marți, 21 aprilie 2015

FINISHROMANIA

de George Anca



FinishRomania



Postibsenieni


Care mai faci Davidoglu din Flaubert
Nici o respiraţie ba da Gine zice halima
Ăi din 50 se recos şi mai rupători răpitori
Cu mormântul pe sub autograf călcasem

Complimente copitelor muribunzi pe trataţii
Cântă-ne calul cu mamă pustnică
Nu comerţul cu sânge putrefacţiei
Neprimindu-mă pui câinii pe mine anume

Am întrebat vreţi să intraţi în puşcărie grupaţi
Amintire proletcultismul din anii 50 sau 90
Peştera lui Pituţ citită de Valentina Sandu că
Ştiu mulţi ne strecurăm pe sub pietroaie

Paznicul din parcul Stalin Vladimir Streinu
Most modern and safe way no to cover with shame
Cine te omoară pentru a-l slăvi călăreţul morarul
Transcrieri de fantome fum tăcerea corupţi latini

Muriră toţi înapoind ce-aţi furat maestrul Gaetano
Unul e Leonard atunci din catolici nezişi
Nici o speranţă grupurlor sub anticorpi
Părinţii au citit prea mult vieţi câte cărţi

Copilul lor Tror ucise pe Lorikm
Puse mâna pe Tracia de-i zicem Trudheim
Din fiu în fiu Voden Odin soţia-i Frigida Frigg
Valhall Ginnungagap gol căscând

Troia din carnea lui Ymir pământul din sudoarea-i marea
Stânci din oase copaci din păr din ţeastă cer
Din sprâncene zei călare pe lup venin pe faţă
Lupul înghite soarele luna pe Odin

Navă din unghii de oameni they sung and slung
Deşteaptă-te Frodi fericire gâtuitorului
Şarpe-n corn de ren bucuria somnului ţesătura
Visului neamul Volsungilor anatomia runelor natya

Să ne închinăm ca magii să plângem şi să strigăm
Frumuseţe străină am văzut şi cu ea mi-am rănit inima
Femeie nu am cunoscut dar fecior nu sunt
Arhiepiscopul catolic Milingo s-a căsătorit prin Moon

Tatăl nostru de Felicia Aleluia de Wolfgang
Acum şi-n ceasul morţii noastre să nu ne întristăm
Pectoribus pe toţi ne emoţionează in hora mortis
Cred că multe suflete au fost salvate de această invocare

Indulgenţele nu se obţin pentru sine însuşi ci pentru
Sufletele celor din purgatoriu nu că păcătuiţi şi
Cumpăraţi-vă indulgenţe diversiune să ne suspectăm
Tatăl nostru de Ciprian ne izbăveşte şi ne mântuieşte

Cra crai Crăciun credincios ding dong nu ştiu ce
Lerui-ler leagăn legănel cerurile s-au deschis
Până după Bobotează peste cadouri şi reni
Raza blândă-a soarelui scaldă faţa domnului

Din vremuri de bujori împroşcaţi cu prim-planuri
Şi kitsch la nesănătoasa toţi cu evantai în muşiţă
Necum artişti şi gânditori repicaţi sub şenile
Nici evreii nu ungurii nu ţiganii nu românii

Va veni revanşa lovitură koreană comunicare odinică
Greaţă în loc de graţie frumuseţe de băşică pupată piersiciu
Septicemie de partea asta dulcegării subcomuniste
Nu ne spânzurătoare din nimic tot ceilalţi în gând

Se vaită toată noaptea c-o dor toate alea nu suportă tv
Cam nervoasă şi Lenuţa e aici câte-o zi tăcută şi supărată
Nici nu mai mănâncă cine să-i dea şanse măcar de nu
S-ar mai chinui aşa burta spatele în fund câte-un pic

Vezi stupa te vindeci arbore vieţii moaşte din darmakaya
Ciuf pe creştet tulpină rigvedică turn islandez în elevare
Citeam felicitările când mi-a pleznit dintele în măr
O deum Odin Wodan id est furor Edda tasmaniană

E aşa alb pe jos că ţi-e milă să calci pomeneşti de un vis
Al fericirii veşnice care-ţi va face zilele frumoase şi păcat
Că nu ai mai avut timp pentru el aş fi vrut foarte mult să-l ştiu
N-am putut să mă abţin şi am cumpărat Maupassant

Staza nu metastaza geloziei de atunci de ce-oi fi tristă
Unde m-o fi visat fie-mea c-am ucis cu sânge rece
Adevărul rândunicii al câmpiei şi al cerului
În armată traduceam din Rousseau pentru taică-meu

Viaţa ne-a fost mamă bună nu sunt jidanca lui Anca
Sunt îngerul păzitor Grivin anagramă din Irving nu Diaconu
Alibi de-a lungul vieţii pocăinţă simetrică passer by la chute
IT offers you the freedom of choosing the right moment

Din tineri povestindu-ne scrisorilor praf tot nevindecându-ne jaf
Încă o iarnă rându-ne lăstunului perdaf n-ajungem să fi fost
Numărul de aur dumnezeul dragostei la prima vedere Syzigia
Cum să cred că vom ajunge vreodată la Amsterdam consonantic    


mulţumindu-vă coropişniţe
de-o frunză fără de urmă
luminându-vă cetăţuie
pe cetăţuie din zăpada soarelui


dăruindu-vă diploma de sinucidere
pe fantezie sincron vision
visul lui Ion al Ioanei când
ne înfloreşte Viorica în Eminescu


scriindu-vă tăietura regizorului
din Brăila că la Râmnic
opera se distilează
până-n ambasada din India


visându-vă ca amici sus pe
afrodisiacul propriei naşteri
numai durere şi creştere şi moarte
de-a cancerul mamei noastre


euforizându-vă resturi empatice
răşluitei ritualităţi
prin epilepsia lui Hadrian
în istorie partizană pe Scurtu


prăfuindu-vă cânepa duselor
brădulene prin pornografie
mămăligară încă din trupuri
nedigitalizate la refuz farfuze


îmbătrânindu-vă osteoporoză
fără indemnizaţie de merit
cine şi copii neavând
o grea nemuritoare bătrâneţe


poetizându-vă ce foste improvizaţii
romanţa a mai fi intersectat
cum s-ar reteza comarnicul
şi s-ar întări catadixirea


închinându-vă carcerei lui Stăniloae
drepţilor din ţepi de barbă liberă
s-o comândeze Răzvan Ionescu
pe esplanada patriarhală


Dalai Lama nu pune cap de iac pe corp de oaie
O moarte bună încununează o viaţă bună apud Mathieu
Călugărului cel mai mult i-a fost frică să nu-şi piardă
Dragostea şi mila faţă de cei care-l torturaseră

De n-aş fi paralizat în vise harababura zilelor fără moarte
Ne şi regretăm tigrii albi doar zăpadă neschiaţi cu tramvaiul
Clopote skald întortochindu-ne castitatea intranscriptibilă
Dinastie violentă cădelniţa vandana maithuna din Eliade

Joc de orgasm stup de albine stupa de oase caravana crepusculului
Cumsecădenie regretabilă atoateîncetinirea nu şi depresia cumătră
Pictează în vis vederea surpându-se cu mine la uşi duminica asta
Aici îmi aşterneam inconştientul neglijat pe o poftă din Calafat


cum ne prefăcusem civilizaţi o negritudine
tot ne americanizează vânătaia rusească
pe stâncă pact întreit contorţionari de sfinţi


nescrisă calotă recunoştinţei neluată
în seamă ghilotină ce pască sacaua
picură creştet creştin creastă cristelniţa


cu o memorie binară prelocomotivă
lumea se indianizează în înconjur de spirală
tardivă divă deva în Deva kama karma


dubletele crengilor nefrunza
mint clopot clopotesc minciuna


altei căruţe inima explodată
în şalele tatălui de văr


nu-ţi crească pieptănarea pieptul
de nu-mi retezi teza capului


în spatele penei atotlucii
lipsirea de sanscrită cantă


pelasg svântându-se vântului
de neînchipuit odihnă


adormita din crâng ie
pe planta congratulatei baldâre


vouă n-o să vi se mai pară cantabilă
gelozia pe împuşcate


nouă ne-a prins bine cruzimea
de peste dragostea tinereţii


să ne pară rău toată bătrâneţea
păcat de concentrarea într-un vis


fakirul indian jucat de Mozart
vulturi vulguri nezoroastriene


India e leagănul civilizaţiei
dar civilizaţia n-a rămas în leagăn


n-am cum te ajunge în Valhalla
pe frigul corectitudinii


colonizăm colinele colind
sub a biciului bicisnicie


adevărul legionar comunist
în memoriile lui Caraza


megafoane deşertice
cămilele în dreptate


pe Sena în Sinaia
terţinele chinezeşti
ne haikueşti ne haiduceşti






Reconnaissance


fiordul Orşova şi tu Dunăre
cu ora frâncă la coroană
cu o viperă la Herculane
îndulcind împrimăvărare
din somn în vapori aporie
porii apriori încai hai cai
cântă ultim vers prim Ahile
cantică atlantică Aviodun
n’arm jandarm Noviodunum
naşterea recunoaşterea morţii


de pe când son mason muson
loja lui Kipling din Chandigarh
plin pelin d’al clubur’lor


baltă suptă în oglindă
francofonia prin Teremia


parletre


în 90 pe rău-iubit
îl traduceam la comă
staul perenei cratime
nerupt ascezei socru
nisipuri ecumenice
plouă la lumânarea
soarelui de ieri


părere de inimă rea
canonul tunului
zidurilor pietate
recunoştinţa unui spovedit
pe tangoul tigrului
spasm pe spadă o Damasc
am conversat în viteză
să-l bată vântul ăsta pe Ricoeur
în Iabalcea
înverzeşte salcea
banaticus
fanaticus
şterse călăuze
pe Calea Girocului
petale de
moarte artificială
îmi vedeam pantofii
te uiţi să mă cunoşti
scriam scrima
sub aura sudurii
pe regiuni într-o
sporovăială revolută
ameninţări pe păsăreşte
oul de pensamiento
bagaj de asemănare
plictis pe săturate
condens presăra parafa
pe necunoscuţi nerecruţi
tot timpul este un
astăzi la Timişoara
fantezie organizaţională
centrul de competitivitate
întârziere faţă de China
complex de superioritate
lumea se schimbă
dispăru Baudelaire de la stand
şi Medeea i-o dădui lui Bolot
dodofonie ochi
pentru semeni români
în litere mai mari o să vă
citesc a vă asurzi
România creativă
cultura numerică
şcoala dovedită
standul vizitat
trebuie ştiut ce
se află în maşină
papagal mai junglă
să ne-ajungă
nu transportaţi păsări
vii în marmoră
facem parte din echipă
de nimeni nu ne e frică
tumultuită subţirime
concertul clopotelor
cetăţean numeric
persoană digitală
la f(r)acture numerique
avizi de conectivitate
tinereii Polianei
evitând scleroza
toate curg de la sine
globalul nu lasă rece localul
şi nici viceversa
defizicalizarea pedagogiei
pod decalajului digital
dreptul la apa cunoaşterii
scris francofon
oralitate americană
cartea pe moarte
patroni gârlă
Ricoeur amic lui Eliade
internauţi vizigoţi
români mai hoţi
strada palmierilor
cimitirul mătăsarilor
splaiul Sofocle
zona soarelui
Pandora ca Eva
Medeea Medusa
occidentalizarea planetei
Moise egipteanul fondă
primul monoteism cel iudaic
din care luară naştere
creştinismul şi islamul
Dunăre tulbure
sub ondulaţii negre
fiord dezgheţat Gange
cuţite abia sânge albia
Babel confirmă devorarea
Dunărea noastră care eşti în Doina
printre vagoane de marfă
mişcare contra valului retezat
trezire pe altă cinste
orb căuta din măslini
dezrădăcinaţi de îngheţ fiord
mesteceni horă albă
cu trunchiuri de întuneric
pe liber numai răpunerea
de sine cu aplauze
pe înalt pe rotund necredinţa
n-are cine ne mai nega
jusqu’au-boutisme Canada
mimoză de gheaţă sub romanţe
crucificare jungiană Paul Neagu
la valse-hesitation Herve Fischer
scăpai cu viaţă şi din Timişoara
largheţe nepovestită arhitect
temele patriotic francofone
ne plictisim de fanatism
patima antipatimii
Niculceva avea leucemie
mare închisă Mihalcea şi Cochn


terminând sfinţii
te mai pui Nifoane
năvăditelor canoane
peste tablă eu la maică
dinainte îmi rod covrigii
cum ne ţine ea în braţe
Cristoase Dumnezeule
religiozitate pe religie
Emma de la Mancha
Anton cu Iov de Ladea
printează melonul
odi et amo Catullus
Blanche zăpada de-altădată
vrăjmaşii mercenari nebiruind
nici o cronică ne pe de rost
hanatomia şi strănutai
mă strămutai în rai
fost la Paris cu Epistemon
ba în Troia cu Paris
unde-s vremurile lui Tobie
crimă comunistă de traducere
moare da Leopold Africa imperiilor


jucaţi-vă cu mărgelele de sticlă
ceri un bănuţ şi-l dai pe Dumnezeu
aia e de Brăteşti dă-o boalii
nimic nu e mai frumos ca dansul
i-am spus când am putut deschide gura
dreapta o ţii într-a gagicii
cu stânga ne conduci
grâule din boabe ploaie
când erai cârtiţă
neînverzind pădure
martor iluziei martire
o zi înainte o zi după
tăinui dăinui secundă scundă
pe talia catalană coupa santa
regii ceilalţi nu deconstrui diferenţa
pe respect din popor nu mai da



AmericanCorner



trenul gol ca Oslo-Bergen
poate prin Moldova pân’ la Botoşani
mi se rupse şi nasturele la plecare
piesa n-are scene pentru operă
la distanţă aventurile sub amintire
mai de treabă uitarea scrisorile
woman behold your son
doctrina singurei rase
ritualizarea reprezentativităţii
fumă poligonul cută pe destin
fereastra trenului melodramă
neaniversându-mă de felul meu
cine se mai întoarce pe-o parte
de tineri căzând la cuvânt
nici inutilitatea întuneric
cauţiunea americanilor
neînţelegerea tinereţii
haine verzi ochi tot albaştri
personajul cornelian Păcală
pe strada Buzinschi din Bacău
Indii fertile în scăzământul
dinspre ţâţele noastre Tirezias
nu mai apărăm părăsitura
nici n-o mai face sfârşitul României
nu lăsa nimeni claustrul aripă
ne crestarăm est-vest călători
ăla e urât eu sunt frumos voi ha ha
cavernă din cancerul ultimelor zile
ne îmbătrânesc şi studenţii
n-ajunge abstinenţa vieţuirii
pic pictor locului culoare
împrivămărându-ne jilăveala
din degete neveste povestind haos
de nu prevestind hospodar
locuri orelor nevăzute
licurirea temporalităţii
auzirăm de ani neîmbătrânire
ploaia încartiruieşte somnolenţa
urci uzurparea florii
schizofrenia aburului
oştiri dezrădăcinând
ţi se face dor de mine
părăsit o aniversare
nu mai am timp de noutate
pândă de nimeni sinea-mi de veci
alungarea tragediei
răchiţi de culoarea vinului
avatar avortonului ipse
fiind eu Ibsen nenăscut
12 aprilie 2006 nu
vrei să te mai întâlneşti
zborul obscurităţii
plin de păsări
pieirea de o fiinţă
invitaţii la poale de dispariţie
verde şi-o codirişte
sentinţa etern amânată
nici de pedepsire născut
patrii pe ducă nici
dependenţa de propria naştere
vraişte ne ducem
unde nu ne-am născut
abia făcurăm armata
steluţe fluturate
răcesc la loc
rozându-şi cipsii
apocalipsii
violul zilei
de pe urmă
când m-am născut
delirul ne urcă în pod căzuţi
pe foi de ceapă pe coji de nuci
exces de glie
accidente infertile
neclar bărbat neclară femeie
rozătoarea din faţă
prin creştini cresc spini de fini
al lui Stavru ars cadavru
vouă ce vă trebuie viaţă
moşilor şi nu verdeaţă
american corner
virusat francez
de ziua mea în Bacău
liberarea de inexistenţă
a ceea ce există
în ochi de evidenţă
mai plouă-n sus


americanilor garnizoana
de amorul puilor
lustrele i-ar înfoca
încă un tren de singurătate
piere de cum vin păsările
ziua mea în străini dispăruţi
reamericanizaţi zinc aţă
mâine soră-mea se naşte
tot în altă parte să te naşti
azi în Bacău sub arme
nemaistrânse-n palme
pe gol pe somn all the same
de unde atâţia francezi
români pe cale de dispariţie


marmoră măruntă picuri
geneza nasadya voluspo
pe ce scrii pe ce citeşti
stânca ancestralităţii
nici nu vă înţeleseseţi
cum aţi fi ăle de pe urmă
cum mi-ai vorbi dicţie
piept rampa adios




Sculpturograma


citindu-ne scrisorile
nici Pavel nici piatră
o să ne arătăm prana
fără opera Parvati
dă-mi mata în scris
urmarea din concert


patru feţe pe un cap
jur-împrejur gât-barză
abdomen în patru ţâţe
inima afar’ încornorat
în umbră ferăstrău
pe ce căpăcire
că nu eram însumi
pe ce transpiraţie
la gât cravată energie
labe roşii portrete
la şpiţ iar c-aripă
coaste de fâlfâire
sfârşitul călătoriei
cupluri apostolice
un an cu luni
s-o fi terminat eclipsa
umbrelor la bec
spre Basile cu Sorana
ludicus incubator
mâini încrucişate peste ouă
natură statică olandeză
de-o spânzurătoare
pasăre grasă de bronz
atârnată culorii unsuroase
pe masă mulaj roşu
scara cu picioare nesirenă
patru cuie unul rupt
Cristos cinându-se
această compoziţie cu şarpe
potcoavă călcată-n călcâie
de femeia cu burta mare
un copil afară în mână cu suliţă
înfiptă în capul şarpelui
carpe diem memento mori
o copită cum să tropăie
nu ştie să vorbească
da’ ştie să scrie
Ken era Adam din polimeri
Barbi că din bărbat
plutească-ne materia
tăietura plecarea
funambulul de schimb
încântându-ţi ordinal


astă-seară la salon
tema kalokagathon
dumnezeiască minte dulce glas
luminătorul a toată lumea
Rembrandt second hand
Sorana neînţelegând jertfa
ochelar de negritudine
cenuşa numelui de premiu
vii în Scoţia sculpturogramă
înainte şi după pustnic



nearsă prescura


nearsă prescura curăturii
din visul cailor pe moarte
nesocotită coasta Predii
în accidentul plutonic
armata mai omoare basul
din balamaua nedreptăţii
sperietură mormântală
excludere din sine
am trăit degeaba
a muri aşijderi


trecurăm de mască
ne mursecă fiara
scandal pe parfumuri
tocana de aripi
împuşcarea fătului
gazde plecate
vă fiu grădinar
părinţi de arsenic
copilăria fericită
povestind-o tragic
plutonul se scuză
sergentul un vis
femeia detestă pe Isus
doi saci de morcovi
eliberaţi burghezii
Eliade bhavan
în Shantiniketan
împăcate parfumuri
somnolenţa nedormire

fierbere de ceai
vere Tudorică
notiţe la film
culorile pastel
vise împuşcate
secundar retează
ochi de iarbă mare
glonţ bunuelian
tânăr şi subţire
judecător de voie
alege timpul
din ochii bărboşi
ultima clipă
încarcerează-mi
nu lăsaţi cadavre pe stradă


nesfârşirea picajului
prin cenuşa jazzului
a formelor plânsoare
nemaiînotată cine vrea
să mă trimită la moarte
îmbujoraţi-mă caravane
înecaţi suiţi în sund
frăţie în spargere
mirare nefripţilor ţapi
măştile pe faţa cancerului
ceartă şi remember
ieşiţii la iveală
nici din Dante nici din Ibsen
calm clan magnet atavic
lanţuri de strigăte
pantomimă inconştientul
n-aş îndrăzni să-mi
diger lăcomia
preschimbată în
teferi combatanţi
mlaştină de parfum
mirarea dihorilor
trăitul din scrisori
cine a ieşit din pluton
scrisorile după moarte
mi le va arde
citeam cărţi tu în lotus
arhitecta scrie în cupole
rămânem la partizani
incineraţi de vii
sub fotă coaptă călătoare
vedenie păroasă
pe degete pubere
se încarnară skalzii în fiord
derâdere Derrida
florile se întorc în grădină
ne-om fi schimbat în celălalt
poezia a murit în America
tu se numeşte cartea
m-am derecunoscut neprerecunoaştere
decât de el înţeleasă gaură în cap
protestant catolic iar protestant
pe soare strângem verbina
puţin ne lipseşte să murim fericiţi
cu opera în mijlocul nostru
cu spânzuratul adăpai epitropia
chindii nemaipovestind pridvor
var nestins în somn
mă înduioşez naufragiu
catcher in the rye bande mataram
tarhon în perişoare pe coasta Predii
că moare omul cu zile
dacă nu trăieşte bine
ţine-mă tăcere
netranscriind paternitatea
pe la trei c-o să mor
îmi adusei aminte
macule copacule
conversaţii getice pieritei Românii
unde ne duce schizofrenia
nimic mai dulce ca dispariţia
nu-ţi pasă că România se ia
adio la români morminte
nici să murim nu ne-o mai fi
ereditatea datinei
pierdere de ţară
cum mai ieşim din jug
treacă de la voi corbii
cadavrele de negăsit
poporul foştilor români bacău
voaleta dărâmătură pe Lipscani
sfârşitul României
luat în rîs de sfârşitori
the greatest risk is not to risk
teologabilă globaligă
Ibsen interzis şi la Iaşi
pe cadavrul armatei sinelui
plan nedreptăţilor cifru
pe istorie de ucişi
depresie de represie
Ibsen baciul moldovean
din peşteră Cleopa on-line
şi-n somn revelaţiile logos
latini prin imperiul germanic
sine respiră în avatar
altarul flutură cununi
coruri din văi curg însorire
cultul sunete în schimbare
şi totuşi prea ne recunoaştem


te-o pârâ şi pe tine
scrierea poeziei
pe mine viziteze-mă
doina învierii
ne-am întâlnit
în cosmogonii
ăi bătrâni cu ăi tineri
nu ne-o mai veni vremea
nu ne-om mai duce pe copcă
nu ka sa ugula pa idim ka rai
nobilul care ştie tainele
va merge în rai
apud Bucurescu
în Tărtăria liberă
te-am văzut şi anul
trecut alb înflorit
te mai văd la anu’ mărule
Chopin Sibelius
alfi din elfi
vikingii noştri
endBeckett
gata de Turku
FinishRomania




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu