vineri, 4 iulie 2014

acestui zbor

George ANCA


Din Zăpezi hawaiiene

acestui zbor


sunt obligat de soarta acestui zbor să zac
în vers încetinitul Pacific la un pac
soldaţii marinarii de liberi invitaţi-i
strop marinari la apă la aer cu soldaţii
pentacostală riga de mătăcină zimţ
auzi-ne aloha Hawaii cu părinţi
deritm claustru laur coclaur de Pacific
nu-mi strig lichid poi mâine jumate de specific
treflez încetinirea speed aş juca nu ştiu
ne află ore hore pe cobre coboriu
de hula te învaţă aniversarea bulă
ci ne distrăm canastă Popescului din hulă
aşa ne paşte clima cu polinezienii
mala şi micronezii danseze caloienii
că de pe urmă dreptul adio hawaiienii
doar că renasc în copii trăiască râmnicenii
pot să le spun istorii de doamna doctor Morris
am scris lui Bron şi versul Baudelaire că ai lui norii-s
ne suntem siguranţă centură îmbucată
de ne luasem şatra şi şi pe mama fată
picăm înot şi-o vestă vestească-ne rechini
de ladră idolatră cu mile şi prăjini
înghesui ghes chelie pe oul neghimpos
şi filmul scoate ochii târziu Los Alamos
plecând cochilii perle din mers am prinde plod
mai grasul hărtănirii războiului din pod
de neestetic vadul mă descotorosi-va
ajungerea la poştă în Minnesota viva
acum şi butoirea Parisului strâmbangă
o piesă n-ar cânta-o nici neamul lui Barangă
o anonimă coardă cântându-se aland
cu saudadul sudic vânat şi goeland
ce dat nezar o zare în dar primind primat
cu simiană missă altarul a pamat
n-aş fiorosi chirnoaga pe şalele cămaşă
rar benevol la dungă în Indonezii paşă
ne strângă bumbăceala bumbacului mănuşă
pe înţeleg a stanţă gunoiul de la uşă
prea pe zburate urcă la smuls abia-abia
cu lumea din oceanul mai limpede cişmea
ce zici tu nea mulţime c-aş scrie ireper
de nu şi canonada c-am luneca pe cer
privească-ne toţi peştii ne râdă îngeri lucii
înfloare Viorica la vocea Santei Lucii
abia acum se-nfoaie direct peste ocean
spre ceva nou cu moarte bătrâne căpitan
lumina prelungită bastonului bălan
cu ochi de chinezoaică ne e aeroplan
astfel se despărţiră şi Magellan şi Vasco
de lumea cunoscută ci nouă doar fiasco
întreabă caraula de ce numai o stea
mă-mprejmuia din ceruri în ultim’ noapte-a mea
îţi va răspunde ţanţoş social security
lăsaţi-vă broscoii pe plaja purity
n-aş mai rima nici puşca s-o slobozi by chance
spontan şi Paradisul plictisitor la dans
de ore dinainte mă fleorţăi pe ce preţ
mi-oi fi vândut alura infantă nemaicreţ
cine de cine scapă te ţin într-o crăcană
străveche măgăoaia telefonează hrană
de foame câţi pe astăzi s-or alfabetiza
în silă moşul scuipă cu preţul pagina
pe plată cânt aloha nu mi-a părut zăgaz
neascultat pe arta cu artefact afaz
mi-aş subţia gonia cu agonia ocnă
de frig neauziţii de sare nici o ocnă
analizaţi colindul kabala cu afoni
şi tare ne mai iartă doimea de tritoni
citească îngerimea şi sus de-o pomenii
cum ne plăcuse viaţa chiar şi între cei vii
pe-o parte a epavă împins de mal din cuplu
din nepăcătuire mă număr tot quadruplu
aşa că la pretenţii scuipaţi căcănării
nu ne mai vândă Scorus ce scârnă cântări(i)
se lasă ăst’ mă-mpinge de glandă peluzatul
n-aş asculta galera ce mi se face satul
întrevăzusem caldul prea luminos şi-americ’
să-mi fi trecut prin linişti un sunet de-ntuneric
sării peste depresii îmi cauţionară
bătrâne leat cu mine şi ignorata-mi ţară
la tine vin Grigore Alexandrescu zi de
Ştefan şi Mira Baciu de peste Atlantide
Pacificului clasici nu îi mai presărară
arhaic modernismul său de odinioară
la Paul Claudel cultivă al lui Charlot amic
mexicanist cu zidul nu Chaplin tiriplic
rechinul şi plevuşca o fabulă pe invers
engleză japoneză trăgacele pe triggers
ne-om ferici nebunii de neam de neam din noi
cu dragostea picturii lui Teodor Bogoi
cine s-ar sinucide să aibă altă baltă
decât Pacific sine în umbră că-l asaltă
ce-mi spune cum că nu mă încape babaracu
pe Atkinson marţ’ caşul Ala Moana lacu’
am răsărit pe triste cormane înflorite
mireasmă taoismul gândire fără rite
în viaţă-mi număr scala de cuie ne în inimi
şi de urât şi moartea cât de curând puţini-mi
dospită covrigeala orăcăie baboiul
de-o empatie altul elicea lui Alboiu
ne facem că ne strigă pentateuc din raft
ăi graşi se scob chiloţii cu val răcoricaft
se înţelege gluma masivităţii slană
musulmănime suplă grăsime-americană
rămân în spaima pielii la saramură culă
neconstruită verii pe lanţ de funiculă
prostimii o fântână de-un deşti şi unghios
nu te stropeşte plaga de când şi aghios
mă tem că pier prentâmpin pe Tâmpa timp prieten
cu plaga împuşcată din cete-n cete-n cete-n
rar sânge pe Waikiki din peşti devoratori
încetineala strigii şi ce mai nenişori
o ploaie ţârâită în scurta mea şedere
odată inundaţii şi nici o mângâiere
cordon recif o parcă înoată prin destine
o obosi ridică şi vulpea ca de mine
ne-om călări carâmbii om înjura poporul
cum din Hawai poetul conjură viitorul
cu dumnealui maestru prea naltă subţioară
mai aminteşte-ţi altfel Mărie Mărioară
greu orele să fure din spaţiu cer becher
călugăriţe limpezi de întuneric ler
balaurul se-ntoarce nemailuat în lance
tot Bistriţa izbeşte vlahuţian în Toance
prinserăţi fenomenul ca-n puşcărie rime
memorizare vie nici moartea s-o suprime
exilul tot o pală de învârtit memorii
şi-n Hilton Village roata Hawaiilor e-a morii
mă în răspăr răspărui cu unghii fâlfâinde
chineze nemongole thai lande nemai inde
Pacificul o vale muncei la antipod
o guşă nucleară puhoiului de iod
când facla în multiplu reflex de hula frige
unduitoare afte de zgaibe catalige
de-i veche sprinteneala tresaltă şi maceta
măcelul pălăria colegul tău Gambetta
eram complecşi atuncea de complexare râsă
mai jos înăierarea nici pâs de a sa pâsă
oranj noptatic bakhtul cu Hanuman în joacă
a rugăciune starea de pace te atacă
nu din fiinţă flama abia toarnă taverna
o coadă caravană în satul tău Izverna
Pacificului peştii zeificaţi corali
ni s-ar părea şi Darwin şi păruiţi bacali
vei persifla ori tifla ori din prescuri secure
ce ne tălăzuieşte credinţa în custure
sub obiect o sobă la tropic nici o sobă
cu naşterea nici iele nici ursitori cu dobă
a nu-mi cădea aidiul cu poză de registru
a nu-mi afla periplul Danae ori ministru
de-mi şi abat sfiitul parad patris prădar
şi ies cu Muşatescu din strada Sărindar
parodiază Baciu pârnaia din exil
Hawaii vaii taftă caftanului tractil
i-am vizitat mormântul ce rar năvod năvadă
Pacificului cură perechea să şi-o vadă
pe gheaţă câinii filmul în pargere vădeşte
aş vrea să scriu o odă şi tot alexăndreşte
nu comparăm uitarea necumpărată sarea
pe unde curge apă nu ne lipsească marea
am alungat de veacuri recunoscut conflict
nici dracul să cunoască recunoscut adict
ce de secrete zboruri discreţie fidelă
pe margini să nu tulburi ermetica nacelă
nopţi caste valea pleavă o vântură vânată
se scutură din carne şi sufletul de fată
paşi iuţi a înşelare dans hula unduire
lahari predispusă sundarya citire
mă poticnesc ticnire aducerii aminte
în mort cu vin tandemul stafiile incinte
de separate quante din entităţi bacante
perfecţiune monştrii visatelor infante
a înghiţit mejdina portocalie tânga
tu mai închide mina bănată din Nălânga
imersia Marsilii cu Honolulu sore
şi iar claudeliene pedante choefore
la capăt mai nici Susie prefaţatoarea sină
cu psiholog zăpadă ce orbul i se-nchină
nu Bron nu Ted din Marshal tot insule yankee
nu recunosc aloha nici delăsata Cheie
de-a jumătăţii noimă genom şi paranimfă
spălarea de oceane prelingă-ni-se-n limfă
faţade sub masaje coralii iar corala
o operă sacrală-n acord cu nicovala
bine că nu-mi atinge crăpelniţa dimensii
să car pe câini o gheaţă de sete şi hortensii
în tinereţe arta ploua în fapt de vreme
şi parcă semănarea târziului neseme
mai noapte la întorsul fus cantonat cutumei
ce-o fi văzut vast cuplul hrăniţii câini anume-i
sustraşi din aparenţă îşi văd de treburi dharma
tot indian când mama îşi păcăle jandarma
a povesti nu-mi cere n-ascund de interog
fie şi în cărţuşcă de corb cu inorog
se răsturnară sacii înscrisurilor lojă
nici unghii nu-mi tăiară pe corso şi cu ojă
în seamă câinii bagă salvarea semenară
rar oamenii la mandă înot de roşioară
ce şi catharsis hybris târgoviştenii vând
Gitagovinda ritul dansat paracomând
cum oboseala bască ne basculează prova
ori provensal ori nordic nesinucisă n-o va
pâlc petrecanii rase s-o deznoda şi dura
din rotunzimi de ceară din charminar Tripura
aşa pendulul hindul plecându-mă vocal
îmi ţin neintonată şi mantra de coral
voi dezvolta în studiu cu avocat chinina
cum că bătrân profesor nu-n India în China
păcatul confesării iertarea iar în braţe
să-l dea de nopţi la dublu împărcuitei Vaţe
condac don icos dinte căsătoritei carii
stabilimentul Platon arcadian acvarii
bătrâni esteţi jucatul de tineri în picioare
urlă o băbătie de râs înstrechiare
a liniştire frica şi de umor infarct
zăpada fără haturi ori câinele e arct
sau ţi se pare filmul atât de şanţ pe focă
oceanu-mbujorează albirea univocă
v-aţi mai lupta olaltă la patru ani cu fata
în avion din Houston să meargă în Bharata
adaos caterincă împăroşe ţesala
copilul urlătoare aminte în Valhala

...

mă duc eu iar că vouă vă pare cu deranj

...

negrul orelor pe craca de ne linia oranj
câinii tatei cautate în apt fapt Mahabharatei
văd c-atunci rimam altare cu arătarea karatei
nici o salbă de albalbă nici un crin de hawaiin
dacă unda mă desfundă înapoi în Shaolin
nici de psihogramă rostul dodie nimic moloh
cu aloha în fereastră Goe-n Marcea e paroh
ce şi tata să mă rupă cu fiordul mai acum
şcoala arse-nvăţătura ce ne facem doar de scrum
într-o insulă-n Pacific din destule şi mai şi
şcoala s-a aprins vacanţei pe ziarele făclii
de-am cobit şi alt dezastru de cu ani e paradis
rar să se trezească altfel cine din acelaşi vis
nereligios cu banul aruncat pe cancer rac
scumpă viaţa pe ce plajă se prăjeşte ăl sărac
mă fersc nu hoţii rula îmi lua şi fâş şi taşcă
nu e voie lege single nici tu să fii de-al lui Ceaşcă
pe subconştient poetic nici un sfanţ că nu se fa
nici amorul nu transpiră tropicului mucava
nu văzurăm noi de sexul ăl sexagenar genar
un ianuarie simetric pe solstiţiu druidar
cum concluzii hawaiiene de-o decadă mi-aş smuci
Campanella în cetate nu ne mai solarisi
sa re ga ma do re mi fa pa da ni sa sol la si do
Iliada Odiseea Ramayana Mahabha ho
mai o hoaşcă de paletă ne-o picta adiacent
din zăpadă scrii ajunsul până şi pe continent
timp mai mult decât hârtia ăsta este subiectul
pe săpun scrii puşcăria aviatic dialectul
ne forţăm calandrul rampă ne pictăm din compoziţii
cu ideea pe poiană de a nu pica în viţii
ce şi-n Polovragi cutremur sfinxul dacă d’ukulele
a ciupit struna băcită tăbăcită ne e piele
zarca sacra pe Pacific din iubirea Stăniloae
ce predanie întoarsă pe moşie mămuloaie
nu scriu versuri în arenă întreţin pentateuc
mi-e de capătul Katrinei c-apoi ştiu unde mă duc
Picu Angelus ori Tulsi împănează audiţii
iar în plasa placentară înflorindu-ne strliţii
până la uscat mai este una zi a dispărut
din repaos haos doamne Eminescu a părut
ce de stanţe în instanţe grasul dreapta apoi grasa
într-o viaţă ailaltă doar odată-nvârte roata
singularii într-o trupă de pereţi umpluţi cu ei
care s-o certa mai geniu din bărbaţi şi din femei
mă voi descălţa devale c-aici e înghesuială
poza-şi face mănuşiţe în verzală neduhneală
n-o s-aleg de psihorată călăreala pe horhon
de hornar nici har nici han nu nărui norului pripon
din a liricii petală sângerată pe pedală
nici bacil nici lipsă guardul gardul ghimpii îşi răscoală
nici a scrie în picioare pe cardiogramă gram
îţi cunosc cuvântătorii de o litră în program
de cu cale alţii saltă ţara lor eu o brobon
cu un abstinent semestru şi la loc îi cerşesc tron

...

de ce din ziuă noapte se face pe mosor
îmi pare copiere din ce citeşti sior

...

vedea că stau în picioare postcăcare o şuetă
mai ţinea să mulţumească la centură pe lunetă
pe luate plită hota ce anglism neluminat
de când tata şi cu mama nu s-au mai destrăbălat
judecă-mă tu din vârfor de lăţimi pe doage orgi
muzica porunci de şuncă avocatului de morgi
care scrii te preîntâmpini datului de morţii toţi
cum adormi din somn răsare amic nu fanarioţi

...

nu vă sting lumina urâţi pinguini
limitată noapte nedormind lumini
fiecine fila ca la naş compilă
de pe aripi smulge-mi şi ultima milă
da’ măcar distracţii dintre carabine
crabul neouatul diferit de sine

...

după câinii prin zăpadă pingii în incubator
de-notaseră şi valsul din picior pe alt picior
sărăcia sub teroare şi a bogăţiei dumă
pân’ la ziuă noaptea nu fu timpul nu mai e de glumă
hawaiienii în Pacific avioanele în zbor
o climatizare sumbră naturii pe polizor
de numai cinci ore puiul şi mai tânăr paraping
ne începe cantilena neplătită nici în ring
scris negenial anume de trecut peste trecut
şi aştept căzut rutinei să ne mai fi petrecut
măcar zodia prozodii muzica urzică zică
tocmai când mă lasă clona s-aţipesc nu-mi mai e frică
mediocritate somnul o aramă inelectră
ca şi cum a doua oară le refuz trei sute vectră


impresii ai acasă de-aici prin proxeneţi
americană curva la fete şi băieţi
ai mai urâ fanfară pinguinari zăluzi
ornitorincii stele ca printre papruzi
li se cuvine totul şi nu se au pe ei
corona altădată acum şi scarabei
maqi şi murirăţi tineri vă vai nenorociţi
în viaţa de oceane la antipozi păşiţi
pe cine vizitasem mormânt în altă lume
la antipod se cheamă că este de renume
atunci în cer m-aduse dantesca pogoreală
cu înălţare veche pe firul de beteală
suntem din vii azi mâine din morţi se mai ocură
să pici la drum cu moartea că ai de-ntors procură
depinde cine însă te mai cunoaşte moaşte
cât că delaşi cravata şi insula cu paşte
Pacificul ne vede c-o insulă cu alta
ne-aude noi pe dânsul ochi şi urechi penalta
cantata nu se cântă de frumuseţe vană
călare se încarcă pe neagra caravană
tu ce tragi înţelese catrene le transform
pe când afla-voi bancul pătruns de cloroform
Maldivele alt’dată a faimă de apar
femeia ca şi asta zadar prietenar
furate paradisuri de banul nespălat
salut librare nu eşti nici zâmbetul zâmbat
întoarcă-se păroasa ca roata lighioană
de mă-nsoţesc Sorbonei pantagruelic hrană
hram dării de pomană viaţa la umblat
cin’ s-o contra-ncotro să zărească epifanii
nu mai gresa bătrânii de-şi agresară anii
de zdrenţăroase boşo aviamericane
şi grase patrupede în cupluri de arcane
cu tot dichisul foarte departe-i insula’i sus
lui Eminescu şi-a lui Euthanasius
aproape două ore însă şi mia mila
putori abia cu banii şi tot parcă de-a sila

...

odâr America rămâi cui eşti
şi nu întoarce capul spre Găeşti
c-ai bombarda suflerul
pe Eminescu şi bananierul

...

c’est grave maman răzbpoiul ne coace propagandă
pe scut întoarsă încă ridică-se pe glandă
ce ham pe iapa brună amestec de damblale
să nu-ţi mai pese doamne de îngerii matale
înghesuit în hălci de sovhoz mă vezi în tindă
jumate şapte ore pe grindă în oglindă
ce tragi color Orlando pe Arlechin de noadă
spuneam nici o valoare abia mâţa de coadă
cuplezi catapeteasma religiei gregare
prilejului onoare icoanelor rugare
o mulţumită sieşi a preot ortodox
grecimea mafiotă fereşte-te de box
îmi trebuie de-atâta amar de timp duşman
s-ar bucura în urmă pân’ pe Teleorman
gen maraton caietul cad să învie el
să povestească foaia catrenului duel
nu te-ar trezi c-o apă ocean tras de sub talpă
te voi compune Marlei nici chiar madamei Marple
zgârciţi de dinainte să nu se cace insul
a-nfometare vinde-i cativă ca învinsul
contorul unghierii bara ca patrafir
ca-n Carnivale chronos diferă Andrafir
Mirela nerăspunsă a drog sau neamor
Cu banii mai alalteri neduşi la cremator
Ca plata unu unşpe zării pe ecranistru
Şi nici că stau pe ace că nu ajung ministru
Şi-am loc la giol nu dreapta de malul femein
Că se schimbară budă acum şi razachin
Mai nesimţită oama c’americana getă
n-am unde pune dreapta picioarele în chetă
răsplata m-aşteptase dar iar m-ar fi furat
ruşinea arătându-mi legându-mă de pat
oceanul munţii over din creaţionism
într-un coral iar creaţa ne crăune câinism
nu-mi bubelor strigoiul desfac în gheară lungă
ostatic Valentinul saregamapa nu-n gă
cu dusul şi întorsul te saturi de Hawaii
acolo tot transportul îţi fluştură toţi caii
că e armată poate americani pe japi
epavele cântate în şcolile de napi
frumoase de copile se ştiu cu doamne-ajută
doamne fereşte cine mai ştii ce parașută
voi sparge şi măsura a asana arson
cum şi mistriii cară ori pumni ca lui Parhon
moşi îngălaţi netulburi e drept că magraoni
pe zile bir zburară cu foame de ioni
mi-am înfrânat ranchiuna versificând-o copt
nici orele scăzute în dublu ritul kopt
decât în graşi şi golul pe stânga bani luam
dormindu-mi armia în hawaiam
reproş de grasă nu tu să-mi iau bagajul unde
jivine la cravată ca mine şi cu funde
frustraţi pe pacea mării iraqieni măcel
mă şi scrobişi în gâmfă netorpilat căţel
noroc de prepeliţă pe coropişniţă
cu mărunţişuri Chapman mai face bişniţă
scârbe americane te taie de pe listă
nici tu nici România de parcă nu există
da’ anonoim cravată de unul singur canci
n-am loc de-ntins pantofii dacă aveam bocanci
vezi tută că sunt graşii nici ac să fiu nu trec
din Honolulu-aproape opt ore de refec
voi şi uita pe scrisul pe sus ateriza
da’ Dumnezeu ne vede din înălţimea sa

...

şi tu caldă şi amară
spiritele te vărsară
verşuri mi te-nmormântară
mai neagră călugăriţa
vaci bălţate-avea Mariţa
Minneapolis le paşte
New Orleans le recunoaşte
jazzul cu Gitagovinda
ne aşteaptă cu oglinda
mama-ne Elisveta
soră-mii să-i zică beta
plec la iarba de plecare
peste ore cu versare
ce-mi plăcuse astă-vară
chiar acum fostă amară
cară-mi dispariţia
florii de streliţia
că mi s-o mai întâmpla
melos în America
popular şi ţărănesc
după ea mă prăpădesc

...

spectacolul pleznise o zi nici un rotund
aşa ne nimereşte furtuna de pe fund
m’opresc de rând şi laur pe morţii blues-ului
ai chipului cioplit şi a toate mătăuzului
că vă scrisei iubirea cu mame într-o piesă
cenuşăreasă tot tu şi iarăşi tu prinţesă
trezită în ambiţii uitarea n-o frimalgă
precum şi eu din freedom abia bobii o algă
plancton de le iubit-am balenelor materne
ne-o obseda a mamei nevroză între perne
şi dublul ginere cum să se mai supere pe
a noastră părintească foială de pe stepe
din patru-n patru ore şi două de saftea
ne-am întâlni bătaia de-o a scuti pe ea
c-o luă într-o silabă de ne eram ce cată
venită-n capitală însărcinata fată
ca nunta-n Himalaia cântată Kalidasa
de Parvati cu Shiva nerupă-ni-se casa
ce petrecurăm maya numească-se şi tot
ne vom iubi cu viaţa oceanului înot
te prind în piept a sorţii cu inima ci iris
pe rime d’Eminescu Brigbelu şi Tomiris
din Botoşani de nu chiar pădurea Gorovei
sosiră oseminte şi zornăiră chei
prea repede la tropic şi creştere şi martor
băiatul juca fotbal îndrăgostirii tartor
nici zece ani ca mine când kids love books citind
de dragoste copiii în cărţi că se întind
minori noi apărarăm persoana să o ştie
de am iubit-o tandru cum e-n copilărie
cruzimea părintească în studiu cu Medeea
literaturizasem şi-aşa prosopopeea
cum carnea născătoare subînţeleasă firii
de-a doua nu mardeşte fătucei trandafirii
de tema punitară aleasă-i la hazard
în contra noastră-ntoarsă a ne lega de gard
avem să ţinem şale de gazdă loviturii
ce şi ne-ai hărăzi-o şi fostă de-ale gurii
ne ţinem compensaţii din zile jucăuşe
din Australia şi Ionică la căuşe
voind a adormire prietena mi-e soartă
mai este ea ori nimeni şi eu din Marea Moartă
apare alta-şi soarbe paharul plastic alt
intră pe uşă-ntreabă de oarecare psalt
şi nerăbdarea expo în semn de doamne dă-ne
iubirea de copila bananelor mănăne
pe-acum aici desire no Indians enlighten
emerge enrich schimbate triadele în haită
jazz up învăţătura de tată tehnolog
poeţii poezia prede-i-o decalog
outreach nu ni se-ntâmple ci yes tehnologie
chino-americane lecturi pe păpădie
who’s there Louisiana în mintea de pe urmă
în gemeni şi de zodii desprinşi ca dintr-o turmă
ridiche viitorul să o frecăm familii
pe mile de Pacific ori în cutia milei
comunicare lib how my pearents learn to eat
beyond the same old thing alt sujet ne-a parvenit
publish don’t perish retor spre autor exclami
ce mai reimagineering colecţii speciale-a-mi
Scanning the Future darling is smartest card update
cum eşti de blândă mame inventă-le deşert
şi noi cu simple ideas that make the differerence
citeşte-mi cu mormântul aprinsului incens
că not so sexy treatul but oh so satisfying
de intranet uitate şi rude şi de Cain
din graphic novels manga and Anime trăim
fără ca-n Honolulu hu hu prin ţintirim
I’m dancing as fast as I can şi noi să ne zicem
excluded group la uşă nu se întreabă price
povestea-ţi meet us at the Campfire nu Katrina
citeşte tare-n noul New Orleans sorellina
audio preservation program implementation
dai ochii peste cap ori la creştetul ce tei’s în
se vârfuiră brio intenţii Dumnezeu
duminica din jazzul pe sufletul ateu
se strâng în paşi în hohot audienţi în lauri
că din Iraq retragă-se via minotauri
se cam consumă goma şi piaza ne-o feri
o clipă ori clipească în viitoarea zi
de nu ştiusei şoaptei ce-ai pus-o pe e-mail
de ţi se revelase al cărnii putinei
unt sfârâit afară la tropic pe alt pod
şi ne cântară patrii amicii de voievod
din cine ne muriră sufletul nemuriră
urechea pe o liră privirea pe o miră
exil în alţi părinţi cum ne-ai naşte adoptiv
şi te frământă pâinea neplânsă portativ
că-nfulecai o notă de ciocolată grund
ci sieşi ca şi ţie Orlando mă ascund
jazz in the morning Hilton pe mâine dimineaţă
Gabi Gheorghiu seara marina călăreaţă
at risk life style nici mândra de muncă Platagea
să nu roşească sumbră în apa de cişmea
o alfabetizare în Kaleidoscop
ne-o scoate tata-mare cu moldoveni la stop
follow the money sigur că doar nu noii granguri
aici din ban în bancă nici hula cea de canguri
French Quarter hearts and hands for New Orleans pe când
sfinţii şi păcătoşii se plimbă la un rând
diversiuni abuzul în ochii virtuali
şueta calităţii pe viaţa dumitale
aplauze peluză cât new environmental
movement restaurează vreun echilibru-n stal
cu strangers ephemera sustenabilitate
colecţii şi servicii că numai voi pe toate
etnicităţi orlane ceai tot pe Riverside
la noi în han cu paşii ca în engleză raid
destin computer cale guvernul dumitale
mai alfabetizându-ţi mame conceptuale
a doua zi a doua şi viaţa ieri cu mama
închidem ochii alta de tine ţine seama
iubind şi avatarii aunty Trikha citire
nici gelozii ori morbul vechimii părăsire
or monitor or mentor în era digitală
m-aş duce mai la uşă să pot ieşi din sală
m-aş părăsi l’adică iubindu-te patern
de dragul veseliei din numai rai infern
la internet e coadă cultura megastarul
cu mama ta vezi Taj-ul cu tata Amritsar-ul
la uşă federalii pe bibliotecărime
pe Patriot act ei ţipă ce reautorime
Nepal prin Nicaragua tot sustenabil pact
secrete internete din index biblioact
ultim portal cu frică mai copyright la doc
service respect pe şapte de-a acronim în stoc
şi eu în cifră vântul ventuzei lipitori
celula Radu Gyr în cei Morial condori
a lui şi Luminiţa a noastră şi Gioconda
în draga ta persoană pe motoreta Honda
vorbiţi a plictiseală sării de pagini rare
ne-om doplosi aleanul fără bacoviare
nu bande funerare prin galbene frunzare
cum v-ar răpi Katrina din naşterea pe mare
technology of gaming noi cum ne-am priceput
literatură multă şi tot necunoscut

...

noi vederi climat şi acţii google glia ţi-o dedic
şi intellectual freedom prin lentile borangic
alfabetiza(n)te lirici pe intelligent design
nu-i free speech în asonanţă heideggerian Dasein
v-am vorbit de Jung Makiki îşi arată cimitirul
cavou alb cruce plecată poezie patrafirul
fad and west bibliotecarii alfabetizând computer
ce mai face Luri soro frăţiorul Sandu Suter
chestie de toleranţă să ne legumim depresii
pe o pantă cu amicii veresiei şi miresii

...

ţi-am scris programul mumă cu mama dedesubt
ea două mame două şi eu neîntrerupt
a nu rămâne goală împărăţia gol
de-o fi şi împăratul prin Mississippi ghiol
de ore două ş’patru în Morial şi Chapton
cu telefonul bombă că mamă mi se piaptăn
aşa şi eu de unghii Katrina mă lăsai
şi-om mai bârfi dilectul delict pe sub susai
de viciu incapabili românii lui Baudelaire
beţia amintită ucisului pe fler
Alda Zaira morţii şi-i numără părinţi
de i ne oferirăm intrându-ne în minţi
de ibsenieni antractul în blouse din New Orleans
ne salutăm copilul de vaca sfântă lins
cum nemişcat şi sare din stana soaţă Lot
sunt un evreu cu Borges şi ochiul hotentot
mă rătăcesc în firul întins de Ariadna
până la fata noastră privindu-l pe mahatma
ne învăţăm prinosul de ne-ai ameninţa
puţin rămasul poncho la gât pe-o iminea
cititul e poporul bătăi de palme calme
aici n-ar fi păţit-o cititul Olof Palme
albit auditoriu şi goale scăunaşe
nu mai suna la unu din noapte plata naşe
ne-n cerc deschisă cartea că doar on-line te limiţi
mai pleacă o rusalcă politică de pimniţi
din personal librarians ce mai e şi cu tine
strângi ganguri să-ţi privească notariale mine
cu Texas de-auzisei de Hanuman şi-ai lui
alt literat de Gorman măsura calului
vecinului drumeţul în rîsete de preş
s-a sinucis cu sine şi floarea de cireş
de Churchill beat ba nu tu are very attractive
se scoală-n zori ca altul Moisil nedemotiv
cu Chaucer şi cu Shakespeare pierzi la femei de bar
secretele materne baroului barbar
tu lui Mizil îi semeni fiţi sănătoşi pe groşi
al vostru comunismul în mii de Steve Ambroise
că zece mii de pagini Ambrose şi tra(n)să poanta
în viaţă Dickens ce să pameraparapanta
automat se scrie cu laughter şi cu bâlbe
pe un ecran ba naşa ieşi la patru sârbe
pres Michael Gorman şi pe nefranţuzeşte sect
de m-o lăsa copilul ce fac ne zici corect
ce voi mânca te spun de geniu la miliard
văzuşi pe Călinescu iar Vera după gard
Mizil e moderator tu ca Băsescu peste
vreo cinşpe ani la voce marinăriei creste
fiicele îţi lauzi pe less otoritate
blândeţe şi savantă pe jazz calamitate
din Kevin Starr şi alţii reciţi întâi trebarea
nu holy biblia ci literatură starea
ba-s doi vă puneţi voce de unul filiali
paternilor şi lotuşi aceiaşi liliali
întreabă Kevin Gorman răspunde ca Mizil
ce divulgaşi femeie al înfierii kil(l)
bilet altă-ntrebare hai fetelor pe şanţ
de-oi mai pleca în lume iar fără nici un sfanţ
că we are our mother’s dughters o ştim pe şleau
fetele ca băieţii după tătâni se iau
cu alaltă best-seller perini pe suferinţi
iubirea-ţi lăsăm viestre şi alt rând de părinţi
ţi-oi scrie dimineaţă o viaţă cu mătreaţă
îmi fac program New Orleans Katrina şugubeaţă
cu miile omoară cu întâmplaţi aleşi
de nu se mai desecă în floarea de cireş

...

poze nu din mit în mită că-mi scăpaşi cu mâna-n sac
pixule ce-mi scrii chixia literelor de prusac
nu schimbarăm cărţi poeţii s-aibă fata de la tată
a afla şi adevărul cu iubirea totodată
de-a contrat-o şi regretul of şi c-o fi un cartof
s-o saluţi la-nmormântare de m-o plânge iar din off
mi-aş destăinui carata de am zis copiii mei
tocmai fetei înfrăţire Ibsenieni volumul trei
tu şi mama şi fiica de nu Ibsen în persoană
când am pune la icoană caravană walhallană
din tango măcar rugină pentru blues în New Orleans
tu.mi vei povesti în perle să nu zici că n-am pretins
auzi muzică pe strună briza s-o fi aciuând
de-mi păruse din greşeală un tărâm neţărânând
cu Plata vorbii română aseară şi cu Mirela
după scris fiori e-mailuri fetei noastre menestrela
nici nu se mai lasă ploaia pe pârâul Mississippi
cu amica lui Katrina luna ta şi a aripii
cum pozaţi filmaţi de Blendea Stavropoleos Triumf
cartea din pancinci traduc-o nemţii mâine şi fiumf
facem sentiment la micro literele nu ne sar
la gât nu nu pori triorul grânele de pe cântar


George ANCA

Un comentariu:

  1. doina boriceanu5 iulie 2014 la 15:02

    poate e adevar ca Dumnezeu se afla in toate... Acum va citesc... Sa-l ghicesc in semnul clipei mele de-acum, semn de viata si de drum catre o neintoarcere ori venire inapoi catre gard de fire? Ori fugit-scapat departe de ceruri, pe jos mergand anevoie spre pamanturi, asternand zambet peste toate, chiar si-n plangul ce coltos pe dinlauntru ma roade? Si de Dumnezeu ar fire in toate, sigur se abruca si printre versuri, cu nenumaratele se aseaza rimele la coada sa-l cat de cat vada... si-si crersc un infinit al poetului, de unde se smulg plete de salcii peste iaz inimii, sa-l acopere pe poet cand frigul vesnic l-o potopi... Daca Dumnezeu ar sti sa glumeasca, in clipa asta mi-ar privi ochii prin de nopate fereastra...
    Stitti, uneori in versu-va aud soapte... muzici se lasa in ape... sensuri plutesc unui zbor ce este si nu, doar senzatia ca acu-acu melodia se bolta face si ma acopera impreuna cu celelealtele, pe care le-am cunoscut sau nu, de alaltaieri si ieri... ca o scaparare pentru lumina versului cantandu-mi azi... Lacoma cotrobai printre ce le-asterneti, insiratele ca pe ata unui drum, de nefacut, de dus peste deal si vale de Vreme... pana s-o cherne-indemne stropi de cer sa le zideasca toate, ca si cum au trecut si s-au dus... si versul dumneavoastra ce-mi sta mai mereu atat de aproape...
    Oare Dumnezeu citeste poezia sau lasa sa tremure de curioasa campia, stepei ii intinde semne de carte sa copaci le faca si ... pe fiecare vers, o creanga... sau invers... Dumnezeu scrie versuri cu mainile poetului ascunse pe dupa degete adesea amortite de greul divin intelesului...In ceara scrisului - luciu divin... si-o ardere candela doar din suflu acela... prea departe... prea plin... umpland absolutul... numai ca vantul matura locul si ramane prea des descumpanit singur printre aspre tari esente doar el, poetul...
    cu stima si drag, mereudoina.

    RăspundețiȘtergere