duminică, 18 februarie 2018

ELISABETA

de George ANCA
 


și eu mă bucur

și eu mă bucur mereu
când mă vizitează Dumnezeu
și Dumnezeu se bucură mereu
și el și tu și eu
poate mai repede eu
că m-a ajutat Dumnezeu
mi-a luat-o pe mama la el
și a ajutat-o cu moarte la fel
ca pe soldații războaielor
săracii noroaielor
când era ea credincioasă
venea Dumnezeu în casă
și ne bucuram mereu
când ne vizita Dumnezeu



naosului cumul

naosului cumul
toarcem smirnei fumul

că pe naţii saltă alţii
cât să ne mai cânte psalţii

ce mai americănime
în Berceni la Big la nime

columbe eunuce
la malul arhiduce

ale tale linii line
nelipsite zilei sine

karma carmina retrans
nepăcatului avans

nota do cât I adore you
domicil obligatoriu

viaţa numai indiscreţii
de moarte fără disecţii

n-am schimbat corabia
mălaiul şi sabia

între Hegel şi Ganesh
manuscrisul din cireş

spadasinul saltinbanc
su' peruci Missir cu ankh

fractalii

dactilice întreguri fractalii în ascuns
îi vrei în două fraze spre-o carte la vedere
doar haos armonia în norul ce ne-a uns

de-acum în două ore cocorul de ne-o cere
din vultur gheara plină de solz imaginar
mă vei trimite zării din două emisfere

din Teheran se-ntoarse pe două feţe zar
aceleaşi două fete o mamă şi un tată
războiul în ştampilă cu dus-întors ogar


scriu aici

scriu aici în loc să citesc De rerum natura
sufăr cu trupul în loc să fiu liber de toate
însă mai bine să fie aşa mă sfătuie locălnicia

în fără scris şi nesuferinţă că nu m-aş arăta nici morţilor
încă o dată aş fi bucuros de a compune în româneşte
o operă precum Corbul americanului antibostonian

atunci unde-i fereastra mea noaptea s-o deschid
bustul în aşteptare şi vorbele crezute în sunet
se petrec în ţările mici altfel de păsări prin altfel de ferestre

dar s-or fi diluând în pământuri cu munţi visuri de geniu
lucru este înfăţişarea prin haine ascunsă cuminte
faţa frigului întoarsă în făptura întoarcerii la De rerum natura



profet

profet osândit să-şi răscumpere tragicul orgoliu
de a media între umanitate şi absolut prin nefericire şi solitudine
se dizolvă intelectual în lumea imaculată a gândului bun

nici dorinţa de a schimba faţa lumii nici gândul salvării prin fapta memorabilă
nu schimbă destinul omului trecător Faust vrea să facă binele general
dar când deţine puterea ajunge să creeze o lume numai pentru sine


pânză

am ales o singură pânză
de peste apă
când mi-a ieşit înainte
femeii celei dintâi i-am întins-o
pe maluri o încerca din ispită
şi noaptea s-a dus prin sate
iar în oraşe nu-şi privea umbra

dimineaţa s-a întors la pânza
de peste apă aleasă de mine
cu mâna mea am acoperit-o
aflându-mă sub valuri de râu
a aşteptat să îi ies înainte
necunoscut iar eu învăţasem
cum n-o s-o mai văd pe sub pânză

şi-n iarnă se va grăbi la vreme
de gheaţă îmi va cere din suflet
să strâng la piept haina pânzei primite


omeomerie

banii cădeau din ei înşişi
mai înainte se rupeau
iar înainte de a fi strânşi-şi
priveau inşi ce se buzunăreau

sufletul mare a căzut
s-a rupt mai înainte
iar înainte de a fi un lut
vedea nici oseminte

eu dintre voi ca bancheri
mai înainte părinţii
şi mai mult nicidecum ieri
părul galben precum acum dinţii

dar omeomeria spune
ce este ea prin poetul
din graiul graiul din lume
lumea din încetul cu încetul


îmbrăţişări

nu-n sat perechi de pui şi fulgi
nu-n lut nu-n apa norului
privit de taica drept în giulgi
ascuns de căi feciorului

pe când se moaie cânepa în sânge
în locul bălţii care plânge
pe când se toarnă în pahar
şi gazul vechi în lampadar

şi dacă fost-a să aplec
ochirea-n ceruri petrecută
nu scap nici eu cum de înec
pe faţa râului o cută


Nu să vezi

Nu să vezi vino aşa
când nu plânge nimenea
când s-a dus adus de sus
şi de spate fir pe fus
ia un tren un nor papuc
să mai prinzi în seu un muc
lângă uşa stinsă-a sobii
să scuipăm o noapte robii
hai stăpână milostivă
îţi dau darul cioara grivă
mama graiul păsăresc
te învaţă şi grăiesc
ia-ţi din degete trifoi
de nu ţii la amândoi
numai vino nu să vezi
prin aer să lepezi spezi
să-te-nstrami în fum celest
să vii iar pe dulce şest
până pici de somn pe tot
şnurul tras din focul mort


pateric

a domnului cerească mângâiere
n-o cere doamnă văduve inele
ciocnindu-se falange spire sfere
când n-ai muri rămase toate cele

rugămu-i-ne din apropiere
să ne mai lase pradă  jele
cu tinereţi în floare fiere
codrene haruri retezate zele

a chinului vreo duioşie breşă
cătarea ceruită stup homeric
spitalul leşului frăţie leşă

de la cutremur cancer întuneric
pădurile tăiate vană meşă
nirvana mâine seară la pateric
                                     


ninge urma

ninge urma neamţului
cu zăpada neamului
şi a Bărboianului

un copac un om sărac
un stejar niciun primar
stă legat să ningă-n sat

nu e lege să-l dezlege
păsări merg de ochi îl şterg
nu mai zboară că-l omoară

cu cucui în vârf de cui
umbră trează te retează
de ce doarme fumul doamne

după fum să ne alinte
fiertură de bob de linte
şi de ochi descântători

la nucul de două ori
la mucul de două ori
la cucul de două ori


pagini cataleptice

pagini cataleptice cum citeaţi un roman de Eliade
tocmai vă spuneam paginile cărţii îşi spulberau
una alteia materialitatea energie magică Mircea Eliade
dacă vrei să urli urletul s-a pierdut în urlătorile amuţite 

în realitate mă speriasem şi nu ştiam nu ştiu de ce
am cumpărat o japoneză fără a privi vai vânzătoarea
orice vorbă e o insultă mă insultase chelnerul cafenelei
la universitate v-am privit butoniera cârpită dinţii defecţi

destui îl invidiaţi femeile îl răsfăţau pe celălalt ca pe
nimeni altul femeile îl lăsau rece ele trebuie să-i fi fost
cărţile nemţeşti uneori ale lui Teilhard gemete în somn

priveam cocul înalt al  taxatoarei cu aere de faraoancă
m-am suspectat singur şi parcă mă suspecta toată lumea
înainte de a deschide iar cartea să nu uit sirena maşinii miliţiei
                                                                                    9 octombrie 1970


a fi român

a fi român e un lucru a nu fi român
e acelaşi lucru deci am văzut un român
când nu era nimeni şi nu mai era nimeni român

mama româncă tata cântăreţ apoi
funcţionar sora bună una sora vitregă alta
dar tare buni am fi toţi de politică

geamătul înăbuşit de poala îndesată
a verdeţurilor de cea mai grea recoltă
o cât să fie foamea care s-o fecundeze

voi mai pleca şi eu o să mă mai întorc
şi eu apoi iar dar mişcaţi-vă odată
şi voi nu mai tot staţi în dreptul meu

în fuga munţilor

în fuga munţilor
ultima castă
bolnavii de urlete
să-i vindece muţii
amuţirea alor noştri
ca o rugăciune împlinită
mântuirea în limba
vieţilor de apoi
delire răscumpărându-se
peceţi pe scrisorile morţilor
fragede întâmplări deochiului
aproape plină valea ne încape
văduvă tunsă ochi de chiralină
urlătoare picătură în carne
literă înflorită corespondenţă
i-a murit mama vara
o mai dusese primăvara
spoială de cadavre viaţa noastră
fobii din toate părţile spre sine
focul incinerării proprii
patima de ce trebuie să urle
din mormânt în dealul celălalt

lume puţină

lume puţină în amfiteatru
Romanian Indian prisons
Sergiu predă sanscrită în Morse
mai chemaţi normă întreagă

dreptatea autentificată
diplomele noastre sunt false
veniţi cu echipele de televiziune
personajul vrea să fie filmat

mă întorc în Lahore
mai şi văzui lume
scandalul lupilor
rămaşi de duşmani

popice ape-ape
capete în cădere
pletos peltic
destul de isteric

nu m-a omorât nimeni
poate mă întorc pe jos
să nu mai risc emoţii
că mă şi întrebasei când

până la accidentul cerebral
să mergem la o bere
aseară vinul alb
mâine-pomâine

cine mă va omorâ
de nu însumi iar în dodii
care nume îşi mai face
unde ne-om şi mai plimba

în zen părinţi muriră
lăsându-ne durere
opri-voi a mai scrie
valul de strangulare

toastul sanscrit
toastul sanscrit mi-e în minte
unde rămâne silaba cu mine
în ea m-aş îngropa zică-se
departe de sat şi de depărtare
îmi va muri vai suferinţa
fără mai nicio muzicalitate
lecturi de ştiinţă pentru toţi
îmi înseninează nonsensul
am admirat distrugerea manuscriselor
personale mai greu arderea mantrelor
de nicăieri n-o fi timpul pierdut
şi-aşa iau lecţii pe subiecte
până la urmă de mult ispăşite


Elisabeta

Elisabeta de-o iubim
regină mamă elohim
o am iubit-o în răspuns
unsoare peste uns

vera icon presus de
frumusețe
ghitara în Cythera
sinucigașilor

cântă-ne din sarcofag
mumie areopag
orgă morgă targă raag
sanscrit eminescofag

tulce

tulce de dulce tulnice culce
sfântul Francesco frate al fresco
lume lumină ca luna plină
ape secrete oglinzi îmbete
disimulato-n pașii lui Platon
suferă nuferi numai să suferi
moartea comună de ne cunună
destin cu soartă viul cu moartă
mama mă naște cam pe la Paște
apoi mă cheamă țărâna mamă
Diana suplă păduri acuplă
cu păunașul codrilor Iașul
dai fiecărui ce ne mai dărui
viață și moarte întreg cu parte
muiere miere fiere-nfiere
lacul din ploaie umple-l Danae
ne mai observă stinsă Minervă

sună strachina

sună strachina și câinii dinspre nuntă cimitir
cum izvorăște apa așa să izvorască pânea
de dragoste uitându-te prin sâtă la răsărit de soare
a uita mortul te uiți prin sâtă la lună

te uiți prin sâtă la țintirim pe cap pânea subțire ca părul
prin sâtă să nu te uiți că orbești o ceață pe zăpadă sus
de ești deochiat de codru de ești deochiat de apă
de la mine descântecul de la Dumnezeu și leacul și veacul

căpitanii-s duși la târg  la Râureni să-și cumpere bouleni
dă-ne Ioană merele că și noi îți dăm mielele
hai tu doamnă Rosalină floare dalbă din grădină
să fie de sufletul mortului și de sănătatea dumitale


sunete peste litere

sunete peste litere mantre pe cabale
armonia cât cu manuscrisele avatar
apoi limba ălor strămoşi manuscrisului

numai sanscrita dacică lipsind
de chiar nescrisă mai mister
de-a fi şi existat cu martori

cântăreaţa tăcea nu şi blonda
soarele ăsta defileze-ne marasmul
de-o bătrâneţe încovoiată rid arid

oralitate pe scriitură mantra pe
scriptură dogme cu mit dinamit
după meci metafora maya Brahma

visele toamnei trecură în visele iernii
mărturisindu-ne viezurilor cosiţi
aum vum pe viaţă rugăciune

dacă de mama
dacă de mama îţi este ruşine
spun să mă întrebi iar despre moarte
pentru a avea un răspuns fără putere
măcar unul şi să vorbim iarăşi

ochi penetrabili reproşuri pentru întâmplarea
de-a ocupa din stoluri scaunul-pasăre
cu faţa spre sperietoarea aşezată zâmbitor
să fii supusă spaimei uitucă la asemănări

odată să ne poarte bunul aur
cu tine mai nedemn cu noi nedemn
şi cât ar trebui din ţipăt să se înţeleagă
cum nu ne-ajunge timpul să stricăm
Moiro tu nu eşti balaur
cine aduse fag la stâlpul porţii
cu solzul frunzei bun la gust
dacă vremea nu are zile nici cuvinte

îmi iese Provența

îmi iese Provența pe ușa  altarului
răboj druizilor lui Lucan
unul din pastor una din ateu

cum ai stropi gropile
cu numele înviaților
și noi le-am fi mormânturi

încotro neapucând
pe unde nerămânând
ce scrisoare mai scriind

îngerul a strigat bucură-te
că fiul tău a înviat
a treia zi din groapă

 creierul mi se

creierul mi se prefăcuse
în Tatăl nostru
prin locurile lui Cristos

facă-ți-se voia pâine
iertarea ispitire
și credința e abia la început

fereastră deschisă pasăre
pasăre zburată nor
nor potolit de sferă

sferă trasă pe sfoară
sfoară până la capăt
capăt de imaginație

Troia troiței

Troia troiței karma cazarma foaia de stejar neașezându-ne dune
ne-om desluși retina lac nadir vârfului de biserică rare isoane
mai apoi poimâinea amor aeroportuar pe pajiștea Saharei orb corb
ars ovidiandi fertilitate otovates apelor plutire fim deșertului oaze

în ce viață în ce piață exaltarea la râs ne depărtase croaziera
de negăsit scrisorile lui Mistral către Alecsandri și Eliasbeta
podobire de dobe umbră ambră picior de munte capodimonte
voisem cămașa lui Zarathustra pavilioane japoneze sinucidere Fuji

recele regele căderii terrei ceara pe secetă ceteră ne seceră gata katha
selecția se va acriliza grila se va salariza camarila seva își va graciliza
nesupărării păruirea mere repedele glasnic pelasg Argus comete ziar
pe podul dracului am un picior rupt  stai cu pumnul în stomacul meu

șepcii cu urechi

șepcii cu urechi lăsate și fularul peste spate
altfel ceafă veveriță negăsită ci Mariță
avem poala palcoscenic de pe cioară out emic

trenul renul rena fenic ars a răsări iar ce mic
a tăia zărită carne prin răsunete de coarne
ce de copil mai de copil boxul școlii Estoril

cruz crucit la informații de ți s-au vibrat Galații
de-ai fi vrut să zici gealații prin Brăila alarmați-i
mai o aripă de pod or ne-a îmbătrânit Teodor

she may have been right oleacă neînsemn pitești că dacă
soarele pe șapcă japcă are de bețivă moacă
pe regretul de-a ascetul greața și mai pe încetul

dedulcească mahărul tot o sfeclă zahărul
cald și liber nefereastră mai mult pierde ce canastă
aș transcrie de-mi stai castă cum rimam molierastră

aș rămâne două ore govorelor oltivore
vorbiți repede și rar a tăcere trist habar
linguri mari cu rivanol grabă fără de potol

când oi scoate sari nepoate la o salcie în spate
mai plecând în sus pedala niciodată cu locala
să trăim să ne-mpăcăm și de-a dura să ne dăm

în templu

în templu fumegă durere sfântă
un cântăreț își uită viața
în trecutul sunetelor
sosite la cină
și picură aisberguri de
junglă cerească
frică mi-e de alți ani
plânși în liane cântărețe
ce-l strâng pe omul
domnului Raga Ras

ce numai atâta tot sitari sau
altă asemănare cântam auzind
mie îmi cântă inima fumului
ție timpul tras în corzi aurii
pe două vieți murind în ascultări
de aceea ți-ai părăsit zeii
în zei și ei te-au urmat
pe sine se audiază sunetele
acestei lumi născute în auz
spre a nu mai fi decât uneori
numai ce numai atâta tot
liniștea jos scară urcă ape
de minune tristă hai mai departe
pe o moarte două neîncepută

ascunsă în multele sfere clipa
maestră se așteaptă cu sonuri
învinse între ele de vreme
ne pomenim în altă muzică
înviați după trei zile
fără acest cânt
unde ne ascultăm în zadar
de ne-ar trăi părinții aproape
îndurerându-ne cu lună
la ei cântând ca la nebune instrumente
în sitari și table
aiurea să ne ierte
în lucii sori înlăcrimați

nemișcați sărbătorilor

nemișcați sărbătorilor femei înghițindu-se frați nevăzuți împărăția
fețe răsfețe galenți agalenți gali papagali aramă aramaică onomaști
Roxana că slăbise aveai altul petrecere în ceață al treilea te desperechea
invazilanția anzimelor emailări căzi de baie duloaica albă tărtărie

credințe talii pe scoborâtoare dalii retro santa a nu mai suferi suferire
sinonimie avatarică a da a dat în transgayatri de mine und' ești ceațo
tarabostes neglijabili din pleaznă arabilă ce ne mai țară arțară păcară
la anu' capelanu' vaca vacarmului karma voi ai țărilor imnice schimnice

banta lui Bento panta în Agrigento nimic nedistrus cramponate copite
rămași filosofiei mulți ai cărții tale de ne-o trăirăm căzuți în scrisori
înjumătățită ființă de ce n-oi mai fi în scris pe înțelesul mâinilor cornute
nemai ajuns la teatru de la funeralii explorare neinvazivă pacienți eroici 

prostioarele sale salice zurbaralice filocalice virebelalice minus olfalice
interschimbabile bile izbindu-se la noroc pe săbii că genele nu se lasă
tușiți orarelor a ne trezi fierarilor pe dealuri meșterul spirit de gală algă
chiar mă apropii de ora mea o pronunț pe a petrecutei de-om mai citi scrisori

asupra crucii
asupra crucii lapt colapt adapt pe la București
din copcă potcă din turci muscali și humulești
mise netrimise lui Anchise centele accentele
sfințească însorească iertarea pâinea greșiților

nu despuiere nici aproppiere nemaimângâiere
de ce să moară de ce să nu moară mentaliere
țări maxime exil neaproape dedublatelor clone
mai bem ereditate bunicu-meu doar ulcer trăznet

nici scriitori nici lumânări ba Ana lipsă o aramă
pagubă vieții tribulate trilobiților din vecini Veta
noastră din cer încetine vâlcetine bocete o ce te
și-n locul tatălui nostru Gayatri  în proză on Avon

tristei erinii înnourătoareo nici floare nu-i rupsei
convivii autenți absenți schimniciei boeme între ei
mai din ei autoratul mistic atinselor mutante veritante
nici literă nor sor copiii sus de pe pământ Windsor

Paul va
Paul va deveni
creatorul misterului
evreiesc

evreii au procurat Dumnezeu Tatăl
evreii schismatici Dumnezeu Fiul
și elenismul filosofic Sfântul Spirit

Fiul este de origine mixtă iudeo-elenic
pentru că în el ideea de Mesia
a profeților se reunește cu Logos

aproximativa lor coincidență 
între opera lui Iisus și a sfântului Paul
și opera lui Cezar și a lui August

dorința de iubire este un artificiu
prin care geniul speciei asigură
continuitatea acesteia

fetele câmpului

fetele câmpului fetele codrului 
despletita diochioaia  maica pădurii
mănâncă din aceeaşi farfurie cu un câine  

unde te duci fată albă cu mătura albă
mă duc la biserica albă
ce să faci la biserica albă

să mătur albeaţa roşeaţa şi săgetăturile
vavilele  zâmbata zburătorul zmeoaica 
de cine e deochiat de acela vindecat

din David

Dumnezeu nu se
mânie în fiecare zi
mâniați-vă
dar nu greșiți

precum am auzit
așa am și văzut
înconjurați Sionul
și-l cuprindeți

deșteaptă-te
psaltire și alăută
deștepta-mă-voi
dimineața

lăuda-te-voi
între popoare
că s-a mărit până
la cer mila ta

Pantanassa

Pantanassa atotîmpărăteasa
miluiește pe cei ce sunt în ispite
îndrăzneală de Maică procrimen
pomeni-Te-voi în tot neamul

lumina feței tale izbăvească-mă
de întunericul păcatelor mărimurile
mai presus de cele pământești
în pântec primit-ai focul dumnezeiesc

împărat împărtășindu-se
zi bacoviană pe Dealul Negru
ereditate grafologică

retrogradând dinspre zero
euharistia treiporumbeilor
interiorizare pe linii


Indio

Indio sanscrita ce ne-o mai mântui
Kapurii tot punjabi noi rudeni
din Mumbai ni s-o trage Ribeiro
neprins în meditație de Arhimede

de nu veni-vom la rând voi scrie
de mii de ori mai lung drumul
decât sticla întoarsă sanscrit
într-o cameră numai a noastră

nici nu putui trimite devenirea
mi se mișca urechea niciun vânt
olimpii sol solar măslinilor
de după acalmia frunzelor

doar ursul

doar ursul cu o carte-n labe
culta ciutura respiră
unimea cea după ființă
citește în taină rugăciunile

capul tău dumnezeiesc
tăindu-ți-se înainte mergătorule
făcu mine semn spre bine
ca să vadă cei ce mă urăsc

comoara cea nefurată a săracilor
minunea bisericii celei din Lida
o Dumnezeule în trei străluciri
mari sunt isprăvile credinței

cu lacrimile tale

cu lacrimile tale ai lucrat pustiul
brazdă dospind înmulțirea milelor
ai luminat chipul învierii
încăperea lui Dumnezeu cel neîncăput

un cântec bisericesc din cunie
sor'mea că a rămas proastă
ba mai bine liberă bucătăreasă
popicul nu găsește nevastă

mustrătoarea împăratului
luminătoarea împărătesei lui
propovăduind un necunoscut
suferind te-ai făcut vindecătoare

Un comentariu: