cu metodă am învăţat nespusă pravilă

nu durează nici clipa clipei din viaţa transfigurată

pe unde te-ai plimbat fără nimeni salutat pe gol

legâmântul saltului înapoi la fără de începutul

orei printr-un an din horă uitată în neant înviat

mi-e dor de când vom mai sta de vorbă necunoscând

inexistentă pierire pierindă existenţă inexistentă

numai două-trei ore pe zi în picioarele arborilor plecaţi

scrisul de s-ar întoarce n-am mai avea loc sub soare

e şi mai dislocantă frumuseţea norilor grindinii

pleurezia soţului dansatoarei a încremenit contractul

vechi surâsuri melancolii priveghiul galactic

biata Continua cu masca pierzându-se cu firea

repetiţia cucului mucenic ucenic asud sud

plesnite discuri în speranţa consoanelor binare

ziua bună a miezului de noapte supraprindere

toată viaţa aleargă să te predai teamă că moartea nu primeşte

note postume în erodarea statuilor nemurind neasemănarea

golul recunoscându-se înghesuit de certuri din senin

săracă voluptate a sărăciei fricii salutului

noima porcirii Circe binevoitoare fumată toţi banii

locul rândurilor rândul petrecerii de petrecanie

weekendul se îndulcise ce-ar fi să fie sfârşitul

odihna s-a plătit dinspre strămoşii reînvietori

de atunci până acum de mirare fum şi posta postum

                                                                        1.7.'85

apollogie sfat de statuar două omizi alb negru mergem

numai la oddisi poimâine anti-buddhism dinspre sud

Shiva la loc a mai sta la un hinduism se duce-n Făgăraş

jocul caprelor sălbatice spre sfârşire ca dramă la teatru

revista încă nu publică până-n numărul şase

Adam şi Eva la Iaşi că acolo se întâlniseră la

antipod cu Sârbiţă trimitem romanul

leac de cancer biogaz roboţi rhino

                                                2.7.'85

autocenzurare fără grijă în prag de cunoaştere dacă mai ai

nevoie de ceva nou nimic vechi mărturisindu-te moarte

cuvintele şi-au lăsat vatra la militărie vagi sintagme vechitoare

am fost căpitan inspector de Bucureşti am condus armate

şi acum să-mi iasă gâlma asta cum şi mai întâlnesc generalul

dacă merită sanscrit-român şi vice versa fragment din coran

tibetana discutată cu Sergiu iar araba paznic cu pistol

neapreciat cum e ea de începătoarea contribuabilă

locul lor de întâlnire India India e la Cluj hăulise paznicul

când fusese bagajier la Continental altă viaţă

Iakobos vorbea greu din plămânii îmbibaţi de moarte

pe masă o hartă cu linie roşie drumul lui Csoma

şi al muribundului nu se observa întreruperea

s-a născut altfel eu numai mamă copii din flori

un avantaj a-ţi fi tată te-ai însurat ai copil

prima operă încheiată du-o aşa pe orice drum

ţi-ai recunoascut poate nebunia şi nebunii şi ei iluminarea

praful de pe frunzele de după ploaie nu beţie nu politică

una e preşedintele academiei şi alta ministru zice al doilea

abia subiect de conversaţie cu ălălalt nietzschean

ce de pandrită socio reînrădăcinarea baroului de vatră

respectele casei dă-mi doamne cinci pagini pe zi a

le putea dactilografia în tăietură directă-n arhivă

intoxicatul suprem a vindeca intoxicaţia traducere de nume

                                                                                    3.7.'85

toţi se strâng la pace-n crâng de iau foc m-apuc să plâng şi să-i stâng

fata de la ţară era Tară ţara era Tara Brâncuşi era Milarepa

Peter îl pârâse Mircea nu râse Tara târa doctrina învierii

n-o spune Marpa o tace Mila n-o traduce Jacques

Rudra atunci de-o crezusem lipită ce fata Margret

aceeaşi piesă dumnezeule ce fericire că nu se pierdu

în neînţelegerea dintâi de la inimă

n-are cum ieşi dată fiind în minte

                                                5.7.'85

o pagină de buzunar Peter şi Mircea dictările din Bly luceferite

pe numele notiţului în rest de admirat a fi ajuns la Gică

discuţia pe director general bine preşedinte de uniune de cine

n-ai auzit Milarepa Brâncuşi încă mai ai loc şi noi cu ei

dacă pui Măiastra în dodii de ce n-ai lăsa şi Indore aşa e

ca la Pasărea îţi spusesem timpul şi săptămâna ce vin

când i-au mulţumit lui Eminescu prin India acum şi aici

în surdina sculpturii purtându-mă peste cancer

superstiţia pisica neagră de ieri

                                                            6.7.'85

reîncarnările căderii

povestea aproape scrisă cu incluziuni de profanări

repurificate până una alta reîncărnările căderii

mâine le-aş duce la Craiova mai mult lui vege

şi voi mai renunţa o dată înconjurat de alt cerc

osul cenuşii înaripat de valul supt nesfântul

vizitatorul şi-ar fi ştiut moartea tot în expresia-şi

Vrancea asta şi pustnicul între vulcanii-i aia patrie

tema ca mâine să nu lenevească sensul vieţii-mi

se văzură cărţile coperţi ori deschise o încremenire

numai mintea strecurându-se şi vecinul întrebări

ce trenuri unde lansarea m-am gândit la secol

ţi-au luat-o înainte pungaşii de colo dă-i bătaie

nu-i ascult tot timpul că-s de nimic în reply

şi-aş mai avea de încherbat mici intimisme sună

a deschis copilul vacanţă cine-o fi intrând de sus

după tigaia fiului ascunsă de fiică ori de jos

                                                            10.7.'85

din noapte de la patru plouase la Craiova şi înapoi

i-am lăast pe Brâncuşimilarepa pe masa Marcelei

rostirea esenţială întru noicicitate oprire la con-

soană ferească-se de eminescuitate şi duş-

manii în rapidul de întoarcere plic la ram

domnul V. G. Paleolog îi spusese ceva autorului

despre mine sau despre India gând la gând

cum intră oltenii în vorbă persoana din maşină

orb soare la toate florile-i tinereţi suplinescu-l

hârtoapele şi înfirbântau psihocălătoria de mic

vag verde trebăluit în lungi şanţuri încă

pe viaţă câtă mai e punând ultimul mânz a suge

acum vor fi alte zile din roată şi lună dă doamne

întoarcerea cărţilor prinderea mării uitarea

până la proba contrară şi moartea cu ochii

cine se teme de moarte e prost tismaniana dixit

                                                                        11.7.'85

ploaia de la prânzul mic aş scrie un vers de trezie

nelimpede la ce şi până când bonomia subpământeană

iar nu ştiu decorul iadeşului din febra călcată pe dreptul

mi-aud înteţirea de odinioară pe când nu plouă pe tropic

întinşi prin linii zorul molcomit principiul neplimbării

oraţia ne-om spune-o nici în satul nici în oraşul nostru alături

nu mai jucasem cărţi din tinereţe şi acum copilăria

de-au plecat la cumpărături aştept telefonul mării

rămâne mâine picură hazardul pauzei de sclavie aşa-zise

şi ce fac hoţii cu banii corupţiei chiar ai capitalului în

lehămeteală ici plictis dincolo teroare şi depresie

cum ai specula povestea lui Milarepa teritorial poate

un alibi al întregirilor imposibile visate shunya

interes pentru frigul de iulie şi nicio dumă asta

era brâncuşianizarea lui Namthar în Neagre

îşi construise o căldură gen mobilier lovind demilarepizarea

o dramă ceva peste ziua zilelor nici modernităţi nici sonet

punct două probabile săptămâni tensiunea odihnei

ce dumnezeu carte clipitul ploii în flacără apăsată

vreme niciodată timp totdeauna tăiată latinitate

scrisorile s-or hieratiza de la cancer la cancer

norocul cu papagalul strigându-şi la suoărare nu

renunţate corespondenţe lira în cui depăşire de vârstă

aproape patru ani de n-aş fi român aş mai prinde bursă

voi schimba monotonia neaşteptării cu vizite

primite din moda imaginarului păreri de magazin

la distanţă de Avignon nu şi de Kurukshetra

cum ni se întâmplă pe unde a mai fi până când

ocolesc subjonctivul până la presiunea alternativei

înfigerea cuvântului în rădăcini după ureche tot n-ajută

tăcere la ornamentul schimbat al filosofiei întru rost

se adunară paşi de seriozitate aproape tânără prin depresiuni

fără sutica de chiloţi şi covrigi rămânem în 52 foi ale găurii de an

Prem scrisese până la duelul de doi jucători egal doi morţi

ţi-am împăienjenit după film devenirea dintre extreme

ne-am înţeles amintirea neîntoarcerii întru inaccesibilitate

care mergi prin aloe şi taică-tău îţi scutură palmele destinului

lelea trei lulele vremea treaba ne verificăm cuscria

arsuri de după ora de ieri-seară cine nu vocifera ţărână

pensionara de la Apaca o ţinea că Iorga era o capacitate

în troleibuz nu se confirmase demisia acum e sezonul

urechile elefantului frunzele bananierului literatura mea

postumă va aduce morţilor plimbările necurmată pomană

începi să visezi ori trezia din coşmar ai zile în sânge

trabajo si samba no trabajo no samba si şi si şi si

poate nu ne bucurăm şi-atunci încă de un păcat ruşine

senine agonii spăseală către înţelepţii cu balsam

de-şi mai ştiu şi politica prin satele lor copii permanenţă

silnică dare de dăruire dar de daraveri burgheză frică

de îndrăgostire urmaşă cum e cu toată viaţa cuplului

spre bătrâneţe ce solidaritate de şi mai nainte canonizează

replici în Milarepa jumătate ministrul culturii chirilice

spiritul dumneavoastră mergea cu trenul desfiinţat sfinţilor

numai mizeriile de la sine necomemorate eroilor

seducţie abilă un ţăran trăind în ritmul anotimpurilor

pustnicul săptămâna asta neîncăput în frescă

o Grecie de individualităţi exacerbate părere cuminte

şansă şunya nemăsurată cu aranjarea hainelor pe învăţ

începe dansul sfeştaniei pe muzica bârnelor profanatoare

cărate una câte una de platnicii parohiei jigniţi

cine observă mişcările ultimului cântăreţ de rugi

m-a primit acasă ce vrei mai mult la prima razie

în munte cât o trăi chiar a noastră dă-ne

pe sigură încredere rugăciunile cântate deunăzi pe tină

                                                                                    12.7.'85

între Erasm şi Ramses amândoi nici unul cu noi

la mare e greu să ne mai gândim balul copiilor

de două ori cioară o dată barză de două zile gândul

la verdict altfel şi marea părtaşi îngăduindu-ne

aici ne-om întoarce trimiteri plopii papagalul

praful ne-or îmbrăţişa motivele plecare

întoarcere şi încă o amintire salut

mâine începe să-mi scrie ea

                                                                        14.7. '85