luni, 19 februarie 2018

INTERZIȘI

de George ANCA
 

INTERZIȘI 



de la Jean

de la Jean nu cumpără nimeni de la Umberto cumpără toţi
dă-mi bani să mă duc să mă îmbăt adică fiica lui să-i arunce
că şi-a îndemnat mama să divorţeze şi mama n-a vrut
şi-a oblojit săsoaica mâna muşcată la carne când tot se tăiase

oraşul îşi mâncase norma de carne  a mai rămas şi nevândută
şi-a cumpărat o sticlă a dus-o la gură ajuns pe lângă şine
curând sticla era goală şi tot atunci a trecut trenul în care
dormea nenorocita de Tiberia  acum se cam terminase totul

s-a pus pe foc spânzurătoarea din veacul nemţesc al cetăţii
să fi înlocuit-o dunga lăsată de apele inundaţiei din vară
o să mă fac bine şi o să-mi cresc eu copilul am băiat bun

nu se luminase în compartiment de spaimă somnul neauzit
impiegatul călătorea pe lângă şine cu sticla goală în mână
dacă s-ar fi uitat ar fi văzut pe fundul sticlei o spumă de un deget
                                                                                     



în război

în război până la cer
a căzut prizonier
ce fugind la aliat
dă de alt prizonierat

cumnaţii o roagă
nu zburători dragă
pat de frate fie mort
cu amanţi cu tot

se logodeşte cu flăcău
în casa omului său
logodna apoi strică
aflând că-i viu din scrisorică

mărturiseşte lumea toate
păcatele de zi şi noapte
ai lui o iartă şi îl mint
că tânără fiind

acasă tânără bărbaţii
femeii lui n-au pretins graţii
la el în cergă are cine
se înveli cu coaie pline

curând femeia a murit
snopită de nefericit
la şase săptămâni de moartă
el s-a remariat cu fată


cimpanzeul

cimpanzeul aşteptat de întreg oraşul
murind fusese înlocuit cu un om mascat
aleargă după femelă îi face semn
să se dezbrace ea îl refuză cu pudoare
temându-se de scandal de puşcărie
de ce zice lumea şi-l îndeamnă
să se dezbrace el dar îl opreşte circumspectă
mâinile lui ating cu unghiile fresca
şi se cojeşte providenţial o parte
cu faldul hainei deodată
pe plafon o femeie goală pictată
bărbatul îi aminteşte femeii că sunt legaţi
femeia vrea să intre în camera cimpanzeilor
şi cojeşte încă o parte haina apostolului
sub ultimele zgârieturi ale bărbatului
femeia rămâne goală


pe-atuncea

pe-atuncea mă trăgeam din lână
şi fâlfâiam pe coasta spână
ace de ţărână înţeapă lemnul

scoate limba la sarea de pe jos
nicio trăsură cu multe ceruri
dinţii se răresc în râsul de pe urmă

tai cocoşul fără glas de cocoş
vinovatul şterge praf din haos
toate cu măsură pe terasele sure

spinările de animale umplu ochiul
până mi se face o incestuasă ruşine
cald fierul mâncat şi înroşit în inimă

atâtea pieritoare lacrimi şi explozii
în burdufurile putrede oceanele cară
aborigene sprâncenate cu miros de ananasă

se petrece o aţă prin urechile mele
şi sunt un ac de mânie şi arde lumânarea
iar la lumina ei se bat pumnii


din suflet

din suflet vreau să mor o zi
bogat sau paşnic a mai fi
să râd cu coapte păpădii

când încă nu mă prăpădii
să glăsui fratelui bădiii
că-i sunt la fel plezniţi toţi fiii

mamă tată
trageţi de găleată
să golim fântâna toată

binişor vinişor
nu se-acreşte sub ogor
lăsăm apa bem urcior

lună plină luni
babă printre pruni
a ţuicii stăpână

nasul în ţărână
beat ca-n alte lumi
oase să înstruni

cum te aplecai cu lamă
oţel strâmb a secera-mă
m-am oprit m-am o distrus

înapoi sunt gări de sus
înainte numai nu-s
merg ştiind muri Iisus

doar ucis cu viu argint
prin tăcutul labirint
să bea guri mai veninoase

vărsai sângele pe oase
mă adăpostesc la nor
prin schelet de ziditor

jumătate să nu mor
iar aşa pe patrafire
c-am trăit n-oi mai trăire

ce n-am scris pe mine scriu
într-o noapte păr gălbiu
vărs în litere nuntiu

şi mai scriu un glas prin piele
în otravă cărnuri rele
tălpilor le cânt obiele


 intrat-am

intrat-am vinovat în moară
morăriţa da să moară de fecioară
morarul a suit oium pe scară

roţile de aur gâtul său încurelară
a zice cum la văduvă nicicând
nu s-a mai măcinat fără de rând


marijuana

pereţii aplecaţi
pe masă marijuana
noi doi schimbăm
chibritul la o panţarolă
mototolind în ghete
careurile tablei de şah
eu închid ochii de noroc
ci tu priveşte dublu marijuana
halucinându-ţi-se o verzuie
de oase subţiratice femeie
necunoscută treizeci de ani
fără o zi când eu ţi-o dărui
a mă ruga la dumnezeu
s-o laşi şi să trăieşti
ce groază mi-e că vei primi-o
şi mâine-oi scrie cum din lanuri
o secerasem noaptea
şi între ziduri drepte am adus-o
chibrit la 25 de puncte


stampă

ţigănci sărace babe
două ţigănci oarbe

merge prima merge prima
e călcată cu maşina
se cunoaşte cât plăteşte
un boier cu ochi de peşte
pentru baba oarbă
cu autopsie-n grabă
pomană îngropăciune
fiică în adopţiune
măritată de minune
însă ce ţinuse minte
oarba doi o rugăminte
să o calce şi pe ea
pomană să i se dea
la un timp adevărat
guri nemartore-au mâncat

că bătrâna care vede
nici acum din gust n-o pierde


Aretuza

de-un crac de stejar
spânzură buza
spionului măgar
iubit de Aretuza
Aretuza du-te
la birou şi cere
pensie trei sute
cât mai ai putere
sau roagă primarul
să adune satul
să taie stejarul
să-ţi iei spânzuratul
Aretuza Aretuza
i-ai fost ăstuia farfuza
cu toţi te fi-mprospătat
şi-ai fi spânzurat un sat


umbra strigoiului

ce ne vom face noi
umflaţi de apă
vacile slabe graşii boi
cu cornu-şi sapă groapă

strigoi
cinic
lanţ hercinic
codrii goi
cum se mişcă nu-s de noi
ia-ţi o falcă
de pe cer
şi ţi-o calcă
nor vier
ca pe scroafă
groafă
grafă
graf
praf
pulbere de luntraş
vârf scuturat de oraş
sat
lăsat
sub potop
în galop
frunte
punte
de grăunte
înecat cu munte
şi mărunte
cărunte
gerunte
mamă de mamă
tată de tată
apă de apă
apă de apă
cheamă nu cheamă
cată nu cată
pe apă apă
sub apă apă
zi strigoi
să stea puhoi


pe o spinare

pe o spinare de grade fantastice
urcă un sac împăcat să crape
oasele-n muşchi inelastice
inele-n sânge vor s-adape

şi moalea curte pe unde calcă
cel cu spinarea şi fără an
şi-ngroapă nisip câte-o halcă
să crească sacul din groapă-n maidan

a uitat va să zică până
unde trebuie el să care
nu moare nu duce ţărână
grăunţele cer măcinare

şi câtă pe un pântec za de
năduşeală-n cămaşa scoasă
când prea devreme vede cum cade
visând că se izbeşte de casă

nu este adevărat acest sac
noi toţi ne întrecem cu el
tu te împaci eu mă împac
lui nu-i bea din sânge osul-inel

atunci spune pe a cui
spinare ne trecem fără de baieri
că între semeni destui
singur îţi vine să te încaieri


descălecat

strigă din cenuşi portarul oaselor femeieşti
cu ochii spre geamurile copiilor
prin paiele de bambus românul de grâu
crăpăturile cancerului de lemn să le astupe
la garduri în miros al gurilor pline de muşte
cu palmele peste paturile slugi măduvei spinării

fata descalecă de pe cal însă din ea nu naşte nimeni
împreunată cere să-şi atingă lacrimile de copite
mai vede apa de argilă cum i-ar plăcea cărnii
bărbaţilor le mulţumeşte şi descalecă mai jos



burleştii

hai pe capră şi tu călare
dă-te de pe berbec jos
mă voi face întâi eu mare
apoi tu de prisos
nimeni mai multă-n frumos
cuminţenie n-are
dă-te de pe berbec jos
hai pe capră şi tu călare

duce-mă pe mine la poartă
unde vei urma imediat
pe lângă o pisică moartă
când în oraş am intrat
să văd cum dumnezeu iartă
că nu greşesc la toartă
cu fruntea lui păcat
unde vei urma-n poartă

vezi cum pic de pe şiră
a lucra în fabrici de gem
ăl mai din dos barem
cât ţâţele se acriră
şi te-au prefăcut în ghem
să vezi cum pic de pe şiră
în faţa dumitale şi gem

la dumneavoastră ajungă
praf din copite seci
suită la ceruri o pungă
plină ochi cu berbeci
precum cel fără strungă
ce-l galopai pe veci
la capră doar să ajungă
să creşti sub copite seci


păianjen

femeia mică de la mine
durată-n oase de ciment
îşi rupse moaştele prea fine
le aruncă pe continent
le plânse le jucă în cărţi
îşi trase carnea după gol
se-acoperi-n puţine părţi
întinse-şi pielea peste sol

mai greu călcam să o ajung
o ploaie mă crăpa în loc
mi se făcuse ochiul lung
şi sufletul om sub cojoc
în sânul meu privii s-o văd
de haine mi se desprinsese
o uitătură îndărăt
murea-n păianjen care ţese
  

loja dansantă

loja dansantă alamkara
dozându-ne ardhanariswara
Ana zidită tot masonic
am strangulat-o în vis fericită
nu credea ori se aștepta

cum m-ar fi sedus pentru atât
cu greva foamei de sine
și moartele lui Edgar
comentează alamkaric
mai rar crima pe poezie

liniștea după crimă
alergătura criminalului
vai victima n-a murit
își revenise totul se rejoacă
în psihanalizare casnică

trofeele masonice de ce
n-ar fi instigat cuplul
masajului cu udătura
prostatică alb ginger
odă societății orient

blândețea luceafărului
ne-a visat criminali
diavolul și mai blând
Rama Ravana închinându-se
Unul lui Șiva altul lui Șiva


după

după ce m-ai omorât
m-ai cuprins pe după gât
după ce m-ai gâtuit
o rărisei din clipit
de ce nu vă bucurați
pe când vă omoară frați
criminali sanctificați

vreme indigo dicteze
din memorie asceze
martiraje calabreze
între cheile franceze
declinarea cazului
Cheile Bicazului

blândețe-n mușuroi respir-o
pauză-n teatru lumea mir-o
foșnet în toate limbile
femei pierdute zimbrii le
mâna de tuș sub linii
ghicească-le-o elinii

déprimé

déprimé mange du poisson
you are your synapses
eons essential objects of neural systems
Cristina s-a dus la o bere cu Măriuca

my father passed away last night
fissiporous ici Paris a ne trezi de vii
dă-mi șorțul înapoi și ia-ți insemnele
i-a murit mama blochează biblioteca

kuan-kuaning happy spring
olandez topit nu facem copii
Jacob idle numai Tatăl nostru
îl iubești am de învățat mă tulbură

copii plecați avorturi nesfârșirii
calcă-ne calcane palcoscenico
sunt lucruri necunoscute între ele
planuri de film pe făcut rele

Sempronia complice di omicidi
sapeva comporre versi
fidentiae contrarium est diffidentia
obscena dicta obsceni fetus obscenae volucres

pudenda verenda turpicula res aufidus fascinus
fascinum membrum a fascia quia ligabant
illud membrum dum balneabant
digitus impudicus medium apud Graecos

frumos mi-ai fi
frumos mi-ai fi vorbit la reanimare
Golkunda o Elveţie băută
antichitate neîntâmplătoare
spinări vâslite renunţare
nemanifeste probe contrare
de-ai trântit uşile
relativităţii păcatului
a bea claviruri de voci din roci
verticalii ghişeelor
sedentarismul aparaturii
ultimă comunicare
limbă de lepădare
ţine-te bine laudei
neantului înscăunat
am cântat papagalului
dansa îşi aducea aminte de sine
substantive proprii din respiraţii
iertate neruşinările naşterii
obscuritatea triumfantă
ne sinucideam părăsindu-ne
cărţile pe mâini multiplu adultere


visând mălaiul

visând mălaiul
rupându-se colinelor
scrisei la cupolă

care pe unde aţi mai fost
hai la picioare rupte
gheaţa să te înfrupte

secvenţe dezvăţate de societate
pe împrimăvărate
câte filme după jurnalele mele

aşteaptă-mă rană
să-ţi duc dorul
mai tânără


vrut-am

vrut-am tărâm de Marioară
 oasele fetelor munţi hotară
cum le-ai vindeca le vorbeşti
soru-meo şi tu plecată din Budeşti

sânget nici sfânt nici get săget
danii tot voievodalului nucet
prea tare apretare guler berii
a nu mai răsări la gât misterii

de cum Glăvile Ruda p'unde
ne e vara halucinaţie funde
croncane Kojeve via Ricoeur
recunoaştere mitralior
dor de mers până-n pârnăi
sunt la Aiud Marioară hăi

interzişi

interzişi neînţeleşi nedescoperiţi
asasinaţi sinucişi decapitaţi
represiunea poeziei poezia represiunii

dictatura până la ucidere
induce trepte reactive măreţe
pe care le represează sadic

ne pregăteşte moartea fizică în spirit
ne simţim interzişi ca persoană
n-avem decât să ne radicalizăm

nonsense twadle ill fate cave
under which effect malaria
horror of having written a letter

mă închei la foaie întors la Hegel
continui scena a gâtui de unde
repledoaria lasă că nu ne învechim

ziceai şi caldul de-ar trece
comoţia rândunelelor gonite
ordinul să ne scutim veseli

cum noi tabu am bătucit
şi cine ştie şi fertililor
ah du-te soro bisericilor

ne încrucişăm dedicţii în stil
ne confundăm cu peisajul ni-l
apropriem şi-l transfigurăm

chem nişte poeţi dacă vin
arăm trovanţi contez pe mai
nimeni când nici pe mine

ne-om împărtăşi înţelesuri
pe ce finalitate că le-om circula
conspiraţie servită cunoştinţă

faceţi-vă normele şi la revedere
că nu murim consilierul
o să-l sun şi sun nu că nu

să te omoare

să te omoare mama
să te omoare tatăl
să te omoare neam
de neamul tău
să te omoare nevasta
să te onoare copilul
să omori pe cine
nu te omoară
şi n-ai omorât
pe nimeni
de teamă
să nu-ţi ucizi
ucigaşul
pentru care
te-ai născut

ce se întâmplase

ce se întâmplase medicul n-a costatat
nici boală nici moarte în cazul nostru
judecătorul n-a cosnstatat
nici divorţ nici huliganism

să luăm pe popă să luăm pe comandant
ei ce spun ei n-au constatat nimic
nici femeia de serviciu nici infirmul
cu atât mai puţin nenorocitul ăla beat

nimeni nu se mai bagă nimeni nici eu
din cât bănuiesc întâmplarea e fără precedent
se petrece într-un birou sau într-o casă particulară
birou boxă peşteră aer liber n-a fost un om

castitatea şi bravura nu-şi pierduseră avocaţii
fie că se trezea unul din somn şi-şi lua zilele
fie că tot felul de femei năşteau monştri în stradă
dulce era păcatul originar îndrăzneşte careva a mai gândi

pactizase cu nemţii
pactizase cu nemţii primarul
care primar domnule
un primar din Argetoaia
ca şi-n povestea ta omule

când s-au întors şi-au văzut
cei din război te ascult
câtă pagubă le-a adus
măcar şi în femei l-au răpus

au venit apoi ceilalţi
l-au dezgropat dezbrăcat
dar în pădure sub craci înalţi
să-l spânzure au întârziat

te înţeleg te ascult mi-e groază
bucură-te de ce-au întârziat
ziua în marea amiază
şi azi parcă încă îl bat

acum ar fi modernii
acum ar fi modernii toţi
să îi petrec prin lutul ars
două ţigări îmi dete poţi
şi din cafeaua mea să bei o pars

că nu fumează şi nu bea iar dacă
tot amator rămân şi ea e rece
uită a bănui cât o să-mi placă
ulcioare vaze ţeste câte zece

albastruri-altele de-aş recunoaşte
stau între forme ce subţiri
pe corn de moni ciucuri de moaşte
de plăci glazurile-n tingiri

şi totuşi fără de rumoare
în casă bine tremurată
spre-ale pământului pridvoare
nu chiar aşa scriam odată

universități  nemțești

universități nemțești pe
fosta graniță rar studenți
les diamants de la guillotine

cine a vorbit mai mult
cine a ascultat mai mult
Bouche du Rhone

meister Eckart mastercard
fort et charmant fenician
deliranți pe tema britanică

ham sudic plinei teologii
contrazicerea sinei provensale
și mai și negarea neapofatică



cu desaga

cu desaga la spinare
încolo pe spini călare
capul nici că te mai doare

cântecele de o dare
dacă și-n împreunare
tinerețe gânditoare

bătrânețe plutitoare
greu la val ușor la vale
canarale canavale

guri telale la spitale
vorbe pline vorbe goale
glume proaste portocale


fracturi ne încunună

fracturi  ne încunună interdicția
poemelor lungi begrebet
din fereastra femurului 

aridicare să tragi un fum
respirație de după înviere
pe unde mai repede fuga

a venit toată lumea
mai o croitorie selectă
la mare pe unde-i soare

oceanul nu ne cheme

oceanul nu ne cheme nici deslușit nici șoaptă
albastra ancorare ne-o lase poamă coaptă
femeia pietre ude cu dorul de cel dus
persistă o mirare și-a tatălui de sus
pe cât se-ndrăgostise în nevedere harul
de insula mai îmbătată ca paharul
amor de nemurire pantofii nu ți-i vinde
să bată mascarina iubirea de govinde
am nimerit în lume fericită
când mă tratai în țară ca pe vită
nu te-aș găsi de soare și galeșă sirenă
prin abanos ori bronzul scufunde-se în venă
de nu-l aștept ca tine Baudelaire să se întoarcă
și alta să-i îmbie rimată juna parcă

 vor mai fi corespondențe
vor mai fi corespondențe din Hugo Iuga honest yogi Saramago
aveam panaș cojit in spe o seară serile o noapte nopțile
astfel planul euforic foric n-are moarte n-are vlagă om mai duce-o forjă
pocneam cuvântul cum mă pocnea cuvântarea  Sâmnicului de gibe

ceasul se închină roată clipotină spartă învârtită hitită muftiu pustiu
înverzești de jos în sus îl învii și pe Iisus pân' la vară paraplus toamnă
spre Râmnic atavismul casei din vârghini adusă cu carul de la Gâltofani
pietre leonine canto necanin spin înrourat cupolă filială cruce în cerc

să nu-mi spui mie pădure haitic de frunze din vechi etrusci printre daci
rărite scrisorile pe tărâță morile dori-le dorule pomodorule
concentrată moarte naintea luminii de noaptea asta înviindu-ne tâlhari
popii i-a căzut copilul din brațe n-am reverenda zice și tot în sec vinul

mai bună țuica n-oi mai urca nici trapeza nici Golgota pe după lumină
mineiul la vedere împărtășania over vedem noi acuma pe ce parte învățați
de bună voie sinucidere a morții de la Cristos noule Ierusalime neplâns
dă-ne nouă să ne împărtășim cu tine în ziua neînserată și așa să strigăm

 mâinile-n aer

mâinile-n aer capul pentru automat
il y a un truc se șade spre Rosio surat
versuri de Sa Carneiro în manuscris Parisul
mai odihnească moartea noi traducându-i visul

dumneata oceanul vinul vaporul submarinul
după nouri santa luce nu biserică nu cruce
dacă ne ritmează pașii poeții sinucigașii
pas Jean Duval kala nahi fataurada

n-o mai duce prin iluzia arderii
seara în compania lui Laokoon dansând
la magazinul avemsao ortopedia actual
bun pentru fado șoricelul în voia sorții

ți s-a părut lași casa oceanul
și te gândești la mâna mângâierii
ți-e caldă dreapta întrebând în
schimb grădina deliciilor Bosch

  esperanto desculț

esperanto desculț de mână și de tipar
închină cărticica de-i mai găsești vii
de nu prea  conversăm tab hub lou
și mâine o zi fără martoră de tartoră

turcii noștri au dat pudra pe parfum
literele aveau culori în ființa cărții
învârtind catacombele Brâncoveanu
a mia oară alta și prima timiditate

ni se duse aprilie ce-oți face voi joi
povești nesurzeniei frici franjurară
vă făcu liceu Florian în Fierbinți
de v-a vizitat și sri Mircea Eliade

yes I'll write

yes I'll write your sayings
mesteci mesteceni ceceni
pe caldul trecerii nasadya
repredicând sat asat au mm

hai haită păcate văratice
glonț netras luându-și viața
andrea la pământ cu fața
în spânzurătoare ața

fie fier fiere-nfiere
arnici tocila băilor în sânge
cercetată  întunecată rezonanță
entorsă praștia triunghi


triod brodat

triod brodat coroană coarnă
letopisețului prelogos
poștalioanele răstoarnă
arzimea turbei ce eu n-o cos

că rost nevrut c-al fricii
de fără mamă mașter
tot de-o iubire strici-i
tătânelui falanster

ci n-am ce am parască
îngenunchind nu încă
neândoire nască
picioarele din brâncă

ne-am îngrozit

ne-am îngrozit cuprinși
de o frică zadarnică
în fața unei măști false

întruparea femeilor celeste
sub blestem
ori pentru a avea urmași

cei ce-au murit în război
fără a fi lăsat copii vor fi lăudați
precum copiii nemuritori


Turnavitu

Turnavitu
paraponisitu
n-ai gânditu

arrité ocara lumii englegé
afierosit isterit li-am jertfit
se zarifefsește se pudurește

punga nu-l embodisăște
să nu fie strănțuros
întoarce bernevecii pă dos

antereu caftan din ziua lui Cefan
conțeș din zilele cui
în letopiseți nu-i

gingășii d-epilepsii
amețăsc se sluțăsc
afumă cu pene gene

năbădaica vine 
biciu bun la sine
una sută bine

nouăzăci la vine
șaizăci la spati
c-o umple de sănătati

scenometrii Draghicesco
scenometrii Draghicesco & comp
transduse acoperăminte
acatistominte

neignorării gnoza în tranșeu
vai de cap de jansenist
pe prinse dentro

ațică atică timpanul
next scit exercit
Xerxes a exersa arsen

ce vrea

ce vrea cuvântul acela
ce am eu de-a face cu el
de ce îmi întinde mâinile însângerate

numai un laș moare
pentru republică
un iacobin ucide pentru ea

într-o republică numai
republicanii sunt cetățeni
regaliștii și străinii sunt dușmani

n-ai luat bani de la nimeni
nu te-ai culcat cu femei
Robespiere ești revoltător  de cumsecade

domnișoara Rosalie e un tors
restaurat din care numai șoldurile
și picioarele sunt antice

nimicul s-a sinucis
creațiunea e rana nimicului
noi stropii ei de sânge

marele cadavru trebuie înmormântat
cuviincios de către preoți
nu de către asasini


Adige

Adige limpede peşte
Cristos ne binevoieşte
Krishna pe capră ne războieşte

satele basmelor redivivant
ce batic din Bathinda şal din Trento
unde ne ţesem urare tardivă

de n-aş mai pleca şi mai am de colindat
speriaşi absida speriaşi omida
vitraliile altarului liber cu noi

penumbra să trăiască tot cu mine
viaţa să vă fie aer de zăpezi
oceanul ucigaş vă ocolească
                                  

din unirea sacră

din unirea sacră a Persefonei
și a tatălui ei Zeus
se naște  Dionysios-Zagreus

suferințele și învierea lui Zagreus  
ca o promisiune de imortalitate
preafericită după suferințele vieții

din mitul lui Zagreus
doctrina păcatului
originar şi a mântuirii

titanii ucigaşi ai
 lui Zagreus sunt
strămoşii umanităţii


Dumnezeu al absoluturilor  

Dumnezeu al absoluturilor 
al infiniturilor și al misterelor
al imaculatelor cosmogonii

o abis tu eşti unicul dumnezeu
trei religii se combat
într-un inextricabil haos

misticismul contemporan nu este
decât haloul care înconjoară
nucleul religiei viitorului



hai şi noi

hai şi noi la Frăsinei cât om mai dura tristeţii
mortea insului supravieţuirea comunităţii
ţin de vorbă ce-a mai rămas din frumuseţe

o să-ţi bat la uşă în cinci minute
ne împărtăşim mahmureala îmbătrânirii
toţi jainii sunt banya nu toţi banya sunt jaini

am fost mort am mers am văzut o cruce
pe o biserică mi-am dat seama încotro
voi lua-o să mulţumesc lui Dumnezeu

şi la vii ţi se stingeau lumânările
am zis rugăciunea inimii Doamne Iisuse
Hristoase mântuieşte-mă pe mine păcătosul

 ăsta e clopotul pentru sufletul morţilor
cum să nu ne îngropăm de vii
Medeea Tomaida cântându-le Valerian


burgunzii

burgunzii vezi-i teutonii
back eleviile comnene
butade cârdul de eschive
loviți-mă că nu mai dau

de-ai divulgării nebătuți
ranchiune ranguri cerșetoare
în delta Gangelui pragmatic
pe-așa metafora de a vedea

prin 88 nu 78 acum 16 după 15
mă percolez pe două zile zdup
Chandra Lokesh și Raghu Vir

Majesky de cu Georgian tocmim
abia mă mai aduceți
pe-aceeași cheltuială

colegi de mitralieră

colegi de mitralieră vă împăcarăți
reformatori parandărătului regal
vyakarana bate kavya reflex înnădire
ardhanariswara abhijnana ahimsa

not Sanskrit not Romanian
Ramayana smrti memorie
nasad asin no sad asit tadanim„la-nceput
pe când ființă nu era nici neființă”

sahitya aur satyagrah Jampath Lodhi
Indranath Usha Kapila ghirlanda
azi în costum mâine-n cămașă lingvist
predând limba maternă ca limbă străină

singur neindian cu atât mai indianizat
această Indie cu flori lăsate femeilor
mi-a venit să fac din sanscrită mankind

iar că Mahabharata făcu ideologia
germană clasică a arianismului ebreofob
pe când tot așa vorbi în senat Alecsandri


știusei

știusei de la început perechea
spre mistica adulterului
în piramida personajelor
din Normandia vestică

pe zodie întoarsă fecioriei
arsenic alb și pentru Emma
shakti adaptabilă karmei
automodel ardhanariswara

să iau mărțișoare spre Capșa
chiar și pentru Livia lui Dimi
nu numai o singură convulsie
Creangă Flaubert Dostoievski


egipți armini după Anselmus

egipți armini după Anselmus
Kohlhass îl speriași pe Luther
von Kleist pe cine mai împușcă
mierlele morților clocit gheoroi

iască albă stegulețe pe-nchisoare
pe lespezi așteaptă clocitoare
pe prinse neînzbor iertare-trifoi
rămasă una paște după note

corale de consoane pe nemierlă
lungul zilei pe citite insomnie
m-ai pieptănat nu te-am văzut
s-a îngrășat de ieri alergătoare


după dodism refuzandism

după dodism refuzandism
reordin lungesc opul ritm
ceea ce se întâmplă la toți
scurtați de poeme și teatru

ultima suflare fluierată mierlei
îți închipui că pe ea o scriu
îmi buzunărise umbrela ia-o
mandragorină vraiștea amurg

exact că nu trageți ci foc
numai din cârdul crom
ore-n plus fac tura altei
a treia icoană renunție


stătusem tinerețe altor frunze

stătusem tinerețe altor frunze
Zakintos încă jumătate bravă
ce se mai salută lumea bună
actorii aplaudă ca pe ei înșiși

noutatea amintirii neîncotro
ceilalți pe aceeași plajă
curiozitate capelană vedeta
seara retezată privighetoare

măciuci dantelându-se creștet
pe treapădul sunetelor ubicue
mierla mantrei Shivo hum
endeavour Colin Dexter cameo


anushtub Vrindavana hindutva

anushtub Vrindavana hindutva
smulși nemișcării din nimeni
stăm firului să prindă orice gât
furnicile ui poka tagoriene

dinainte vremea strangulării
retezată plimbarea mierlelor
rebasm jaina adunată-n teatru
les Mardies de Mallarmee

frumos modelași pe Dumnezeu
maica Medeea încă ibsenieni
de azi Mahavira Tulsidas toți
LSD se primește cu minereuri


lumină sau neant ba umbră aură

lumină sau neant ba umbră aură
aveam lumină la fereastră
putusem să mă fi dus la geam
nimic de invidiat de înviat

Arcturus în persoană  Plaut
personajul Kabir tot țesând
unul altul împreună avatari
se și vorbesc producătorii

din chișiță scânteile sangue
ciocnire retractilă de copii
vedem noi și de ziua asta
jale bulucul  insalubrității



din cinci în cinci

din cinci în cinci dansând
în loja stejara cioara
pe călătorie insieme
încotrova sub  picuri

aripii rupte rugă Tanior
hai taică mai o strofă
împietrită rază
rai întru chip

dansatorii cusăturilor
tantalizate platoșe
pe îmbrăcate nicio ploaie
de-a bucuriei ierbivore

Un comentariu:

  1. Ai, ai,ai!!! Ce facem noi aici, dansăm din cinci în cinci cu pisici fără opinci?
    Sănătos să fii şi vesel!

    RăspundețiȘtergere