nu mai sunt
nu mai sunt aşa
trist
să scriu un
tango
nu sunt
argentinian
abia ghitara
Gita
pe post de
cumparcita
Montevideo vide
cu viza se
divide
mi-o trece
săptămâna
zicându-ţi
săru-mâna
la trei
la trei cu Dante
timpul
dilatat
vântului
în goană după
minge
ne-om mai vedea
de dincolo de
noi
în coarne
cocardă
cei din Ushuaia
vor muri
ultimii
iubiţi ucigaşi
Sarmiento a
adus
profesori din
Boston
Borges l-a
iubit pe Poe
citeşte egumene
tămâie pe
nările
aerului de lemn
Matilda cu
băiatul în Huşi
însurat în
Ushuaia
crucea de
pedeapsă
niciun templier
n-am ţară pe
mară
de-ar exista
români
m-aş sinucdie
cu doxa pe Moxa
talie înaltă
sânge muzical
tango sub
măslin
de talie
de talie înaltă
cu sânge
muzical
femeia o
dansează
gaucho şi pe
cal
când şi creastă
casnică
la praznic
năprasnică
la a noastră
paşnică
la a voastră
straşnică
n-am
convivialitatea
gaucho
necum
urbanitatea
tango
calc balc
pe gheizer
piritele
fărăpământului
magia maja
orga orgie
bucla de timp
paralelă pampei
taci calomnii
paradă prada
întorci din
pampa
caravela
pune-ţi tu
acele cancerului
pe lucerna
tăiată să-nvie
fluturelui alb
soarele
lătrându-ni-l
căţel de pământ
meniul
canibalilor
ne-o fi
diferenţiind
mai stăm noi
de vorbă hapleo
mi-e frig în
bucătăria
cu mâncare rece
încarcerat în
tunsoarea
câinelui
ajută-mă Doamne
ajută-mă doamne
şi toţi din vitralii
culori pe
arhitecturi decorate
şi oameni
închinăciuni estetice
nu-mi domoli
credinţa
nu-mi întări
păcătoşenia
iarna frigului
mi-e cald de tine
te compun în ce
am de făcut
mai ca o
descoperire Doamne
credeam că
vreau să văd
într-o doară
departe domul
poate pe via
Dante biblioteca
văd că te ţin
de vorbă
iartă-mă îmi
eşti aură
o mântuire fără
prurit
mă împăroşase
bătrâneţea
o chiuvetă o
porneşte crâsnicul
şi bate ca ăl
de az-noapte
de vreme încă
da’ eu picasem
aste
nepotriviri ambiţioşilor le căşună
am drum lăudat
a arătare
ce străbătui o
viaţă până aici
în faţa ta nici
apăsătoare ceaţă
lumina
electrică de scris
închinata
compoziţie râvnită
fără şansa
auscultaţiei întru
slava ta
singuratică lumea
se va înfiinţa
peste două ore
în odihna
orgilor din tot catolsoborul
Catilina şi
n-ar mai fi fost ceruit
piatra alpină
nu se mai tăia palat
de-mi caut
umilinţa de dinţi
edentarea
împăcarea rugarea
în Trento
Doamne să trăieşti
şi viaţa
păcătosului de mine
cât nu te-o
abate de la
globalismul
altora mai inhibant
unde-l voi
suporta săptămâna asta
iar chiuveta
crâsnicului
răcoarea de
neviscolit pe când muzica
nu ţi-ar veni
să mă devii
vorbesc cu
îngrijitorul
deviatorul
rămăşiţelor
tsunami la rece
în Alpi
scrisoare cui
şi maicii şi fiicei
o feminizare
trentin-catedrală
bisericoasă
ocazională catolicizare
promise
inspiraţii din stradă
cum devremele
duminical
puse pe mine valea
construită
s-o slăvesc
dumnezeiesc
păi fie-i
episcopii prinţii părinţii
fiii fiicele
şi-aşa fericire
defilau paşi de
gheenă
la pridvorul
pietruirii
înaltul
înaltului coroana
cerească în
turle ascuţite
mă îndemn o
pagină absconsă
finirea lunii
de sărbători
şi plecarea în
munţi la modă
o căutare
dinspre orgă
tăcută încă o
oră şi ceva
aş fi zvăpăiat
arhitecturi
cu brăcinarul
îngheţat
aşa ştim unul
Dumnezeu
omenindu-ne
prin fiul său
ce evanghelie
ce chetă
pe tren de-o şi
opri încet
mergând şezând
pregând
preghiamo
pregându-ne
pederostul
convenţiei
care-mi tuşeşte
aşteptarea
ne-om celebra
neadresă
mamelor din
biserică
nici să ni se
întâmple minciuna
neîncercării de
vers o pală
pe spală ca-n
albie cu om
Adige limpede
peşte
Cristos ne
binevoieşte
Krishna pe capră
ne războieşte
sabia cui adusă
cui
neagăţată în
nici cui
pe pace
adormirea la ziua
transcrisă
ezitare fericirii
ce faci nu-mi
place milităria
ani de părinţi
la austrieci
tocmai şi
kaiseri de Sibiu
ce de romani
până-n nord
auto Dacia
paradisul reclamei
cât ne-om auzi
împărăteşte
satele basmelor
redivivant
ce batic din
Bathinda şal din Trento
unde ne ţesem
urare tardivă
oricum de
bine-primit la o adică
de n-aş mai
pleca şi mai am de colindat
speriaşi absida
speriaşi omida
vitraliile
altarului liber cu noi
oprire
blitzului a zăpezi cu voi
penumbra să
trăiască tot cu mine
viaţa să vă fie
aer de zăpezi
oceanul ucigaş
vă ocolească
de unde
sufletele dârdâie pe palton
planton morţii
de instantaneitate
pedepsitoare
din ce părtinire
dansul singur
dansul singur
de-a pădurea cu zăpadă-mea de-amurea
poza valsului
în valţuri vă sară şi vouă smalţuri
de la schiţă la
pojghiţă Aşchiuţă Aghiuţă
cum te cheamă
bradule camaradule nu mă Radule
dragoste cu
avatarul verde nu ca varul
caviarul jarul
face trotuarul
brad cu barda
în peţit ţipurit
am iubit
încetinit în cetini nit
balul donează
sînge zăpezi înge
rul în ger
rumege-ne în g
am broboada bob
olar a da
nada pe cărare
promenada
în pădure
în pădure lupi
îngheaţă
oilor verdeaţă
ceaţă
fum de lemn de
pom cu gnom
ne închipui
domn dom
leagănă copilul
veda
văduvei
fratelui Preda
ce fondată
arcuire
peste îndoite
şire
chiar mi-e frig
muşate paltin
fără aur fără
platin’
numai nici
copil de ger
inspiraţie
jungher
ba închisă
librăria
porumbeii
vitejia
sus în domul
din Milano
instruieşte-te
cătano
şi ne zboară
avioano
rusoaico
americano
teroristo
petrarcano
americăneşte-amaze
miez amiezii
kamikaze
să nu cază rază
crasă
din balaurul de
casă
coasă
arhitecturoasă
de-am venit se
vede
mistero di fede
iarnă condeieră
pătratul în
sferă
cubul dinamită
nobilului pită
m-au luat
clopotele
tsunami
bobotele
din adâncul
oblâncului
gigantului
ţâncului
hula se
învolbură
volbura
înscorbură
o tăcere o
chenoză
de pe doză cu
batoză
clopot
clopot scutura
duminica
pe-o parte călăria
în frunte
asasinii
limba de pe
bronz
nu mai aştepţi
muniţia
dreptul la
înţelegere îl
are numai
călăul
fosforeşcenţe
pe sârma arsă
din secetă pic
irigat canibal
noiţa Noe
cărunteţi canoe
criminal carmin
crimă în abis
în somn
ditiramb
trezindu-mă
ritm
cremene crema
zvonul uciderii
ne-am întâlni
destinul
până într-o
asasinare
nu erai aşa alb
mă spălasem
pas plumb
foc muzică
fârtate
plăcerea
de a fi fost
cosit
clasicii
bancuri
morţilor de
treflă
petrece piatra
atracţia patriei
serendipity
gold is
where you find
it
electorat nici
cât mâncaţi
mici
caloiene kalos
călare pe zar
trovant
trovattore
din minnesang
desfrunzite
clopotele
polare
în suflet
nostratic
în suflet
nostratic în ce ţară
ceruri geruri
leruri
collective
madness
white saris
sweet mangoes
vorbea în limbi
necunoscute nu
nimeri tigrul
bine să vă şadă
bine să vă şadă
unde mă ascund
dacă nu de voi
iubindu-vă fum
neaua
cîntătoare
plutitoare
cupluri
cu
dumneavoastră
cu
dumneavoastră vorbesc
englezi ’nalţi
români pinguini
înapoi în
Europa şi argentinienii
la antipod
autorecunoaştere
în limba unbrei
numele cocardă
ne-om picta
clopote distanţe inaudibile
balene la braţ
cu pinguinii
amuţind
profeţia aceleiaşi sinucideri
ce-o fi şi-n
sufletul nostru caii la păscut
noaptea ai mai
bate cu maiul glia
la cules de
galbene drăgăici
ţărănoi împuţit
cu tuberculoasă jepată
tot alt rod
prin grădina ta
deschise ancore
vântului
scriere de
icoană sărutată
la poalele
pădurii mariane
conquista
regretată religiei
guguştiuc de zi
greier de noapte
pânzele
plutelor verzi vijelii
nici de copii
nu mai e timp
ne scuturarăm
teilor
ne îmbujorarăm
stejarilor
sfânto
pecetluieşte-mă
îmi vei pălmui
cruce
jos frunzele
pământului
câini la câine
oameni la om
Medeea de acelaşi
Delacroix
epilepsia lui
Alfred
mai jură pe
capul calului
cunoştinţă
aproape destin
să fi răsărit
şi atât ca tine
să fi apus
tăietură
tristeţe
buddhistă pe bucurie creştină
şi la revedere
lui Christos
mortua est
vecină strigoilor
ferice de cine apucă
să moară
profesoara ţi-a
spus să te scrii
frunză
scuturându-se banj în Himalaia
ceaţa duşilor
aduşilor îngălbenită pajură
nu lătra din
vale haită agale
moliciune
putredă nescorojire
în marginea
gălbinării negritudinea crucii
ori maica ta
berberă Amina
zburătăcindu-mă
ceaţo creolo
voi pune de o
parte o mie
de poezii
inedite frunzarele
să mă depene la
rasul
ierburilor
măturoaie
sfârşit de
toamnă canibal
nicio mână în
afara formolului
nici o mină
deminată sărut
epitom de
scuturare drepţii
îi aprinsei
lumânare să vină
să mă apere de
ai lui panta răii
diazepamul
sodiu soda pe natră
apa grea mai
ieftină deuteriu
plătind tinda
ens mens
prin lume cu
trai pe vătrai
fiecare cu
victoria lui
(ne)recunoaşterea
Sakontalei
ne convorbească
soarba oarbă
în oblânc
văduvia
mă duci unde
vii vidmo
rarului
înnegritorului
George ANCA
