Sfântul Augustin
Mare ești Tu, O Doamne
Mare ești Tu, O Doamne, și mult a fi
lăudat;
Mare e puterea Ta, iar înțelepciunea Ta
n-are sfârșit.
Și omul, fiind o parte a creației Tale,
dorește să Te laude,
Omul, care-și poartă cu el
mortalitatea,
Martorul păcatului său, chiar martorul
căruia Tu 'alungi trufașul',
Ci omul, această parte a creației Tale, dorește să Te laude.
Tu ne porți în fericire când Te lăudăm:
Pentru că tu ne-ai format pentru Tine,
Și inimile noastre sunt fără odihnă
până își află odihnă în Tine.
Grigore de
Nazians
O, tu, Cuvânt
de adevăr divin!
O, tu, Cuvânt
de adevăr divin!
Luminii toate
nu ți-am fost afin,
Nici ziua
Ție-ntreagă să o țin;
Că pete negre
ai văzut întin.
Ziua căzu, noaptea
s-a răspândit:
Crez, Doamne,
Ți-am ămpărtășit;
Jurând, gândind
s-ajung, m-am rătăcit,
Pașii în altă
parte au pășit.
O beznă a venit
de dedesubt
Întunecând ai
mântuirii fii.
Lumina Ta,
Hristoase, dar de frupt,
Întoarcă
întunericul în zi.
Thomas Aquinas
Sacre solemnii
Sacre solemnii
cu bucurii
și ale inimii
ecouri vii;
ce-i vechi
s-acoperă,
toate-s noi
noimii,
inimă, voci,
operă.
Noapte aminte
cina novissima;
Christus
credinte
mielul și azyma
fraților dată,
dreapta
legitima
din vechi încredințată.
După miel typicum,
ospățul s-a încheiat,
Corpus Dominicum
ucenicilor dat,
astfel tot totului,
fiecăruia dat
chiar din mâinile lui.
Le-a dat firava
carne a trupului,
trist a-ntins, na-vă,
pocalul sângelui,
zicând: Accipite
pahar ofrandă;
toți din el bibite.
Astfel jertfire
instituit-a,
cărei slujire
preoți menit-a,
numai prelații
congrui din vipt a
da și la alții.
Pâinea angelică
se face hominum;
dar pâine cerică
simbol terminum;
ce lucru mirabil
a mânca Dominum
pauper, rob, umil.
Sfântă treime
într-unul, ne rugăm:
vino-ne, divine,
cum te adorăm;
pe calea-ți divină
voia ne urcăm,
locuim lumina.
Edgar Allan Poe
Sancta Maria
Sancta Maria! Ochii pleacă -
La focul
jertfei, rugă sacră,
Iubind, smerind
păcat răpus -
Din tronul tău
prea sfânt de sus.
În zori – la
prânz – crepuscul sur -
Maria! mi-auzi
imnul pur!
În chiu și vai,
în rău și rai,
Stai, Maica
Domnului, mai stai!
Când Orele
zburară vii
Și nor nu-ți
coperă tării,
Sufletul leneș
a nu-mi fi,
În harul tău mă
ții-mă-nfii;
Acum când
soarta-mi potopi
Prezentul și
Trecutu-n vrii,
Lucească-mi
Viitorul, vii
Speranțe-n
tine-mi ții și-nfii.
George ANCA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu