Boema 33

George Anca

12 DECEMBRIE 2013

Boema 33

călător

Găzduitul călător

dintr-o zare fără nor

în somn tulbure ne cere

şi un pic de mângîiere.

Se apleacă sora noastră

să-l sărute foarte castă

şi el doarme mai departe -

castă-i sora noastră foarte.

Găzduite călător,

s-a lăsat în zare nor,

numai sora noastră cere

şi un pic de mângâiere.

(mantre)

sion sion şi biblii scrise în carne doina plânse-ni-se catolicei gratia plena ave Maria Magdalena apoi tot nebăuţi trezvie porumbul scrumului ne fie lumina harului fiind împreunându-i-se ind sion sion şi evanghelii în carne suflet doina ce li-i

să fumăm boieri grofi paşă fără sabie în vlah în foiţă de cămaşă cu tutunul lui alah se deschide uşa intră un băiat la noi în cuşcă bună vreme moale vintră numără şi ne împuşcă

mai răi decât ţânţarii nu cunoscui în noapte te hărtănesc în nume prin sânge şi aluate sar ars reanimarea otrăvii ţi-o consorţi tămâi oftate acru scăpând gelos la morţi atunci îţi ştii momentul când oftică şi cancer politică romanţă s-au dus de mult pe Gange te perpeli orb în juru-ţi la stop de rostogol secându-ţi cu ficaţii un fel de protocol ce-au fost în altă viaţă de am avut relaţii din oştile adverse dam ordin înţepaţi-i

de câte ori văd o floare de bananier zice nana îmi aduc aminte de domnul sergiu al-george ce mult voia şi el să vadă una şi n-a văzut niciodată în viaţa lui am văzut una într-un loc plin de mizerii el nu putea să intre acolo m-am dus până la urmă cu bulbul şi radha dar a doua zi cineva o tăiase am găsit alta dar domnul al-george a plecat

încep mările să fiarbă de la os până la barbă labă roşie de oarbă încep mările să fiarbă himalaia arde-n iarbă sub zăpadă de nevadă sânge apa să se vadă încep mările să fiarbă oasele fără de barbă dai de munte dai şi lepra că-ncep mările să fiarbă opărind pe milarepa şi iar mările să fiarbă cu gheţari cu pinguini pe o noapte de ruini încep mările să fiarbă benaresieni brahmini tibetani şi misogini de-ar fi mările să fiarbă până în împrejurimi niciun viu şi nicio vie printre mări ce vor să fiarbă din visata castalie nu rămâne colilie că-ncep mările să fiarbă jaganath şi muntenie sângele pe terezie cheagul mărilor să fiarbă neales fără durere înecatul mării khmere încep mările să fiarbă de întunecă himere plăgile gondolfiere de-a veneţii să ne fiarbă între seruri cu galere fiarbă mările să fiarbă puja hoiturilor arse din gange nemaiîntoarse iar încep ce mări să ardă din cremaţii meta tarse tropice banane gioarse că-ncep mările să fiarbă dinioară kali yugă cu turbanul pus pe fugă roşii mări sânge să fiarbă galbenele buturugă negrele neagră păstrugă mările încep să fiarbă jos pe strada principală cerşetorii dau năvală oarecând încep să fiarbă macedonskian de gală sardă ardere kerală de-ncep mările să fiarbă într-un cer şi o cerneală numai mările să fiarbă noaptea asta ancestrală ce tot mările să fiarbă marea prunelor uscate fost-am vii soră şi frate când şi mările să fiarbă fecioare desferecate îşi dau aurul pe spate că de ce muriră gloate inundate şi pe roate încep mările să fiarbă pe vapor nici frigidere pe uscat nici ape grele încep apele să fiarbă în desen de caravele se amestecă artere de-ncep mările să fiarbă ceva sfinţi în munţi să spele vinele aurifere că-ncep mările să fiarbă

de la moară

de la moară către sat o jumătate

kilometru neîncărcat străbate

un om care se întoarce din oraş

de departe ca din Munţii Făgăraş

se uită că e noapte tace

vorbeşte ce vorbeşte are de a face

cu o femeie nevăzută dacă

l-ameninţă pentru că-n somn de năduşeală-i leoarcă

la dreapta n-o apucă biserici aşteptându-l

în stânga îl opreşte neînvârtit pământul

tot la moară îi vine să tragă

dar n-o să-şi macine oasele dragă

ceva în mână o să-i intre oare

ori aşteptăm degeaba în coş să se strecoare

se crede-ntâi desculţ iubind ţărâna

hainele-i cad rămâne căpăţâna

pe ea gândeşte vântul să-l subţie

până va spulbera făină vie

încearcă pomii de n-au dat în spic

vrea-n braţe mamă-n braţe cu un copil mic

doreşte coasta el cu coastele s-o râme

mai bine decât mort în moara lume

lumina stinsă va păstr-o-n geam

pentru atât o viaţă cere de la ram

doar că-l trimite ramul să nu stea

râşniţa singură pe vreme rea

măi sarea ţi-ai luat-o păsări sunt

ouăle gata pâinea s-o frământ

haida că te iubeşte în moară satul mort

făină-n sac pentru ce guri şi eu să port

din moară către sat priveşte Gică

prin val de roată simte că se mişcă

iar uneori chiar umblă-ntre bărbaţi

de chelios morarul depărtaţi

ei toţi cu ochii la un cal deodată

din palme bat când haia îşi deznoadă

morarul îşi întoarce capul

să ştie cine nu-i aplaudase calul

când colo Gică socotind

râdea că zgârciurile-n cal nu prea se-ntind

o ce plăcere viaţa aşa cum e

de ar putea trăi-o-n moara lume

ţigări pe malul bălţii mai demult

fumate scapără plase cu peşti pe fund

salina suflă-n ei pe sub pământ

gustul ţiparului cu cap tăiat mişcând

prăjit să-l tăvălească în dungă de mălai

ca-n camera-ncălzită ce mai trai

Ce mi-a scris Eliade

vestită carbonizare de fulger veveriţa neagră

ţi-am tradus ce mi-a scris Eliade eşti mai mult

decât America neprăjiţi cartofi lost libido

intrasem în film decolorându-mă frescă postcatolică

unghiile în ochi ciocurile în scoarţa copacului

care mai transpiri luptătoarea s-o filmeze Giordana

capsomani money capse întărâtată Tărtăria imitaţia

pădurii în locul tartorilor dansându-şi răstignirea

cine omorâ copiii Medeei din America în Colhida

teatrux

nu mai lătra mătrăguno

hore la silnică trudă

după comenzi şaşii foc

în timp ce fugăream viezurii

nevăzuţi pe coastă în sus

vulg nedivulgabil Abigail

subînţelese dispariţiei

ziduri înrădăcinate biserici

carantine Constantine

îl omorârăm îl omorârăţi

mai bine nu ne-aţi mai omorî

şi atunci ce ne facem neomorâţi

te-am împuşcat cu tămâioare

mai criminal cine nu moare

iazagiul iazul n-are

I am a iazagiu a lakeman

surlarii mă-nconjor ah turcii

beţivo de nu eşti furnică

boheme cum amputation destiny

ne căutăm în celălalt imaginaţia

câinele dublează pragul Paraschivei

declicul teatrux

treaba teatremului

clair de coclaur

interzişi

interzişi neînţeleşi nedescoperiţi

asasinaţi sinucişi decapitaţi

represiunea poeziei poezia represiunii

dictatura până la ucidere

induce trepte reactive măreţe

pe care le represează sadic

ne pregăteşte moartea fizică în spirit

ne simţim interzişi ca persoană

n-avem decât să ne radicalizăm

nonsense twadle ill fate cave

under which effect malaria

horror of having written a letter

mă închei la foaie întors la Hegel

continui scena a gâtui de unde

repledoaria lasă că nu ne învechim

ziceai şi caldul de-ar trece

comoţia rândunelelor gonite

ordinul să ne scutim veseli

cum noi tabu am bătucit

şi cine ştie şi fertililor

ah du-te soro bisericilor

ne încrucişăm dedicţii în stil

ne confundăm cu peisajul ni-l

apropriem şi-l transfigurăm

chem nişte poeţi dacă vin

arăm trovanţi contez pe mai

nimeni când nici pe mine

ne-om împărtăşi înţelesuri

pe ce finalitate că le-om circula

conspiraţie servită cunoştinţă

faceţi-vă normele şi la revedere

că nu murim consilierul

o să-l sun şi sun nu că nu

cum zbori

cum zbori te văd cu ochiul aripii rupte

pe rugăciunea neam de părinţi năimind

potopiţilor stropi oaspe înstrăinatul

d'aer ancestru respirestru Alkyone Gyr

happy Hyperion pe prima linie coborâm

cum n-am mai fost ieri la teatru da' mate

matic pohod plimbarea exilului Daniel(a)

Potaisa Ieud(ox) fericirea neutrosofică

trebuie să ne vedem ştii multe şi nu-mi spui

Dumnezeu a dat României pământ arabil

stea logos(tea) şi voi euforii de după joi

poarta de lemn cu lanţ şi pericol de moarte

2011

în zbor

nu mai vreau să fiu vultur

cu o aripă de noapte prin care

mă sfârtecă pomii izbucnind în floare

cu o aripă de zi

ce-şi pierde penele zorilor

între păpădii

nu mai vreau să fiu vultur

peste piscuri cu zboruri prădalnice

în căutarea prăzilor jalnice

iar cei de departe ostenindu-şi privirea

să îmi invidieze îngustă rotirea

nu mai vreau să fiu vultur

lângă râurile care se tem să mă oglindească

deasupra fericirii păsărilor

din palma deltelor omenească

o floare de gheaţă cu rădăcinile în stelele reci

şi-a avut tulpina în mine

însângerându-şi petalele pe pământ

astăzi o simt cum se spulberă

în primăvăratecul vânt

o în dimineaţa aceasta uimit să fiu

ca atunci când am văzut primul om

când între ruguri de zăpezi nu-mi găseam iubirea

căci zăpezile se topeau stingându-mi fuga

şi dezgoleau nemărginirea

cineva să mă asculte cineva să mă strige

mă ard plămânii zbătuţi sub coaste

şi cu pliscul înfipt

în aerul singurătăţii zguduitor

vultureşte ochii îmi scapără împotrivă-mi

în zborul cel mai adevărat în zbor

1963

carrozza Montale

ando da Basarab a Târgovişte

con il treno che l'aspetto

nella stazione da poco tempo

lettera del mio occhio

guarda una parola-uomo

viaggio tutto nuovo

freddo tra gli treni

non pensando a Bacovia

beve amico dimentica il vagone

imperio vivo guardi les lettres

paese viva che non esiste

ti prego accettare essere mio padre

anche del mio personaggio

con chi sta saturatore in civita

che passe incoretto nella lingua

che fa il maestro da lontano

la sera a Madrid con torrero

si scende una colomba

in ambiento di tutti questi stranieri

giovanino facia dell'aqua

spettacolo di coraggio epoca nuda

guerriero sul cavallo a vale sua

inamorati cieci perduto linguagio

nessun' scienza nell' carrozza Montale

1975

morţii antici

morţii antici cântec

clopotele suflet

lungind la ceruri funii

zile sfinte de apoi cânte

înspăimânte răspânte în ţânte

zorii de oloi Dumnezeu strigoi

înfirbântării nu-i mai sunt drag

în amiază viaţa mi-ar arde

precum soarele de pe cer

nimeni nu se mai încălzeşte

de spinarea mea

năpădită de igrasie

pe cine ating în albul laptelui

eu sunt laptele mamei mele

soră moartă soră vie

hoţ de codru nenorocul peste

o sută de ani gloanţele lui

mă vor naşte uite puşca-n cui

pe nimic ia-mi durerea

şi piei în lumea cealaltă

aici să ţip şi numai acolo să se-audă

de unde să vă mai hrănesc

după ce mi-aţi mâncat inima

friptă pe când nu sosiseţi

zodia îmi ţipă să mor

câine al nimănui

pe lună lăstună

iar plumbul nu se mai topi

să lumineze la copii

sunt patru zodii tot pustii

să îl pot trage de coadă

să se-ntoarcă să mai pască

pe câmpia fără broască

acolo îngenunchease

pe unda binecuvântată

de gheţuri mironoase

cel din povestea întreagă

alerg de o jumătate de viaţă

după jumătatea cealaltă

pe valea lui cui rămâne

alungă iepuri din lume

cu împuşcături de câine

ce înțeleg

Ce înţeleg prin sfinţi români of course capete tăiate

Nu scriitori nu partizani nu străini nu pustnici nu criminali

În cale după umblet scrisă Pita sufi Catrina în cânepă

Numai sfinţi numai părinţi numai sfinte să ne-alinte

Cu-ale domnului cuvinte din Eufrosin Călin Din

Cu moara mălai cremlin făină în submarin

Fotografiaţi fiziciana din astronomia voastră

Sfinţi născuţi din trup de duh din durere nu văzduh râs ras la stuh

Turcilor pe capete după Roma capete Moscova ne scapete

Atunci sfânta Românie căpuită pe tipsie surioară Salomie

Cum ajunse doar Ioan sfântului valahian şi muri în cort în lan

Caută-i în stăreţii gropilor comune-i ţii sfânt nisip sub vii pustii

Pescăruşii toţi şi navă dormitează pe otravă până câinii-i zbor în slavă

De lucrarea sfinţilor oşti romano-dacilor fanar papistaşilor

Nume de sămânţă grâu nume de arhanghel frâu nume de martir părâu

Naşterea pe la irozi îngropat de voievozi înviat în flori de bozi

Voi căuta din Hristos ce din greci şi cu folos din evrei mai drăgăstos

Gnostici nebăgaţi în cost fără preţul anagnost dar şi-acum e lucru prost

Cum am râs a ne-mpăca discotecii nemţi a da nedormirilor în za

Sfinţilor nu vă cunosc dar citesc smirnă nu mosc dinspre voi de-a surda trosc

Poate frunza oaia-n brad mai din fluier camarad din Galaţi în Galaad

Sfânta mamă fără sine soră-mea nepoţii strine soarele de prin cantine

Te-aş slăvi n-am decât raze te-aş purta nu am talaze mi-ai fi domn în metastaze

Comparaţi-i până-n aur aură de minotaur zdrenţuită pe coclaur

Şoapta trăznetului cord invers filmul amarcord noaptea adormind la bord

Sat cetate sinucisă din uzină recipisă puşcărie-ntredeschisă

Nimic sfânt păi dar pe ce să te creadă farmece în dinţii de şoarece

Nici satană cosânzeană dă-mi geană la damigeană ghionoaia-mi dă o pană

Scrisul pe psaltire cal şaua muntelui pocal într-o rână capital

Plecătorii vânătorii găsitorii sunătorii însuraţii vorbitorii

Credincioase înrobite preafrumoase de iubite păcătoase sub copite

Ce virgine neamule ce haiduci haidamule d'unde turci creştinule

Ştiu că domnul nu ne ţine decât popa părăsi-ne în păresimi sfânt neştine

Numai o sfinţenie fără nici ţipenie evanghelie ni e