George Anca
George Anca
Nostrates, compatrioți, Holger Pedersen. Gym deformator de oase. Rock
you. S-au blocat pe ceva mărunți. Meteoriți în căutarea gravitației. The art of sophistry
(Hobbes). Și acum sunt comunist (Taoistu). Aplauze. Indiferentia mortis. Popor
căruia i se întâmplă lucruri, în loc să le facă să se întâmple (Sorin).
Simion Dascălu
De izvodirea moldovénilor, de
unde au venit într-acéste locuri
Scrie létopisețul cel ungurescu
că oarecându pre acéste locuri au fostu lăcuind tătarii. Mai plodindu-să și
înmulțindu-să și lățindu-să, s-au tinsu de au trecut și preste munte, la Ardeal.
Și împingăndu pe unguri din ocinile sale, n-au mai putut suferi, ce singur
Laslău craiul ungurescu, cari-i zic filosof, s-au sculat de s-au dus la
Împăratul Râmului, de ș-au cerșut oaste întru ajutoriu împrotiva vrăjmașilor
săi. Ce împăratul Râmului alt ajutoriu nu i-au făgăduit, ce i-au dat răspunsu
într-acesta chip, de i-au zis: "Eu suntu jurat, cândŭ am stătut la împărăție,
om de sabiia mea și de județul mieu să nu moară. Pentru acéia oameni răi s-au
făcut în țara mea și câte temnițe am, toate suntu pline de dânșii și nu mai am
ce le face, ci ți-i voi da ție, să faci izbândă cu dânșii și eu să-mi curățescu
țara de dânșii. Iară în țara mea să nu-i mai aduci, că ți-iu dăruiescu
ție." Și de sârgu învăță de-i strânseră pre toți la un loc de
pretitinderile și i-au însemnatu pre toți, de i-au arsu împrejurul capului de
leau pârjolit părul ca unor tălhari, cu un hier arsu, care semnu trăiește și
pănă astăzi în Țara Moldovei și la Maramoroș, de să cevluiescu oamenii prejur
cap. Décii Laslău craiu, daca au luat acel ajutoriu tălhărescu de la Împăratul
Râmului, au silit la Țara Ungurească și décii pre câșlegile Născutului, cu
toată putérea sa s-au apucat de tătari a-i bate și a-i goni, de i-au trecut
munte în ceasta parte pre la Rodna, pre care cale și sémne prin stânci de piatră
în doao locuri să află făcute de Laslău craiul. Și așa gonindu-i prin munți,
scos-au și pre acești tătari, carii au fostu lăcuitori la Moldova, de
i-au trecut apa Sirétiului. Acolea Laslău craiu ce să chiamă leșaște Stanislav,
stându în țărmurile apei, au strigatu unguréște: "Sirétem, sirétem", ce
să zice rumânéște, place-mi, place-mi, sau cum ai zice pre limba noastră:
"Așa-mi place, așa". Mai apoi, daca s-au discălicat țară, după
cuvântul craiului, ce au zis, sirétem, au pus nume apei Sirétiul. Și după multă
goană ce au gonit pre tătari i-au gonit și i-au trecut preste Nistru, la Crâmu,
unde și pănă astăzi trăiescu, de acolo s-au întorsu Laslău crai îndărătu cu
mare laudă șl biruință. Și sosindu la scaunul său în zioa de lăsatul secului,
cerșutu-ș-au blagoslovenie de la vlădicii săi, să-l lase trei zile să se
veselească cu doamnă-sa și cu boierii săi. Și așa l-au blagoslovit, de au lăsat
sec marți, cu toată curtea sa, care obiceai să ține la légea lor și pănă
astăzi, de lasă sec marți.
Thomas Hobbes:
… The savages of America are not
without some good moral sentences; also they have a little arithmetic, to add
and divide in numbers not too great; but they are not therefore philosophers.
… Leisure is the mother of
philosophy; and Commonwealth, the mother of peace and leisure.
… The Gymnosophists of India, the
Magi of Persia, and the Priests of Chaldaea and Egypt are counted the most ancient
philosophers; and those countries were the most ancient of kingdoms.
… And if any man by the ingenuity
of his own nature had attained to any degree of perfection therein, he was
commonly thought a magician, and his art diabolical.
There is a certain philosophia
prima on which all other philosophy ought to depend; and consisteth principally
in right limiting of the significations of such appellations, or names, as are
of all others the most universal; which limitations serve to avoid ambiguity
and equivocation in reasoning, and are commonly called definitions; such as are
the definitions of body, time, place, matter, form, essence, subject,
substance, accident, power, act, finite, infinite, quantity, quality, motion,
action, passion, and diverse others, necessary to the explaining of a man's
conceptions concerning the nature and generation of bodies.
… There is a certain philosophia
prima on which all other philosophy ought to depend; and consisteth principally
in right limiting of the significations of such appellations, or names, as are
of all others the most universal; which limitations serve to avoid ambiguity
and equivocation in reasoning, and are commonly called definitions; such as are
the definitions of body, time, place, matter, form, essence, subject,
substance, accident, power, act, finite, infinite, quantity, quality, motion,
action, passion, and diverse others, necessary to the explaining of a man's
conceptions concerning the nature and generation of bodies.
… so the Latins use their verb
est, and the Greeks their esti through all its declinations.
… also corporeity, walking,
speaking, life, sight, and the like, that signify just the same, are the names
of nothing;
… creatur infundendo and creando
infunditur: that is, "It is created by pouring it in," and
"poured in by creation."
… sympathy, antipathy,
antiperistasis
… a continual abstinence from
women, under the name of continual chastity, continence, and purity.
… and so make marriage a sin, or
at least a thing so impure and unclean as to render a man unfit for the altar
… not men should govern, but the
laws
… If I find myself amongst the
idolaters of America, shall
I that am a Christian, though not in orders, think it a sin to preach Jesus
Christ, till I have received orders from Rome?
… More examples of vain
philosophy, brought into religion by the doctors of School divinity, might be
produced; but other men may if they please observe them of themselves. I shall
only add this, that the writings of School divines are nothing else, for the
most part, but insignificant trains of strange and barbarous words, or words
otherwise used than in the common use of the Latin tongue; such as would pose
Cicero, and Varro, and all the grammarians of ancient Rome. Which, if any man would see proved, let
him (as I have said once before) see whether he can translate any School divine
into any of the modern tongues, as French, English, or any other copious
language: for that which cannot in most of these be made intelligible is not
intelligible in the Latin. Which insignificancy of language, though I cannot
note it for false philosophy, yet it hath a quality, not only to hide the
truth, but also to make men think they have it, and desist from further search.
Simion Dascălu
Cându au pierit némții lui
Dispot
Aicea nu să potrivesc la povéste
cronicarii leșești. Cronicariul leșescu Marțin Pașcovschii scrie că s-au
rădicat Ianoșu craiul ungurescu întracéia vréme cu câtăva oaste și apropiindu-să
la hranița Ardealului suptu munți, înțelegându de aceasta boierii moldovenești,
fiindu vicléni domnusău, avură prileju ca să împuțineze oastea lui Dispot vodă,
ca să trimiță oastea dispre hranița ungurească, să fie de strajă. Și așa au trimis
Dispot némții săi, carii era slujitori la dânsul și pre o samă de moldovéni. Și
cu dânșii au trimis pre Tomșa hatmanul și pre Moțoc vornicul și alții cu
dânșii, carii avându viclenie ascunsă la inima sa asupra domnului său, au
învățatu cu taină pre moldoveni, carii noaptea, daca au adormit némții, i-au împresuratu
moldovénii și pre toți i-au tăiatu, ne avându ei nici o grijă dispre soțiile
sale.
Într-acéia vréme fiindu Dispot
vodă închis în cetatea Sucévii de frica lui Vișnovețschii, că nici
Vișnovețschii nu era departe, de sârgu s-au vârtejit Tomșa cu Moțoc și cu moldovénii
și au încunjurat cetatea, că ungurii lui Dispot încă-i plecase Tomșa spre sine.
Iară Dispot vodă numai ce rămăsése cu pedestrași. Și puindu Tomșa strajă
pregiur cetate, au ieșit înaintea lui Vișnovețschii la Sirétiu, cum să va pomeni
mai jos. ==Simion Dascălul: Bielschii cronicariul leșescu această povéste ce
scrie mai sus pentru moartea acestor némți nu o scrie așa precum o scrie Marțin
Pașcovschii, ce scrie ==într-alt chip, de să tocméște cu létopisețul cestu
moldovenescu, cum vei vedea, cetin du înainte
