Ce-am căutat în Australia

George Anca 

Decembrie 2009

            Colindele lăsate copiilor pe drumuri. Modernizarea statului, restabilirea valorilor. Nu va fi linişte. Dreptul la protest. Pe cine să tot accepţi să te asasineze? Vă pun ştampilă, ieşiţi. Ba încă, nici nu mai eram, nici nu zisesem. O fi post. Crăciun represat-represiv. Ne arătarăţi Luna şi Jupiter. Pierduşi inelul de la mine. Cicăle-mă. Cine se naşte, cine se ucide. Dacă eşti vie, fă struguri.

Ianuarie 2010

            Silvia, noaptea vieţii. Nevasta chinezoaică. N-am scris de 31 de ani româneşte. Dialect bănăţean. Coelho. Conceptul de altar legat intrinsec de jertfe. Ceva românesc. Eliade. Harry. Gaiţă. Forza Benonino!

            Să-ţi faci o metodă. Porneşti de la personaj. În Hamlet e Hamlet, în O scrisoare e Caţavencu, cutare în cutare. I se întâmplă o porcărie, o situaţie aproape fără ieşire. Zoe şantajată. Am personajul/subiectul, am piesa. Aoleu, îmi vine să mă cac. Iartă-mă, mai vorbim.

            Nae, marţi. Par-impar, or o fi zis că voisem s-o văd. Dodii jupiteriene sub Saturn-Pluton, c-ar veni şi vremea mea de (n-)oi muri. Neagra, nici măcar Ioneasca. Asasinare holocaustică. Asta depresie. Îţi spune ceva numele ăsta? Se vede că nu. Vor mierli-o în linia întâi. Deţinuţii penitenciarului Târgu-Jiu îl vor evoca pe poetul Mihai Eminescu pentru menţinerea contactului cu exteriorul, sensibilizarea persoanelor private de libertate faţă de actul de creaţie, personalităţile, valorile cultural-artistice şi educaţionale naţionale, impact. Fost-am vreodată creştini?

            Ban la ban şi căruţa la ţigan. Slab de înger. A filmat şi s-a cărat. Încep piesele, nu reuşesc să le mişc, e ca atunci când nu ţi se scoală pula. Mijeşte. Fac teoria. Când ştii foarte mult e foarte greu. N-am fost bun la examen la Savin pentru că prea mult ştiam. La jaluzie ca jaluzea de grie.

            Marton, jder, ba biber, împărat înaripat, viaţa pe amor, amorul pe libertate. Da' unde e piesa? Momentul de cumpănă. Nu va mai candida. Gelozie. Mioara. Râsul de singur intelectual. Toţi dacii nimiciţi, 1812. Lexicon, Tentamen. Literatura ca tabu. N-am decât să citez şi pe Maiorescu. Îmi fac de lucru. De ce trebuia să fiu zburat discret de la universitate?

Februarie 2010

            Venise pe la minister, unde lucram. Îl însoţea un neam sau securist. Era slab. Vorbea de o carte a mea. Niscai funcţionari făceau repetiţie într-o cameră apropiată. S-a dus careva să-i facă să tacă, degeaba. Iar s-a supărat slăbănogul. Încă unul să-i oprească, nimic. Mă duc eu, a zis. Am mers cu el – se vor şoca văzându-vă şi nu se vor opri, să nu vă supăraţi. Am intrat, se risipeau, terminaseră corul, ieşeau prin altă uşă. Am intrat în altă aripă, grăunţe pentru pisici pe jos, ele mâncau. A vrut să ies cu el, am mers pe trotuar incognito, tot îi dădeam cu şocatul, dar îl pupincuream că eu am venit la minister pentru el, părea să aprecieze. L-am dus ce l-am dus, m-am întors, am dat de el prăvălit spre un şanţ mare, sub cârje, l-am ridicat, le-am luat, spusese rezolut – ce să-l mai sprijine altcineva, da' uite că-l dărâmaseră şi ele. Ne întorsesem la minister, unde aghiotantul iar îi dădea tonul să-mi laude cartea, ca pe Clarel. Clarel pelerinând Palestina, după revelarea ermetică a păcii ierusalime.

            Mostre de măduvă. Im Herzen waren wir Riesen – în inimi au fost uriaşi. Poetul falnic ştiutor de multă carte. Democratizarea democraţiei, viaţa existenţei. Căpitanul filosofic. Fatalitatea etnică. Lăsaţi pleava să se autoeduce. Murire lămurire. There's no free lunch. Scutecul rusesc pe scutul american. Filosofia naţional-ortodoxă e un nonsens. Rol.

            Capacele de pe gurile de canalizare au fost sudate. Nu vise umede de cancer, ci Boeing 707 (1974). Închisoare pentru provocare de avalanşe. Unbotanium, totem, thanator, wiper wolves. Imaginarium. The Damned United. Crane shot. Final cut. Vidu lunecă şi se prăbuşeşte din cupolă. En parapante.

            Ce se vede se spune la timpul prezent. Să nu se confunde începutul cu mijlocul şi sfârşitul. Să ţii interesul asupra trebii. Oboseşti spectatorul. O treabă care depăşeşte 5-10 pagini are nevoie de un plan. Fără o strategie nu termini cursa. La sprint e o magmă. Îţi trebuie forma. Apelezi la conştient. E riscul facilizării. Ideal e să scrii aşa o chestie de 3 rânduri, pe urmă 5, 10, 20, sinopsis. 20 pagini. Bă, am un scenariu. N-am timp, lasă-mi 2-3 pagini, mai discutăm. Interesant. Nuţi, ia vezi ce telefon are zăpăcitul ăla, stai, nu, stai, mă, ce pula mea ai în cap, n-am timp, îi dau consilierului meu Puşi Dinulescu, şi ăla e ocupat. N-ai treabă cu tehnica. Dialogul te fură

            Plajă. Furtună. Întoarcere (drive). Oslo. Pazvante, Pandele, Vizante. Mari şi Vic, de nu Virginica. Elemer parapantist. Fiord. Şcoala Vahl. Cimitir. Gară. Căutători de mucuri. Catedrală. Singuraticii. Librărie. Vis flash. Dansul morţii. Brand, erou sau criminal. I Plajă-fiord-ipse II Sinucidere Bicicliştii Fii tu însuţi ipse Ibsen III Ondina Odin Pavane Dodism IV Radha-Krishna Houston Honolulu V Rebreanu Midland Ramayana.

            Ibsen Ramayana. Ne rezolvăm pe Ravana et comp. Sinuciderea Sitei ca bărbat? Paparuda în New Orleans? Ce curaj să mai am la dialoguri? Ibsen a murit carbonizat, ba paralizat. Pezmetul Berini îl papă Berni. Hai repede la baia respectivă. Oslo la rând. Povestea abia începe. Ibsen, is wake up call. Fiordul e ca Dracula. Tango în fiord. Linia Oslo-Bergen. Brazi mulţi,norvegieni puţini. Digitation is not risk free. Disaster have no respect. Clingende, clinchete. Rună pe zăpadă. Foetuşi amnistiaţi. Man Birjovan, operaen den norske.

            Ai şantajat o dată şi ai făcut unul din filmele mele. Acum să-l strâng de coaie, îmi eliberez drumul, l-am prins cu un furt. V.I. Lenin, cine e cu noi. Şi Isus. Am văzut cum şi cât fură – ia mită. Numa în flagrant. Calculul hârtiei. Să umble cu poşta neagră. E meci de curve. L-a şantajat cu vânzare de copii. Bă, copile, stai uşor, dacă eu ies... Că e nasol. Stai cuminte. Povestea să fie concretă. Dacă omul nu înţelege produci discomfort. Scoate zgura, dezvoltă spuma, cum e ploşniţa parazitară şi ai vomat treaba, vorba lui Chitic. Iar dai drumul subimperiului inconştient, ca la aur, mai multe tentaţii, să-ţi iasă mai multe chestii. Lope, arta de a scrie comedii e să scrii o singură poveste. O poveste însărcinată. Caţavencu, şantaj, ăia şantaj, o poveste cu altă poveste în burtă. Noi suntem scriitori. Şantaj cu noroc. L-ai prins. Povesteşti în două cuvinte. Îmi prezinţi întâi o lume. Vizante cu Irina, Oslo, cât mai succint, îi faci o porcărie, îl bagi în căcat, cum se zbate să iasă ori se îngroapă total. Poştaşul morţii, mesagerul important. Colo la Gabrovo, trei inşi. Se cheamă nemţii. Ţi-l trimit.

            Mobile, piane, case de bani şi diferite obiecte. Vizitaţi bazarul obiecte de ocazie. Oltenii în protest împotriva interzicerii lor. Dimineaţa când e umbra lungă. Piaţa de usturoi. Ia, neamule, taslaua, ia, neamule, tămâioasa. Dacă aveai un şorţ te numeai vânzător. Vorba canibalului, avea şi părţile lui bune.

            Lewis Carrol, The Hunting of the Snark. An Agony in Eight Fits

They hunted till darkness came on, but They found

            Not a button, or feather, or mark,

By which they could tell that they stood on the ground

            Where the Baker had met with the Snark.

In the midst of the world he was trying to say,

            In the midst of his laughter and glee,

He had softly and suddenly vanished away -

            For the Snark was a Boojum, you see.

            Expatriot. Un actor american, cu apariţie de 4 secunde într-un film, proiectează scrierea şi producerea unui film în România, împreună cu o actriţă (tava dusă lui Dinică într-un film de Veroiu). Îşi schimbă pe e-mail, la telefon ori telepatic, replici. Ea îl vizitează în America, el vine în România după ce ea se măritase. Filmul, înscenat eventual de servicii, de exemplu, doborârea uşoară a lui Moby de o Dacie, simetrică doborârii unui cuplu de către un Ford, dar şi altor coborâri, precum prăbuşirea de pe cupolă a lui Vidu, care asculta predica Papei.

            Întoarcerea în Hiroshima foarte bine pregătită, să fie treabă sănătoasă. O desfăşurare temporală normală, amănunte, firul poveştii, şmecheria nu ţine, aştept în gară să vină cutare, vine, ce i s-a întâmplat, chestie limpede, interior enigmă, bancă de personaje, alegi unul singur, două în Pescăruşul de Cehov, Trigorin se sinucide, am mulţi sinucigaşi, personaj, grup de personaje, îşi povestesc visele, roman cu sertare, a tiroir, Decameronul, heptam, 1001. O poezie e sprint, o nuvelă semifond, scenariul (nu ca un roman), genul mediu. Poveste cinstită. 60 p. 2-3 fraze, 1-5 p, dialogurile se bagă la urmă, când ai ajuns pe la 20-30 de p intră gagmanii, chiar la regie, unii numai decupajul, se dă la regia de filmare şi pe la story boardman.

            După stagiul bucureştean, Moby trebuie să plece (dispare), nu mai dă semne, apare în filme/secvenţe lucrate (de Vizante?) sub jocul virtual al lui Moby, ca o prezenţă. Astfel, în proiectul iniţial (incipient) subiectele (întâlnirii) între cei doi (grupuri) nu sunt corecte, se autocenzurează des. Mai rămân câteva. Moby e dat afară din casa părinţilor Corinei. Proiectul continuă fără el, mai specios, pe puşcărie politică, vapor în gheţuri, ameninţare cu moartea.

            Se spovedeşte, a intrat în comă, a crăpat, a fost strigoi. Mai bine nu făceam revoluţia (boschetarilor). Dansezi tango (Tanzanian Association of Non-Governmental Organizations). Dacă nu eşti şantajabil, nu intri în guvern. Probabil de-asta le e frică străinilor. O ţară plină de agenţi şi dosare. Specialist în autoşantaje, o coteşte sau se dă accidentat. Încercaţi şi voi să prindeţi ce discută mai mulţi deodată şi scrieţi toate ideile exprimate, inclusiv ideile proprii.

            Scenariul n-are fir, nu poveste, doar pasaje rupte, fără cratimă. Şi eu sunt expatriot. Nu există mişcare. Fire to Bucharest. Gentlemen and gentlewomen. Diploma de sinucidere. Activitatea obiectivului. Plâng nemişcarea. Tu eşti, mă taică? Whitman-Dracula. Hello from the traffic hell. A close shave. Ne împăcăm pe bani. Să-i fie zăpada uşoară.

            Scenariu – subiect – schemă şi un hăţiş. Treabă picarescă, Lazarillo de Tormes. Orice hăţiş ţine. Partea cu schema – comunicarea cu ceilalţi. Bobul merge pe o albie. Problema e o albie. Adu-ţi aminte de Fragii sălbatici, o călătorie. Marfa şi banii. Vizante să fie el călcat de Bugatti ca Teo Peter. 

Martie 2010

            Nu s-au supus somaţiei. Faptele s-au prescris. Setznaz. Atâtea corpuri neidentificate. Îţi ştergi mucii cu dosul palmei. Să moară toţi duşmanii tăi ca să scape de tine. Degeaba trăieşti fără creier. Al doilea popor ales. Bucuria comparaţiilor filologice. Film în film. Ne faultăm de unii singuri şi cerem tot noi lovitura de la 11 m.

            Impas de scenariu, tirade rupte, grupuri (ibsenieni, upanişadişti, fulbrighţi). Bugatti spre spectatori. Sărăcie de mişcare. Bun cu schemele, n-ai hăţiş. Te controlezi prea tare.

            Vizante Rana, comparatist aflat la un congres în India, primeşte telefon de la soţia lui, Virginica, în legătură cu o scrisoare de ameninţare venită din Iran. La întoarcere, doi agenţi îl întreabă dacă vrea să intre în diplomaţie, iar el refuză. Familia Rana găzduieşte pe pe Moby Ribb, din Ohio. Fiica lor, acum căsătorită, proiectase mai demult pe e-mail cu oaspetele nepoftit, un film despre întâlnirea unor expatrioţi americani cu tineri din România. El are, de fapt, bilet pentru India, Bucureşti-Mumbay. În primele lui drumuri prin Bucureşti, o Dacie roşie îl doboară uşor pe Moby, în faţa Ambasadei Americane. Înscenare? Receptarea României de către american se schimbă, chiar dacă e întâmpinat cu simpatie în diferite cercuri din Bucureşti, Braşov, Iaşi, Constanţa. Ajuns în Kerala, urmează tratamente şi masaje pentru coloană, pregătindu-se, în patru labe, de întoarcerea în America. Între timp, Vizante ţine workshop-uri comparatiste cu tineri, Corina şi Ovidiu îl iau la mare, la corturi, când ei sunt plecaţi se iscă o furtună, iar el, singur, pe alee, un Bugatti cu toată viteza apropiindu-se de el.

            Fermez la porte. The oversimplification of Europe. Why are there no Arab democracies? Sinopsisul tău, sunt probleme. Bugatti este destinul, cărămida căzută la cutremur în capul lui Ivasiuc după ce plecase de la Petroveanu. Tangoul tigrului s-a şters, magia dispariţiei, nenorocirea perfectă, cum că nu mă mai puneam înaintea vreunui Bugatti. Unde e mult Hegel (Radio Hegel) este şi nebunie. Zidurile dintre personaje s-or fluidiza.

            Memoriile se scriu cel mai uşor. La senectute. Şi Dinu. Şi muzică uşoară. Ivaşcu, ce om minunat. Hai, domnule, să scriu, să-mi văd de treabă, da da' degeaba, fără noi nu ajungeţi prea departe. Racolare, ciripire. Oricine cu propensiune socială e suspect, nu chestii la vedere, aşa-zişi disidenţi. O proteză pierdută. Paiaţa a ieşit pe strasse în populime.

            Cuplul V & V primeşte vizita lui M, care are bilet pentru India, peste două luni. V îl introduce la clubul Fenomen, Miandra îi arată Iaşiul. M pleacă în Kerala. V primeşte ameninţare din Iran. Fiecare în căutare de sine, ipse (ipsaţionişti labagii). Fulgeră. V mai vede venind spre el în viteză...

            Familie conspirată reflex. Diclose to. Cut to. Imaginarium. Parnassus. Poliţistul a pus alarmă la pivniţă şi sună într-una. Se cutremură casa de manele. Şi nu vrei să-l bag în film. Preşedinte e gardianul. Exploratorium. Doamne, dacă eu uit de Tine, Tu să nu uiţi de mine. Personajul nu are toate ţiglele pe casă. Caricaturi desenate cu o mână epileptică. Nu voi mai traduce în engleză. Au investit ca înecaţii în sistemul de contaminare. Munca e sănătate curată, să muncească bolnavii.

            Pariezi pe cenţii tăi. Pumnul în gură. Acceptul scris al candidatului. Ingineri de building care adună gunoiul. Scenariul, prima chestie. Plânge-te că ai ceva de plătit. La fotograf plăteşti înainte, ce să facă el cu pozele, se cacă pe ele. În general să nu vinzi ceva la un nobelist. Şi la service cu maşina, manopera pe oră. Kruger cedează. Atamanul, Călina. Babel, Bulgakov şi Şuşkin.  Ce e suflul romanesc? Capacitatea de alunecare, nu bălteşte. Îţi trebuie suflu să ţii un roman. Că n-am. Tocmai că am. Îţi pune etichetă din mers, că dacă nu s-a auzit de mine n-am suflu romanesc. Gaşca are suflu, o citeşti cu sufletul la gură. Te-a sunat din Germania, aveai suflu.

            Îi jucau ochii de parcă învinsese moartea în persoana duşmanilor săi. În casă vorbim româneşte cât putem. Poate într-o zi o să am nevoie. Paradisul alungării din paradis sub filtrul seducţiei. Dictango, şarpele tanghează alterparadisul zburător Evei. Misa Tango. Cum ne-am întoarce etern în paradis spre a fi alungaţi, asurziţi de gloria muzicii. Incantaţii extatice. Agnus Dei. Benedictus.

            Nomine odiosa. I-ai scris. Oricum îţi erau duşmani în stare latentă fără să le fi făcut nimic. Îşi bagă pula în patrie. Ochi de cataractă. Nişte greve. Să fiu teafăr şi să nu se mai întâmple nimic. După '90 n-am mai ţinut jurnal. Am spus nişte aproximaţii. Era mai boncoş, agreabil. M-a îmbobinat Rabelais. Mă compara cu ce ştia el. Mâhnire până la zi de grea decepţie. Iau condeiul şi îl las, 5 cuvinte. Amân o lună. În fiecare zi mă dau cu capul de pereţi.

            Mare nostrum. Little dark bay. Wheelor. Ambling. Equus caballus. Ţi-am tradus mânzul cabal, rabbi. Borges: Tangoul este un cântec trist, dar care se poate dansa. Konzertina. Îşi dădea cu ciocanul peste degete. Horia Sima şi Crişan. Mă, şi tu eşti în criză, cârpă-n cur. Nu-i bat în uşă. S-au dus la Buda să-l predea. Platner. Îşi esenţializează singurătatea în România. Un artist trebuie să fie bine îmbrăcat. Eu (Pasi) am simţit toată viaţa pulsul publicului. Bizet. Limberea. Impichment de copyright. The legend. Mai mult te spionează decât te păzesc. Popor de adunături mondiale. Şi nu mai povesti altora chiar toate aşa. Of corz.

Aprilie 2010

            Regina virtuţii, îndoiala sceleratei, fenomene funeste. Vierge de doute, essence magique. Solitons and fractals. Comunicarea cu publicul nu cu tine însuţi (asta în poezie). Îţi taie capul. Îţi trebuie o minciună. O minciună trebuie crezută. Schema e clară, se întâlnesc, în actul doi se fut, act trei se despart, metfora jocul de-a vacanţa, vis al morţii-eterne. În teatru, treaba e mai conservatoare. Visele unora devin deviaţia altora, vilă medievală în Italia sau vilă nouă în ţară medievală. 

            Poporul e mereu tânăr cu pula calului pe umăr. Tu eşti clavecin şi eu pian. Frontiera Curtici bate cu 28 la 1 Şoimii Lipova. Juvenal. Cam tot la Vitebsk. Fiu decapitându-şi tatăl. Preoteasa i-a luat locul lui Fantek. Panti l-a avertizat pe Ghiţă să nu plece (ce facem cu ăilalţi?). Nu suntem la stomacul multora. Câţi ca tine am găurit cu ăsta, numai să nu fie beţi, pot să facă orice, monstru şi tatăl şi fiul şi nora adulteră incestuoasă. Numai cazaci bătrâni rămaşi în sat operau nurorile. Ecaterina, m-aş da la tine dar n-am palton. Corupţii din parlamentul românesc trebuia  să fie în avionul polonez. Vă urez numai bine, dom' doctor, şi poporului român la fel.

            Schemă simplă, un bărbat întâlneşte iubirea vieţii lui, faza a doua, el e extrateretru şi i s-a încheiat stagiul. Brodează orice demenţă. Ea are planuri de concediu la Paris. El îi spune că trebuie să plece, ea nu-l crede, are pe altcineva. Demersuri la centrală (demiurg), el vrea să rămână pe pământ chiar dacă pierde câteva mii de ani. Mai apare un bărbat, ea se încurcă cu el. Lumea toată-i o ţâgare.

            Rabbi, găsii toate cuvintele, minus praeputium. Baragladina godmother. Să-şi înşele nevasta în faţa poporului, dar nu şi poporul în faţa nevestei. Spurcat fenomen. A venit să ne ameninţe. Să mai activeze cârtiţe până la Tuzla, scutul, cizma. Pedepsită purtarea tricolorului, create instincte managerial-patronale la securişti, figuranţi în scenele lor, la coada lanţului trofic. Noroc cu apocalipsa.

            Poţi să spui de pulă şi pizdă da' nu te umpli de malahie. Cele mai sfinte. Pe muche de cuţit. Stelele sunt nişte pizde. Disciplină mai mare decât la cuvintele acceptate. Blaga, altă zonă. Raţa sălbatică nu e o piesă rea. Hugo are şi o teorie. Vulcan erupt, „ca islande caste norii”. Să te linişteşti de miasme, să scoţi pula şi să te pişi pe toţi. Iolanda, a doua Islandă. La antipozi, la antipozi, la anipozi el a plecat, l-a durut în cur de mine, disperată m-a lăsat”. Mama mă-sii, contaminat de sintagme engleze pe leviatan l-ai înecat. The Three Princes of Serendip (1754).

            Australis-southern, Oz, Aussi, terra australis incognita, 1625, hunters-gatherers, belief in Dreamtime, Penal Colony, stolen generations. Driest, flatest. Tinerii mai religioşi decât bătrânii. Patrick White. Melbourne, 1835. Athos. Iviron, foc 1856. Vatopedos, copilul din tufiş. Dezlegare la untdelemn. Muntele ispitei. Poporul român m-a dezamăgit. Ai primit şi pumni în gură. Bine că n-am un frate. Pozele astea să i le arăţi lu' mă-ta în America. Omorâţi bătrânii, omorâţi câinii, omorâţi tot ce puteţi, criminalilor. Plec pe 28 mai, ajung pe 29. Didgeridoo.

 Waltzing Matilda.

Mai 2010

            A convict then a free man / I became Australian.

           

                                               Waltzing Matilda

                                                            A.B. Paterson

                                   Cobora cândva un hoinar în billabong

La umbră de eucalipt şi

Cânta cu ochii l'al său billy în clocot

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Cor

Cin' să vină o waltzing Matilda cu dor

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Waltzing Matilda s-aducă apă-n urcior

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Coborî berbecel să bea apă din baltă

Sus călătorul îl înşfăca vesel şi

Cânta vârându-l în raniţă

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

Cor

Coborî vătaful pe cal de rasă

Coborâră poteraşi un' doi trii

Al cui e mielul din traistă

Să vii o waltzing Matilda de-aci

Cor

Însă hoinarul sus şi s-aruncă-n bulboană

Înecându-se lângă eucalipt şi

Strigoi îl auzi cântând în billabong

Cin' să vină o waltzing Matilda aci

                       Malurile Condominei

                            baladă de tufiş

Oh, i-auzi, câinii latră, iubire, de ziuă se crapă

Băieţii toţi plecară în trupă nu mă mai aşteaptă

Mă duc şi eu cu zorii până ce soarele lumine-i

S-ajung părtaşii Roma pe malurile Condominei

Oh, Willy, scumpe Willy, mă lasă cu tine a veni

Părul de in tăia-mi-voi părtaşă tot a fi

Răbojul ţi-oi socoate, iubire, în urmă ţine-i

Şi moleschini spălaţi-voi pe malurile Condominei

O, Nancy, scumpă Nancy, cu mine nu pot să te iau

Dădură ordin lorzii femeile că voie n-au

Trup gingaş ai, iubire, nu zdravăn ca mine-i

Să ţină piept tigreşte pe malurile Condominei

Atunci, scump Willy, dragu-mi, rămâi cu mine-aci

Ne-om ridica rodirea, soaţă de fermier oi fi

Om dezghioca porumbul, iubire, ţi-oi găti ce bine-i

Să uiţi berbecul Ramstag pe malurile Condominei

O, Nansi, draga-mi Nansi, nu mă lăsa la urmă

Aşteaptă toţi băieţii, trebui' să-i prind la turmă

Aceasta-i sărutarea, iubire, pentru tine-i

La ultim miel părtaşi fim pe malurile Condominei

            Puşi: George e prozator adevărat, în dâra lui Matei. Criminalul ăla de Ţepeş. Cum te cheamă, Stelniţă, nume de stea da' sună ploşniţă. Călifar, Steinbeck. Falsa recunoaştere. George: voluptatea de a se compromite a multor scriitori români. Turturică s-a angajat pe şantier să cunoască viaţa. Ne-a făcut-o meseriaşul, să i-o facem şi noi şi furau mai mult. Piaţa Ovidiu Picadilly. Prost să fii, da' să-ţi revii. Bă, Catrina era mama Gherghinei, să nu fim şi noi nebuni. Abocalipsă. Banjo. Adio dodii. Zero e mult. Aiureli ca-n Isaia ăla. Cul et pognon. Şi ce să faci în stradă? Am să te strâng de gât, aligatorule. Când nu dorm, se uită la filme porno. Logica loviturii de graţie.

            Eureka. Yarra. Loop. Dome. Alexandra. Opera (neagră). Cities of literature: Edinburgh, Melbourne, Iowa. The Age. Kilda. Kill all. Ni huia tebia. Angy Pinguins. Dandenong. Doveton. Wallachian voivode Dracula. Michael Becheim. Murim sau emigrăm. Visezi vals vienez cu un mort. Sugetar. Partidul comunist condamna diaspora. Ne-aţi alungat. Să nu vii în North America. Voi acolo la kgb lucraţi din patriotism. Eşti pa. Frock me. Vintage bolşevic. Ai semnat ca primarul propria condamnare la moarte.

            Dolarul e hârtie igienică. Îi dai în cap, chemi salvarea. Ortodoxia. Fiţi creatori şi economi în micul spaţiu individual. Arunca-v-aţi de pe stauia libertăţii. Nostalgici ai comunismului şi consumismului. Se pune jar în palmă. Ca şi democraţia, rusaliile sunt o sărbătoare a nimănui. Stai în pytulice. L'avenir du crime. Etnosociologia excluderii imaginare. Violenţa contagioasă. Violenţa de sine, violenţa celorlalţi. Wolfgang Doeblin. Să moară satanele. Patroană de bordel reproşându-le angajatelor că nu sunt virgine. Se laudă cu beţia ca alţii cu două facultăţi.

            Ura şi la Melbourne. Waltzing Matilda. Alertă de tsunami în Pacific. 35 de ore pe drum, în paşii lui nea Romică. Ne blindăm cu declaraţii. Trebuie mers la Chişinău. Vezi ce faci cu pizdele, pizda de la nevastă e cea mai bună. Etnologie recroi-vom începând de Sânziene. Voi aşterne liber ce să cern la întors, şi mirări regizabile. Numai în Australia nu fusesem. Aerofagia antropologia. La întoarcere mă ia Costică. Rusu şi Cârligeanu pentru Air Moldova. Acum Ardelean şi Maximilenzio. Se apropie plecarea din ţară.

            Din Austria în Australia. Cloudy day în Viena. Ai dreptate cu Măiastra. Căderea în etnologie în locul turbulenţelor. Comandantul Gavril. Star alliance. Vom vorbi mai mult la întors despre ce ne va înfrumuseţa bătrâneţele sau tinereţea despărţirii. Oaia mea era Gilda, a ta, Pitulicea, Matilda să nu fi fost a lui taică-meu. Fierarul îi punea potcoave la gât, tâmplarul, de-al lui Isus, tot waltzing. Greu de ajuns la sinucidere prin părţile noastre altfel decât să te laşi omorât. Şi ăl înecat, preţ să nu se dea viu, cum le-ar fi oferit tot moartea. Matilda – viaţa – tuckerbag, sinuciderea – billabong, descântată-neuciderea. Ţi-ai furat mâncarea morţii. Înecaţi la mâna Vienei în sânge iobag mieluşel. Glob valseze-ne oceanul cum s-a născut lumea din coral.

            Înecul, formă de acces la profunzime. Ajungem noi în Gallipoli. Enjoy rotary, Gheorghiţă. Lions Club Caritas. Valsă, valsă, moş Martine, că-ţi dau canguri cu măsline foarte eucaliptine, bumeranguri, guri de mine şi de cine ne pe şine. Cristina, Ionică, Maria canceroşi lângă billabong. Valţurile morii, moira muririi. Hai, Vlade, în golfurile sudului, să ne împăcăm. Meals prepared according to Islamic principles.

            În moschee, citate din nobilul Coran, ceas-calendar, orarul zborurilor. Rugaţi-vă, nu dormiţi. Rugăciuni militante. Poate mai mormăiţi budhiştii prin toată Nirvana, plus Eminescu. Orice rugător se clatină şi desfiinţează spre a fi reconstruit din credinţă. Ascultând, la plecare, The Band Played Waltzing Matilda, am pantomimat tăierea ambelor picioare. Ci mergem la Melbourne, la antipod, ne vor legăna turbulenţele ca ursitorile. Rase amestecate în aeroporturi. Se umple şi se goleşte moscheea aeroportului din Doha. Umbrele reflectate în peretele de sticlă îndesesc rugătorii la răsăritul invizibilităţii dumnezeeşti. Care în costum, care în courta, care cu copilul, care hindi între arabă, femei în negru împingând copii. Scris de Apolodor, nisipul se luminase slăvind peninsula. Mă dau antropolog zero în materia islamică, de-am iubit Coranul nu o dată. Şi câţi fac trimitere la sufişti. Din adâncul Arabiei respir Bucovina, discursul etnic, moscheea neoprind respectul efemerului ultim, spor sper. Confund lungul drum cu întâlnirea de sine, altfel pierdere în deşert ajuns oceanului cenuşă

            Nu mai scriu, văd filme indiene şi chinezeşti peste americane. Benjamine ages backward. She Bungs the Drums. Ghost Town. Did you miss 2010. Catedrala ortodoxă în fostă biserică anglicană, cumpărată. Cor femeiesc. Aprind lumânări. Intru în filmul lui Benedictus. Tatăl nostru cântat. Praznicul tuturor sfinţilor, mucenicie şi sânge, duhul se coboară în chipul focului. Petromanuanţu din Petroma. Mormintele eroilor fugiţi. Nu ştiai că lumânările se aprind separat la vii şi la morţi. Şi lui Eminescu. Două nunţi, două botezuri, un invitat,eu. Am zis de sfântul voevod Constantin Brâncoveanu, de sfânta Filofteia şi de Eminescu, de victimele puşcăriilor comuniste şi ale emigrării forţate. Popa, că părul meu plin.

            Grija chinezească de român. Southern Cross. Indiae imperatrix died 1901. De ce ai mâna tăiată? Heracles & Apollo. Dodiile sunt surori cu probabilităţile, Harry, vezi şi cartea lui Puşi, Einstein şi îngerul contabil.

            Mai toţi cu puşcării de transfugi în ideala Australie cu gratuite cursuri de engleză şi altele, trăitori din real estate. Sudură 30 de ani, cu banii – film şi radio. Pastorul pe camion. Poetul în oţelărie. Imnul l-a făcut un ceh, nu ştie nimeni decât refrenul şi prima strofă. Ming Ming nu condusese două luni în Shanghai şi tocmai la venirea mea a ciocnit o maşină, fără persoană, o să repare. Cui oi fi purtând şi eu noroc, cine mi-o fi purtând şi mie.

            Euphemisms, how not to say what you mean. Aaron's rod the penis, zoo a brothel, academy idem, Acapulco gold marijuana, Acteon one who cuckolds another, visible minority a black, Vatican method contraception, scalp to kill te scalpez la Găeşti, sauna parlour sapphic, peace a preparation for violence, in Abraham's bossom dead. Fratricid adultery incest in exile. Only a stranger can reveal who we really are. A world where the wolf is always at the door.

Iunie 2010

            Nu mă prinse Maria de pe urmă. Pe tine te apără Magdalena pe Swan Street. N-o fi să ne întâlnim. Aşteptare românească. Şi cerşetorul. Flux de pe Collins spre Little Lonsdale. Îţi spusesem de vineri. Maria la euthanasie. Îţi cumperi blugi. Murise Maria când v-aţi mutat vizavi de oficiul primilui ministru. Cercul protestului împotriva morţii calului, pentru interzicerea curselor. Ai vrut să-mi plăteşti cărţile lui Puşi Dinulescu. Slujită cenuşa Mariei şi aici şi la Stâlpu.

            Pe Bourke, we want justice, a resolution to fight is undertaken. George Gallaway. Free Palestina. Libertate australiană. A fiasco, virtues of pessimism, blame game, leg-pull, anglosphere, xenotext. Ăştia abia aşteaptă să fie împuşcaţi. Toată pleava la uraniu. Unu-i făcea nevesti-sii pizda cu creion chimic şi cauta pe toţi la pule să vadă care sunt scrişi. Pricess Highway. Maşină de generat hidrogen. Toţi lucrează în ascuns. Roboţi pentru Ford Nissam Toyota. Feldioara. Philip Adams.

            Vă insuflaţi hormonul ori chiar amiciţie. De ce nu-ţi electrizezi salteaua. Business la golf. Suflet peste roboţi selfmade necomercializabili. Pui piesa şi se sudează singură. Ţi-ai scos ochelarii, nu ochii. Profilul plat, clapele degetelor în dans, ghilotina verticală. Din faţă, vrăjitoare. Fâşii de patimă a ne mai vedea. Urcă treptele râzând. Prima nevastă îţi semăna cu Michelle Pfeipfere, s-a sinucis din amor. Uniţi în dispariţie. Genii sfărâmicioase. Uite cine vine la şcoală. Mulţi greci, italieni, puţini români.

            Wurudjeri people of the Kulin nations, the traditional owners of the land on which the university stands. Cate din Sydney, well, George, you did almost everything. Faraday Street. Ce zi frumoasă să mori. Imax. Carici pe varză. Femeia nu ştia şah, mutase totuşi o piesă, i-am aratăta L, pentru cal, iar ea, la picturi, s-a oprit la tabloul cailor. Interesat în trecerea zilelor mai scurte de la sud. Ai dreptate, în scris nu sunt de pe pământ. Îmi uit visele, nu numai paşii. Mi se apropie bumerangul. Azi de-aş fi de-o zi acasă aici aş muri nenăscut.

            Graţiile urâţeniei, altfel copilăroasă. The Troat by John Montague. Say your salam to the prophet. Hai, irlandezule! Her tender robe touch. Urlet. Epilepticul căzuse în timp ce irlandezul îşi recita coma (la mine, minute înainte, coma oceanului). Mai apoi, Nino, cu l'alba che muore un piccolo fiore. Puşi, Ezra ţi-e Ivănceanu.

            Corin: I am the boss in this house and I have my wife permission to say so. Tradiţia îi ţine. Miroase a peşte. A pizdă. Astăzi vom mâca un peşte. Ceata de reverenţi. Că omul nu este numai materie. Adam e sedus de o femeie, Eva e sedusă de Lucifer. The Great Ocean Road. Lorne. Apollo Bay. De intrat în rezonanţă, minereu la suprafaţă, câinii mai valoroşi ca omul. La miezul nopţii va veni Isus. Fieştecare-n lucrul lui. Oamenii ăştia muncesc din greu pentru biserică şi vizitatori.

            First Baptist Romanian Church of Australia, Endeavour Hills. Cel ce totul vede nu te va lăsa. Cina Domnului. Să-l pomenim nu numai pe buze, ci din adâncul inimii. O, de-aş avea eu limbi o mie. Sunt mai mulţi samariteni. Oi în mijlocul lupilor. Mă pocăiesc, mă mântuiesc. Veneam de la Caracal cu maşina. Nu există creştin nepocăit. Ne cufundăm în moartea lui Isus Hristos. Nu poţi să fii pecetluit cu două peceţi (la adresa cui?) Verificaţi-vă viaţa cu ce e scrisă în scripturi. Nişte necuraţi, nişte leproşi. Cui i se iartă mult iubeşte mult. Dă-mi şi mie siguranţa vieţii veşnice. Salutări de la Mocanu. Sophia Loren a deschis aici Spaghetti Carbonara.

            Psalm 118. Fraţii de la Harul n-o să vă lase la Brisbane, vine fratele Mânzat. Lărgirea împărăţiei lui Dumnezeu. Colectă specială pentru acel copilaş. Tatăl tuturor, amin. O, dă-ne o harfă. Fratele Marin va predica. Nu v-aţi plictisit. De ce iubesc crucea? Unii n-au nicio credinţă, au draci. Poeţii români au crezut în viaţa de dincolo. Îţi mulţumim pentru moartea ta. În locul meu muri Cristos. Sticks and stones will break my bones but woods (?) will never do.

            Helen, de trei ori botezată. Pastorul cu ţara în camion. Zaharia cu prăjituri şi nevastă frumoasă. Dom' prof din lancrimă. Şi câtă strungăreaţă. Mai urcă. Suburbii, pământ în scumpie, Chapel Street, chinezuţa cu ochii închişi. Mai urcă vile, nu-n tramvai, lucruri numărate macro. Vecina veinătăţii pe-al meu scris. Ţară de muncă, în '78 nu era pregătită să primească poeţi. Traversate grădini, terenuri de golf, mausoleul. Laud ce-o să tac. Vă recunosc ca pe Lupaşcu după şapte ani de secetă.

            Bibeloul bătrâneţii frumoase coboară în Flinders. Duceţi-vă-n brânză. Carne macră de cangur, fragedă de crocodil de 400 de ani. Echilibrul în coadă. Dans.Sârbiţă-Sir-Puţă, mai mic decât ăilalţi c-o zi, venit aici să le fie leat, dar mort să-i fie penultimă ultima zi. Outback town of Leonora. World Oceans Day. Das Paradies und die Perl. Mă închid cu pleopele ca indienii cu obloanele în Mauritius, în Kamla Nagar. Mi se mai limpeziră, making eyes. Supăraţi incineraţii.

            Pe William, de sus, tai Bourke, les Lees Tailors & Invisible Patch. Trecut de Eagle nu sar rând, naivităţi nemaidând, de ardei, de inimă rea, căcatul nu se mai supunea, Mirceo la Moscova. De ajunsesem vizavi, şi mai şi, am singurul fâş din Australia. Ce-o fi rămas de noroc, diseară recitator. Cât mă închinai în budă că supremul e în noi. Dai banii pe parcare în faţa bisericii. Olderfleet la antipozi. În conservare securitatea. Zi mohorâtă, oceanul departe, cine l-o înota după moarte.

            Dandenong e şi departe. Ploaia lăcuie străzile. Nu se mai scula el Tom de noapte să ia Bucureştii la metrouri. Norocul Melbourne-ului cu mine. Cafea long cu studenţii. Negativitate. Vă învăţa cum să vă ţineţi minte visele. Să-mi fie frig mai ca în Argentina sub vara de la noi. O graţie ne-om improviza din aventură. În oglinda geamului, la intercepţie, sate ardeleneşti australiene. Vărsare în frig. Tot n-am nimic de făcut. În loc să scriu demăsurat răsură. Buy Australian. Ca indienii. Puţini şi mult. Rase decartate. Gene dominante. Vorbărie. Nu ne merităm. Bravează tu că râd eu. Fato, mă vezi bătrân, ori ce-ţi închipui. Mâna nu mi-o vezi condei. Trăsei în bojdeuca din Doveton. Voinic, asiatinca, fata popii, sinuciderea sinuciderii.

            Groovy tunes underground sounds. Dumas: Ces mots si simple en aaparence. Flaubert: Il doigt vingt mille francs a un orfevre. George Sand: Ne vous accusez pas. Starbuke. Photo. Yes. Mulţi copiază. Adică eu spy. Sorry. Be. Nimeni în shop. Copiezi purcei sfârtecaţi. Mai şi aruncai căcatu' cât să nu mă laşi să laud Australia. Banjo. Coming south. Avort cosmic. Ce timp om pierde de ne înghesuim asiatic. Green elephant. Old jail. Yellow flag. Sunt mai mult Cristina. Suntem mai mult asiatici. Viaţă de marsupiu fără viitor. Pakenham. Mi-o fi părut bine că vin, nu-mi pare rău că plec. Umblu în paşii lui Ionică de dragul Cristinei de-i plăcuse în Italia. Îmi stăteai la mână, te pozai grână. Oi fi având ce-mi aduc aminte. Sudură după sudură. Năpârlit incinerare. What's wrong with anzac? The militarization of Australian history. O zbugheam, eram mort.

                                                          

                                                           EA PLECĂ

                                                           ea plecă ploaie cu beznă

dansatoare într-o gleznă

din cascadă geam geamie

altei predici bagdadie

zacă zarca vulcăneşte

în Pacificul cu peşte

lese lese-ne câineşte

în peştele fără deşte

tir pe arte cărăuşe

trage-te pe stânga duşe

roţii radiourilor

morţii necadourilor

n-am parâma Parma zamă

Gaza raza şi-o destramă

stăm pe ploaie catifea

roşie art center prea

australian accent

reginei adiacent

            


Femei pe înalt verii opuse. Mai un strănut, o razie. Sentiamo vorba de muzică. Oraş muzical la diapazon european. Apărare de demoni. Muzica subliminalităţii saxone peste Pacific. Ascunsă muzica de mine. Lumea îşi respectă picioarele, serenada paşilor. The long portrait gallery. Tea and Zen, Chadao

when are the crimson leaves?

Only a little hut on the long

            curving bay

stands in the serenity

            of an autumn evening

            Ăle mai bune vieţi pe Golgota pocăinţei. Recunoştinţa venitului, neplecatului. Fiecare să-şi vadă câlţii. Avem bani, nu-ţi fă probleme. N-avem nimic unul cu altul. Futaiul de pe lume. E excalibur, te taie, zbori prin perete şi-ţi dă de cap grăsoaia.

            River's Terrace. Sadness never goes away. Guardians of gift of light. Eureka rămâi de mine. Pe Blaga i l-am dat Fionei. Bănci în Washington, ba-n Melbounre, de eucalipt. Libertate cu imigranţi. Preţuri lăsate pe spate, oarecare respectabilitate. Biserica plecării. Intense nostalgia and the fear of the unknown. The fresh water tortoise. Fear of aging. A dream within a dream. Accross the desert. Walk and don't look black. O rogi pe Helen să te traducă, eu revăd originalul. Şi în chineză. Mi se va sfârşi Australia regretului de Australia. De n-oţi fi fost primii oameni a vă denatura ultimii. Iar se puse ploaia, m-apucai de scris, used syringes here please. Albă Melba, Dalida. Benedictus. A crea în virtutea lovirii. Nu voiam să-i dau poante măiestre lui Philip Adams. Colonişti în zale pe mătasea deşerturilor. Repatriere la antipozi.

în floare de ce-mi erai

pasăre te răscântai

diseară mă ahimsai

din Hristos ne mioreai

moira de o mureai

            Aici am crezut că avem libertăţi. Nu există să nu fii primit ca alb. Îi mănânci mâncarea, îi fuţi muierea. Tulnice, soprane. Disperat că nu voi fi auzit. Ileana mi-a adus cartea lui Sică. Popa -  şi ăsta apostolesc - cu sluga la doi stapâni. Părintele Bosif vă va mirui, să mergem la hol. Părinte, tu eşti singur cu dracu. Văduva ţi-a dat Mlaştina disperării. Infinitatea de mii de îngeri la Philadelphia. Cu Isus vom zbura.

            Pornisem spre locul sinuciderii. Ţi-am spus să rogi pe Corin să folosească o puşcă, să fim mai siguri. Doina glonţului. Imnul ortodoxiei româneşti voievodale. Australia primeşte criminali, daţi-ni-i nouă, ăştia sunt. Ghicito, evantaiul. Alte personaje. Adânceşte. Stăm un spălat. Imigraţie, libertinaj, multitoleranţă. Uite cum facem, o să le zic.

            Interzis în catedrală. Rămâne vocea evangheliei. După baptişti, exil la penticostali. Apele plâng clar izvorând, dacii se nasc, vai nu mai mor. Secătuirea crucii. Voi merge pe jos în Arabia. Gritty and stylish. Spiral Mozart. Cu cât mai departe cu atât mai viermănos, rămaşi ouă de muscă în praful criminalităţii. Nor cu apă de întuneric. Nerostire. Satul munţilor, părinţilor. Pacific misogin. Covânt prin instinct decât conştiinţa limbii materne, plus estetică.

            Anglie mai peste apă. Psihologii aborigenilor. Necunoscutele australianizării în hăţişul placerismelor de ghetto, totuşi românesc, împins la protestantism şi ajutor de şomaj. Nici când am ajuns n-am crezut că sunt acolo. How to train your dragon, vecino. Atât-mai-rostirile de subconştient al hazardului nepetrecut. Sinecdoca. Adam-Amsterdam, Austria-Australia. Talpă-n talpă, cap în cap, clone de Turcu. Cum să se mai transfigureze diaspora interioară, cum ar fi recunoaşterea în limba română a lui Dumnezeu şi a poporului dispreţuit în patrie, regenerat la antipozi, peste atavismele asasine pândind eminenţele originare, cum nu mai ştiu copiii din Australia numele lui Eminescu. Cei din vâltorile Pacificului n-au motive să ne iubească şi parcă totuşi o fac, paradoxal, din altă patrie ce n-o dislocă sufleteşte pe cea născătoare şi înnăscută.

            Ce români s-or fi ducând la operă, a se recunoaşte australieni, iarba nisipului. Vor mai rămâne rânduri pentru totdeauna. Europa ierbii pe muzee, orânda norilor pe pajişti, dulceaţă de războaie înroşite în obraji, proaşca lehamitei şi ce mai respingând nu ne-am înţeles. Beste ingredienzien. Filmând epilepsia.

                        *

NESCRIŞII

nescrişii pinguini pufini

carnet în Jersey voi nestrini

no Ben Nobel prin camberrini

ne ţinem film în Dandenong

la venezuelean oblong

al Petcăi slab ca tine song

ai scrie cum îţi scriu dicteu

pe sfinte la futai ateu

din pleznitoare ochiul bleu

suiţi economiei de prozod

prozod altcând mormânt în pod

pe film şi soră-sii alt plod

încinsă zi plecării vară

din iarna ce mă împresoară

sans voce evangheliară

restrângem caţa din rechini

numai ocean sub paladini

lăsaţi de contingente crini

ce vin în sud a scrie mud

pretenţiei de paprud

cu Sânziene Ioane ud

iubire sub bătaie toi

ci scriitura de apoi

Ileana la copii stiloi

brâncuşian la staţie

cărăuşit nataţie

din golf în levitaţie

de n-am respir înghesuit

din pieptul minei răsărit

aer uraniu antracit

se va sculpta computer sant

portretelor trăit desant

alergătură adamant

din sub în sub prietenii

pe drojdii salt salate scrii

pe Kilda pinguinii chinezii

neaustralei cauze

închipuind aplauze

în cricket fără pauze

de antrenori less piei englezi

pe dragii aboriginezi

buldozere de vii retezi

nu te-o ajunge cosa nostra

sub zarzavat drogată mostra

noatratic rostul a sa rostra

la lucru voi eu singur cri

şi pinguini a drăgăli

cigale de Europa gri

ce dren că nu-ţi primii din flu

poveştile cu sfinţi adu

şi fute-le până acu

strânşi sfintei ape cabotin

sorbindu-ne arginţii vin

în două ore scrisul spin

pe ce filosofii bard lanţ

veniţilor din şanţ în şanţ

cât vă uitaseţi de Bizanţ

filme de voie ochii alţi

flăcăilor demult înalţi

mai negre mâini în bălţi de balţi

ce-mpuie statua hotar

pe hat tătari spre Călifar

femeii sinucidere de s-ar

Rodari lângă aparat

copiilor voi fi predat

nu numa-n India arhat

toţi preşedinţii de acad

mi se văzură camarad

şi tu în australiad

mai şi ajungem orei opt

cu bănăţeni şi moţi la copt

Cluj nevăzut în Melbourne stopped

din Bega Yarra barca parcă

torcându-te să te întoarcă

a nu te scrie Gyr libarcă

de host neplatei zarcă

somonului pe arcă

nalt sudul ne încearcă

fluenţa strămoşească

amnar zbucnit în iască

mai apa ne trăiască

nu mă închipui din dor

pe sarea apei comandor

al desalinizărilor

                                                           cu piedică judecător

mă controversă vărsător

de după sud versuitor

                                                           de suitor la mirador

pământ oceane Maldoror

ce voci sub lume lagăr or

                                                           agora a gomorilor

sodomelor şi tu sudor

pas tras în piept glonţ inodor

pe nespălate sânge cor

drag de băgaţi la rotisor

cum şi-o seduce ora or

verso pământului mă dor

o doară aurora nor

în coarnele toreador

ţi-oi fi recurs d'al vostru por

Mariei depresiv ocolitor

cu blugii cumpăraţi amor

dentistei că-ţi atârnă flor

Flagstaf ca Falstaff mai uşor

şi Flinders catedral călăritor

ce ne mai paşii de aviator

plictisul masculinilor

tu macho da' doar narator

de autor neştiutor

or southern cross întorcător

metalice reţelelor

din neatenţie odor

trecui şi prapure mă lustrui

că Australia austru-i

mă las şi intersecţiilor

                                                           piano mama lecţiilor

                         

*

DIDGERIDOO

cum s-a născut

cum s-a născut lumea

din coral şi s-a înecat

la un vals împiedicat în Viena

Mehta dirijează Turandot în Beijing

de nu la Sydney în paralel etnic

înecul formă de acces la profunzime

staroste Strauss în Galliopoli

Horia spre roată swagman

strigoii supărării pe împărat

Matilda valsând în roată

enjoy Rotary Gheorghiţă

şi cine-ţi mai barde bardă

            Înainte de a pleca în Australia, mi-a venit în minte Costache Popa, ginere al lui Sadoveanu, pregătindu-se, pe strada Delavrancea, de dimineaţă, să ajungă seara la Viena la concertul lui Celibidache, lăsând-o pe Profira acasă, dânsa chiar dându-mi mie un interviu. M-o fi aşteptând, evident, nu ca pe el, Melbourne Symphony Orchestre? Ori, mai degrabă un didgeridoo, confundabil pentru tot românul cu buciumul, când colo, Dingo însuşi se aude astfel ca din Hadesul de sub deşert, tronând – muzical? - peste alte fiinţe ancestrale, chiar peste şarpele curcubeu.

            Afişe din belşug. Vieneze. Melbourniene. The Band Who Knew Too Much. Schubertiade. Songs of Travel. Last Waltz (including Brahms and Haydn). Swan Lake (a new ice age). The Soul of Genius Requiem Mass in D Minor Wolfang Amadeus Mozart. Schumann Panorama. Haendel's Messiah. Romantic Symphony. Mikelangelo and the Black Sea Gentlemen. La Sonnambula. Shen Yun. Grungada („gathering”. Conceived, performed and composed by Mark Atkins – one of Australia finest didgeridoo players and member of the Black Arm Band). 2010 Melbourne International Festival.

            Românii au coruri la bisericile ortodoxe, iar la cele protestante cântă toţi, ori vorbesc în limbi. Tudor Gheorghe le-a furat inima în două rânduri. Hip „n” body rock poţi prinde, patriotic stoker-ean, la Dracula's, pe Victoria Street. Pe cine să întrebi de un concert de vioară al Deliei Diaconescu?

            Interpretul la didgeridoo respiră circular, pentru a obţine un sunet continuu, întrebuinţează tehnici pentru inducerea unor multiple rezonanţe armonice. Faimoşi sunt Djalu Guruwiwi, Mark Atkins, William Borton, David Hudson, Jol Geia şi un virtuoso alb, Charlie McMahon. Didgeridoo este cel mai vechi instrument din istoria muzicii. Dezavantajarea aborigenilor în Australia urbană se vede şi aude, eufemistic, în filmul „Wrong Side of the Road”, pe muzică interpretată de Us Mob sau  No Fixed Address. Cântecele Clanului, în anume ordine, ajută la deplasarea în deşert. Visul şi cerul nopţii sunt sursele poveştilor, legilor, muzicii.

            Cum ar şterge băştinaşii visele noilor veniţi, între terra nullius şi black transnationalism. Ca la schimb cu generaţiile de copii – 1869 – 1969 - furate de guvern şi misionari (scuze atât de recente, pe când şi 21% din puşcăriaşii Australiei sunt indigeni, adică 2% din populaţie). Măcar kava ar fi o alternativă mai sigură la alcool şi tot înainte cu inhalarea petrolului „opal”.

            La plecare, comutasem succesul barzilor australinazaţi de pe Waltzing Matilda – am citit-o în taducere românească la un festival de la Australian Poetry Centre – cu The Band Played Waltzing Matilda. Cum să mai valsezi fără picioare lăsate la Gallipoli? Dar fără didgeridoo?

            Campioni şi campioane, Lionel Rose (box), Evonne Goulagong (tenis), rugby, atletism, Indigenous All Stars, Flying boomerangs. Pe bancnota de 50 de dolari: Polimath David Unaipon.

            O întâlnire ceremonială, corroborre, vis-cântec: balga, wangga, linga, jurba, ilma. Digeridoo e doar o onomatopee sunând aborigen (cf. emu, goanna-iguana). Cuvinte englezeşti de origine australiană aborigenă: boobook, coolibah, dingo, gang-gang, gidgee, kangaroo, koala, kookaburra, kurrajong, wonga-wonga, boomerang. Cooee (vino aici) dă cheia crimei, muzical, cocainomanului violonist între raţionamente Holmes.

            Vis-cangur, vis-rechin, vis furnică de miere, vis-totem, vis-lege tribală. A mişcat copilul, spiritul-vis intră el în luna a cincea a sarcinii. Timp-vis-alcheringa. Şarpele curcubeu coboară din Calea Lactee şuierând luminos din întunecat prin ploaie. Spre a deveni adulţi, copiii sunt înghiţiţi de fiinţa ancestrală. Visul ordonează cosmosul prin cântece tingarri. Timp fără timp, creaţie necreată, tjukurpa, wapar. Bibliografie: Sandra McDonald, The Outback Stars, The Stars Down Under, Startrek, John Constantine in the Dreamtime, albume „Dreamtime” - formaţiile The Strangles sau The Cult, Daryl Hall.

            Din didgeridoo, vocalic peste lătratul acela monosilabic, se aud chiar numele-vis ale lui canis lupus dingo antarcticus: Tingo, Joogong, Mirigung, Noggum, Boolomo, Papa-Inura, Wantibirri, Maliki, Kal, Dwer-da, Kurpani, Aringka, Palanganwari, Repeti, Warigal.

            Didgeridoo. And the Band Played Waltzing Matilda.

            Citind în Ţara Kangurilor de Mihail Sadoveanu despre „Australia stutterilor” te afli în miezul mioriţei coloniale, aceştia sunt cei cărora nevrând să se dea viu, swagman-ul (fratele ciobanului) se sinucide şi, strigoi, mai cântă din bulboană acompaniat din dreamtime-vis-eon de didgeridoo. Poţi auzi chiar şi cele şapte porta-voci noi trimise de doamna Petrescu-Makakis din Sydney şi folosite în Piaţa Universităţii din Bucureşti, 1990.

*

            Cu inima mai puternică decât glonţul, prin muncă fizică sponsorizându-şi faptele intelectuale, fenomen. Fericire banii, tocmai, limba noastră-i o comoară. Somnoroase păsărele. Waltzing Matilda-Mioriţa. Diaspora pe vatra universală. Internaţionalizarea dialectalismului. Sânge, apă de Pacific. Am lipsit două săptămâni din sinea casnică, m-am întors, ah, sacrosancte headquarters anti-Eminescu, anti-aborigeni. Căutat de adrenalină. Muzicalităţi tăiate în papgali şi mierle-Messiaen. Desecurizarea diasporei.

            Deşertul visează. L-ai auzit cum respiră, în Tunisia, Puşi. „Şi mă încălzeam numai când deliram” (Cezar Ivănescu). Preda îl plăcea, i se bădase sub piele. Era foarte singur, bătea la uşă, cum adică, să-ţi aperi sărăcia. Pământuri, nume propriu. Şi Calu. Cu un singur l Belinda, mai autohton, ţi-a zis Preda-ţi. Aceeaşi operaţie la 7 secunde, timp de zece ore pe zi. Pornografie de idei. Davai paşli. Ce spui, praleo? Saul Paul. Voci pozate. Urcăm zece etaje şi recităm Paşa Hassan. Trădarea păsării. Arderea cărţilor. Patriotism horror. Ghiuzel. Dreamtime. No matter who you are. Artist independent.

            Vise magnetizate de minge. Printre cei niciodată căraţi. Sub aceeaşi bombă. Umbrela o lăsasem deschisă, cineva a închis-o. Pleiada transfiguratorilor deplânşi de propriile personaje în replică. Prea insistaşi cu ştersul ochelarilor. Plouă cu morţi. Mi-oi trece pisicile dincolo când aş mai merge până la capăt. Aborigeni, Gallipoli. Vise şterse.

*

BENEDICTUS

Ben Todica

I

1

            SINUCIDERE

            Vezi tu ca eu am fost complet singur, aveam tot ce-mi trebuie, material, aveam emisiunea la radio care imi aducea un fel de satisfactie profesionala si de a contribui, insa eram singur, iar comunitatea nu ,ts, nu raspundea cumva muncii mele, sa dea telefoane, sa spuna le-a placut nu le-a placut, sa-njure, sa felicite. Si faceam asta de ani de zile si de fiecare data ma intorceam acasa intr-o casa goala, ma asezam pe marginea patului si stateam pana se intuneca afara si ma gândeam la rostul vietii. Ce rost au astea toate, să fii singur.Dar vezi tu ca muncind sa-ti castigi existenta si sa contribui si la munca voluntara, la munca asta artistica cerand un efort deosebit si timp, intr-un fel te izoleaza de o viata reala, adica, la urma urmei, eu traiam intr-o lume virtuala. Si intr-o zi am zis ca nu mai are rost si am simtit ca nu mai are sens nimic in jurul meu si am zis ca o solutie ar fi poate sinuciderea.

            Si ma si imaginam deja pe un scaunel cu o franghie legata de gat, deja umblam dupa ele in gandul meu prin casa, prin garaj. Si cand am fost decis s-o fac, suna telefonul. care ma deranjeaza de la drumul meu si chiar am vrut sa-l ignor, sau poate-l ignoram daca telefonul nu insista, fiind in alta camera. Si m-am dus cu intentia sa-l deconectez. Si, punand mana pe el, am raspuns intr-un fel automat. Inauntru o voce de doamna cu un accent, vorbea in engleza, de sarboaica am dedus eu, care ma intreaba daca eu sunt dl Benedictus de la radio si ma roaga sa nu ma supar dar ca a auzit despre mine de la o familie si c-ar vrea sa se intalneasca cu mine sa stam de vorba.

            Mi-a spus ca e austriaca, are doi copii, c-a avut recent un accident de masina in care sotul i-a murit, ca au o fabrica de paine, ca are mici probleme si ar vrea sa ma cunoasca sa stea de vorba cu mine. Are nevoie de ajutorul meu, daca pot s-o ajut. Bineinteles ca n-aveam eu chef sa ies din casa la ora aia, ca eram pornit pe un alt drum. Insa ea a insista ca sa ne intalnim acum si am zis ca haide s-o ajut, sa vad ce vrea, si pe urma...

            Si mi-a dat intalnire intr-o suburbie la vreo zece km de casa, in Charlston, la jumataea drumului, la un McDonald. Zic, cum o sa va cunosc. Dar ea avea o voce, cum am zis,  de femeie de tara, un accent sarbesc, un om mai simplu, nu elevat. Si ea mi-a zis, nu-ti fa probleme, eu o sa te recunosc pe tine, ma astepti in parcare si doar iesi din masina sa te vad. Pentru ca ea mi-a vazut poza la familia respectiva si ma cunoaste.

            M-am urcat in masina mea Nissan Gazel si m-am oprit in parcarea din Charlston, de la McDonald. Am stat si am asteptat, afara, ma uitam la fiecare masina care intra si fiecare persoana care iesea imi imaginam ca aia e persoana si incercam dinainte sa prezic sau sa deduc ce probleme avea, cum s-o ajut. Aratarea si felul sa sugereze de ce natura sa fie ajutorul meu.

            Si la un moment dat apare in parcare  un BMW decapotabil alb si o pustoaica de vreo 18-19 ani, superba, care parcheaza langa masina mea. Bineinteles ca eu m-am uitat peste ea, mai departe, asteptam o femeie necajita, femeia din telefon. Gagica asta se da jos din masina si vine ea la mine, in loc să intre in Mc Donald. Si-mi spune, d-stra sunteti Ted Benedictus. La care, automat, m-am gandit   ce drac de ajutor sa-ti dau eu tie , cand eu sunt un parlit, iar tu cu masina asta luxoasa si figura, corpul, aratarea ta poti sa futi o juma de strada, sa te umpli de bani si sa-ti rezolvi problenmele oricat de mari ar fi.

            Si ea ma invita inauntru, daca am timp, sa stam la o cafea. Si incepe sa-mi povesteasca problema ei. Ca ceva timp in urma a avut un accident de masina si i-a murit sotul si ca a ramas singura impreuna cu business-ul si copiii si ca umbla sa caute sa gaseasc pe cineva cu care sa-si uneasca viata si ca a auzit ca sunt cinstit si stau singur. Si imi propune sa vada daca vreau sa ne cunoastem. Ce drac sa-i zic. Asta era o intorsatura nu stiu cum. Ciudata. BMW.  Frumusetea asta din fata, Vernusu', business-ul, ea are bani, nu trebuie sa faca nimic.

            Acum juma de ora cautam franghia prin casa. Si ii zic, bine, o sa ne cunoastem si dau sa plec, sa ma ridic. Mai imi dai telefon si vedem, nu stiu cand esti tu libera, cand sunt eu liber. Dar imi zice, nu, acum vreau sa vin cu tine acasa, sa vad cum stai, este posibil? Pentru ca nu vreau ca sa-ti dau timp sa te pregatesti tu sa ma primesti. Vreau sa-l cunosc pe adevaratul tu. Este posibil?

            Ok., n-am nimic de ascuns, poti sa vii. Si a zis, uite, tu mergi in fata si eu te urmez. Si-am adus-o acasa, am intrat, am aprins luminile, i-am dat voie sa inspecteze casa, i-am aratat cum stau. A fost impresionata de cantitatea de muzica si varietatea pe care o aveam, i-am arata si poze de familie, cum a cerut. Cerceta cu mult interes tot. Bineinteles ca nu-mi trecea nimic prin cap pentru ca pentru mine era oricum un sfarsit de drum.

            Si pe urma i-am pus niste muzica, am servit o cafea, una-alta,  si cu o incantare cumva s-a apropiat de mine si mi-a spus ca sunt ceea ce isi doreste. Si mai un pahar de vin, mai un dans, am inceput sa ne sarutam, si-am inceput sa ne dezbracam si sa stingem lumina, muzica, si nu-mi venea sa cred cum o tipa cu un corp, un copil, aparent, ca aratare, practic, si frumoasa, sigur ca  ne-am inclestat si am facut dragoste, si bineinteles ca pe urma am inceput iar sa bem si sa stam de vorba dezbracati in pat, la un pahar de vin, si, la un moment dat, imi spune ca-i place foarte mult de mine si nu stiu ce, si ca vede ca sunt un om foarte onest, cinstit. Zice ca ar vrea sa-mi destainuie ceva, dar nu stie cum reactionez.

            M-am schimbat dintr-odata la 90 de grade, mi s-a urcat sangele la cap si i-am zis, te pomenesti ca tu nu esti maritata si n-ai nici copii, si ca esti fata cuiva, ca poti sa ai 17 ani sau 18 ani, si ma poti baga in belea. Ea a zis, nu-i asta, m-a asigurat ca nu e problema asta. Si mi-a dat mai multe ghesuri (guessings, guess) sa vada daca ghicesc, sa vada, hai, care-i problema pe care o am?

            Si cand a vazut ca sunt asa de ingandurat si serios, a zis ca nu poate sa-mi spuna - maine, s-a sculat, s-a imbracat si a plecat.

2

             MICHELLE PFEIFER II

            Copilul batea la usa. Tipul l-a vazut prin vizor si s-a intors inapoi ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Ea, din dormitor, il intreaba, cine e, draga, la usa. Nu e nimeni.

            O fetita de cativa anisori se rostogoli pe perna in partea cealalta continuandu-si somnul. El a stins lumina.

            A doua zi de dimineata, el o lua de gat si incepu sa tipe. Dumnezeii ma-tii, sa nu-l mai prind pe fi'tu, sa faci ceva, ce trebuie sa-ti car eu cozile, si incepu s-o loveasca violent cu pumnii, era fost boxer. Cu fata umflata si plina de lacrimi, Michelle se aranja in oglinda, avu o senzatie de voma, gandindu-se cu durere la un alt avort, si pleca  la lucru.

            La Fabrica de vopsele din Sinaia nu erau niste conditii prea grozave ca muncitoare pentru o femeie care fusese odata campioana de sah la tineret a Romaniei si directoarea cinematografului din Ciudanovita. Eu ii scrisesem in mai multe randuri, in cinci ani de cand eram in Occident, si ea ezita mereu de frica sa nu-i iau copilul. Copilul de la usa a fost fructul primei noastre iubiri, iar ea era haituita de situatia in care ea era incoltita de ideea ca eu o sa-i iau copuilul si n-o sa-l mai vada niciodata, iar tampitul de langa ea nu-l accepta in casa. Fetita din pat era a  lor, facuta cu boxerul, asta o tinea prada sau inlantuita, ii tinea spiritul ei liber, c-ar fi vrut sa zboarte, dar n-avea unde.

            Eu ii scriam scrisori adresandu-ma fiului meu, iar ea imi raspundea la ele ca si cum ea era fiul meu. Aici a fost momentul cand eu am iertat totul si as fi dorit-o inapoi, dar acum era prea tarziu. In vest, dupa ce m-am maturizat un pic, iesind de sub vraja traditionala, am realizat ca totul nu e decat un joc copilaresc chestia cu gelozia, iar cei cinci ani de viata petrecuti impreuna erau de neegalat in comparatie cu un rahat din asta de gelozie sexuala.

            Deodata se auzi o sirena puternica in toata fabrica si lumea se intreba innebunita ce se intampla. Ea era cazuta jos ca o pasare, cu fruntea descretita, senina, ca o pasare care si-a luat zborul spre ceruri sau spre libertate. Se otravise. S-a sinucis. Acum copilul era al meu, nu mai era singur si fetita era a boxerului, dar amandoi orfani de mama.

3

            A doua zi, Sinucidera m-a invitat la restaurant. Dansam inlantuiti si recitam versuri in limba romana, daca ai sti tu ce-ti spun, nemtoaico, n-or fi atat de dulci chiuiturile elvetiene, fata iti radiaza sub hipnoza stihurilor mele, o hipnoza dubla, ca, de fapt, eu eram hipnotizat ca un soricel in ochii sarpelui, totul sclipea in jurul ei si a fetei sale. Eram pe scena ei.  . Era in control. Eram paralizat ca de sarpe. Ea controla totul in jurul ei si facea sa straluceasca. Era o hipnoza.

            Pe urma ne asezam la masa si imi spune viata ei. Sigur, pentru ca eram si eu curios, ce vrea sa--mi povesateasca, de ce-i e frica de reactia mea daca imi spune adevarul. Mi-a zis ca are doi copii. Sunt pe picioarele lor, sa nu ma sperii la propunerea ei de a-si uni viata cu mine, cumva, stii. N-o sa duc lipsa de nimic, are doua fabrici de paine, una in Australia si una in Elvetia, numai sa fiu loial. Sotul a iubit-o foarte mult si ea l-a iubit pe el, dar viata merge inainte si...

            Si ne-am ridicat si am plecat in parcare si, sarutandu-ne, am inceput s-o dezbrac de atata eleganta de pe ea, de parca dezbracam imparatul Frantei, spre sani, ca pe drumul de ea forjat deja in noaptea trecuta. Actul asta odata initiat era intrerupt de zgomotele trecatorilor, mame cu copii, nu era o parcare mica. In momentul in care eram impletiti pe calea asta euforica, depuierea ei fiind in trepte, cu fiecare parca desfaceam o ceapa de fiecare data avand o senzatie extraordinara, si pe urma mai aparea unzgomot din afara care ne distragea si mai genera un strop de adrenalina in sangele nostru, era un fel de dragoste  cu sare si piper.

            Dar natura parca era in favoarea noastra, care ca o floare de lotus a-nvaluit toata masina si toate directiile intr-o perdea groasa de ceata si acum, ca sa ne protejeze, sa ne dam drumul, ne vedeam protejati vizual si nu ne mai interesa ce e afara. Am inceput s-o dezbrac mai adanc, am lasat scaunul meu jos si, sarutand-o, am trecut-o usor peste schimbatorul de viteze in poalele mele. Cu hainele frunzarite pe ea, arata ca o lebada. Acum sa descriu actul sxexual, cum i-am infipt-o.

            S-a lasat cu ochii inchisi, si si-a dat drumul in jos ca sa nu piarda niciun rand din boabele stiuletelui care a futut-o aseara. Ia uite ce fericita sunt, parca-mi spunea Sinuciderea, si tu voiai sa pleci dupa franghie in garaj. Si nu ne mai saturam. Da' tu stii ca chestiunea asta cu tinerea futaiului atata de mult, cu atata adrnalina futaiul tine cat vrea dumnezeu, aici chinezii sunt mesteri. Ca futiul nu este numai datul din cur, e mult mai complex.

            Am dus-o la masina si a plecat acasa.

4

            Noi facem tolstoism din postmodernism. Ne pitulam intr-o maretie tolstoiana. Kareniana era pe urmele mele? M-a luat pe mine pentru ca sunt un baiat bun si cei din jur au convins-o sa vada si alte laturi ale unui barbat decat cele dupa care alergau pustoaicele Sinaiei, calitati pe care nu le aveau toti. Ii placea de mine pentru ca eram inocent, baiat din Ciudanovita, nu din oras rafinat, ea era mai versata, vindea cravate la fabrica, iar unchi-sau era mare goanga la partid in inchisoare. Toti care o cunosteau pe Michelle ii spuneau Fatsa.

            Eram casatoriti de cinci ani si tocmai sosisem din delegatie de la Feldioara, la uzina R, de prelucrare a minereului de uraniu, din care Ceausescu voia sa obtina bomba atomica, viitorul Romaniei, zicea el. Si, printre altele, jucandu-ma cu fiul meu, care avea cinci anisori, imi spune ca mamica se joaca cu nenea sub plapuma in patul celalalt si ca pe el il lasa singur in patul asta sa doarma. Si-atunci mi-a atras atentia, am devenit curios, am zis ca nu vorbeste el bine. Dar rautatea din om nu te lasa, stii, ca daca treceam cu vederea, poate ca era in viata, si eram impreuna, daca nu insistam sa spuna copilul mai mult, poate era taticul, nu, era altcineva...

            Si pe urma am luat-o pe ea la intrebari si i-am tras o palma, pana mi-a spus ca e un fost prieten din copilarie si a venit sa lucreze si el la mina, ca n-a putut sa scape de el, nu stiu ce. Am aflat si pe urma l-am cunoscut pe tipu' si ne-am luat la bataie. Chestiunea este ca tipu' a fost un las, a scos cutitul si m-a taiat. Nevasta-mea a fugit acasa, era la o vecina unde se framnta de ce o sa urmeze, iar eu am fost dus cu salvarea la spital.

            Sigur ca a doua zi a venit la mine la spital ca o vaduva trista, imbrobodita, si atunci poate ca era momentul s-o iert. Dar cum eram in salon cu inca opt persoane sau zece, aia cunoscand de-acum povestea astuia taiat din pat, au inceput sa strige dupa ea, curvo, s-o umilească. Ce, ti-ai adus ibovnicul ca sa-ti omoare barbatul? Sigur ca ea mi-a lasat plasa, imi adusese niste fructe, eu priveam in tavan cu ochii inlacrimati, ea s-a intors si a parasit salonul, pasind drept, plangand cu demnitatea muntencei care infrunta umilinta pe care o merita cumva.

            Asta era un moment pentru care o admir, in care era inconjurata de toti lupii care o huiduiau, din care orice persoana ar fi plecat vaicarindu-se sau tinandu-se de pereti. Si din momentul asta ne-am intalnit doar la tribunal. Ea a ramas acasa cu baiatul si eu m-am mutat la parinti. Eram de-o seama, aveam 25 de ani.

            M-am cerut din nou acasa, unde erau radiatii. Viata spre moarte, dupa fiecare intrare in mina mureai cate o zi, era o moarte lenta, ca la o mie de metri adancime nu poti sa gasesti o groapa mai adanca decat asta, cavou de cosciug.

            Dupa ce tribunalul i-a dat copilul ei, pentru ca in Romania copiii se dadeau mamei pana la varsta de 11 ani, netinandu-se cont de partea vinei, si-abia la 11 ani copilul este intrebat unde vrea sa stea, cu tata, sau cu mama, asta m-a pus pe liber sa pot pleca in jurul pamantui. Judecatoarea sau avocata care m-a aparat pe mine era sotia inginerului Iulian Topala, un om cu mare viitor pentru industria miniera romaneasca, ale carui inventii si inovatii eu le filmam in subteran si le prezentam la conferintele nationale si internationale pentru promovarea tehnologiei miniere romanesti in strainatate.

            Bine, ca acum ce sa intru la rusi, pentru ca rusii au plecat la ei si au luat, deci, tehnologia pe care rusii au folosit-o in exploatarea miniera, ei nu au mai vrut sa o mai delivreze Romaniei, si atunci Romania a fost obligata sa-si formeze din franturi si ramasite de la rusi sa-si creeze propria lor tehnologie pentru exploatarea miniera. Si, fii atent, odata cu caderea lui Ceausescu, sperantele si proiectele si visele acestui inginer Topala, prabusindu-se, el s-a spanzurat de clanta de la usa dormitorului, unde l-au gasit sotia si copiii intorcandu-se acasa.

            Copil fiind, gasisem in garajul flotilei de basculante un sofer spanzurat cu cureaua de la ventilator pentru ca isi prinsese femeia futandu-se in pat cu altul. Era nemtoaica gagica. Mai si planuisem, cu o gagica unguroaica, cum sa-l omoram pe barbatu-sau. Ca sa vezi cat de proasta e lumea, si ei aveau doi copii frumosi. Si bunicul meu, padurar din Moldova, tot din curvaraie, l-au prins in padure si l-au batut cu patul pustii pana si-a scuipat plamanii. Toti de la uraniu, in afara de bunicu'.

5

            Trebuie toate tinute ca si varfuri de munti, mai cobori intr-o vale, nu le uniformizam, nu devin orizontala. Tocmai cumintenia ma interupe de la sinucidere. Am gasit usile si geamurile sparte acasa la Sinucidere, dupa ce, cu zi inainte, ma chemase la ea acasa s-o cunosc, ma tratase si vizual si fizic cu o atmosfera de eleganta si aristocratie care impunea respect si calm si liniste. Era o bucatareasa superba, toate erau la locul lor, in bucatarie, in baie, in dormitor, de parca faceam parte din casa asta de nu stiu cand, ca toate erau pe placul meu si mi se potriveau, aveam si pijama, halat de noapte, papuci, parca venisem la mine acasa.

            Dupa dus, m-am dus in dormitor, ea era sub plapuma dezbracat, luminile de carte aprinse, si sigur ca am inceput sa facem dragoste, era in pielea goala, si sigur ca am luat-o in toate stiulurile, si cateleste, si pozitia misionarului, cracii la umar, figura 48, nu stiu, si ea deasupra, kama sutra, chestiile astea, pana am cazut frant. Totul era enjoyment total. Am cazut pe perne, vorbeam, nu stiu de ce am aprins lumina si ea era fericita, fata ei era toata plina de incantare si n-a realizat pentru moment ce se intampla, ca privirea mea a aluneca in jos pe corpul ei frumos modelat, si a inceput sa scaneze cicatricile de cutit chirurgical de pe corp, lucru care m-a infiorat, la care ea a realizat, a tras plapuma si s-a acoperit. Vazusem pentru moment pe Frankenstein si monstrul lui. O taietura de deasupra sanilor pana jos la putsa, o taietura in cruce sub sani, si una pe mijlocul stomacului la buric. Dar cusaturile erau de asa proasta calitate ca acuma se vedea ca un sac de cartofi cusut cu ata de canepa, ca acum din acea zana si fecioara devenise monstru.

            Si a inceput sa-mi povesteasca de ce sunt toate astea, a inceput sa-mi spuna adevarul. C-a vazut ca m-a pierdut. A scos albumul cu poze si a inceput sa-mi arate copilaria ei, ca e olteanca, ca vine dintr-un satulet din Oltenia, ca era o fata grasa, cu tate mari, flescaite, si buci mari, un ghindoc, si ca toata viata a lucrat in fabricile din Austrsalia si acum la urma ca bucatareasa la spital, si toti banii pe care i-a agonisit i-a bagat in operatii estetice, pentru ca n-o iubea nimeni. Avusese peste vreo zece operatii, fiecare la 10-15 mii de dolari. N-am stiut ce sa mai cred, mi se facea mila de povestea ei si o respectam. Mi-a castigat compasiunea si respectul, ca, la urma urmei, Sinuciderea e si ea o fiinta care-şi cauta dragostea, incerca sa se faca iubita.

            Insa a doua zi, cand am gasit usile sparte, i-am spus ca eu nu pot face parte din povestea ei, ca secretul ei ramane cu mine, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic, si ne continuam fiecare drumul sau. Ea m-a mai sacait de cateva ori de-atunci, venindu-mi la usa eleganta foc, insa eu acum eram in realitate. Si, mai tarziu, dupa ce a iesit de la puscarie, nu stiu pentru ce delict, m-a sunat, a raspuns fiul sotiei mele.

           

           

II

1

            Nu pot sa vorbesc la persoana lui. Ce le leaga pe-alea doua, Sinuciderea, invazia personala, iarasi sinuciderea aborigenilor in puscarii. Pune intrebarea daca nu cumva statisticile de sinucidere ale australienilor nu sunt cumva determinate de durerile acestora. Pentru ca ei sunt un spirit liber de 40 de mii de ani si dintr-o data am aparut noi cu civilizatia, cu orasele noastre de beton si claustrofobice ca niste Bastilii si dirijarile astea regimentale ale populatiei in infrastructura vestului i-a facut sa ne deoache, sa ne directioneze spre chestiile astea de autosinucidere, pentru ca ei nu ne pot rezolva pe noi fizic, decat spiritual.

            Faptul ca am venit noi si i-am deranjat de la pescuit, le-am mai luat si copiii, am intrat in viata lor si-i mai acuzam si de incest si alcoolism, tragandu-i prin tribunale si puscarii, sinucidere sigura pentru ei, care nu accepta sa li se ia libertatea, pentru unul atat de liber ca aboriginalul. Este ca si cum ai acuza un rechin ca te-a insfacat de picior, tu fiind infractorul care i-ai invadat teritoriul, el nefacand nimic anormal, doar natural, i-ai fost hrana, erai in teritoriul lui si el te-a halit.Si atunci, de doua sute de ani, rasa alba a hotarat ca daca nu poate sa-i distruga fizic, sa-i invadeze prin incrucisare, luandu-le copiii si transformandu-i in slugi si copii de infiat, incrucisandu-i cu albi. Pui corciturile sa intre in ei. Nu mai fac parte nici din ei, nici din tine. Poti sa-i comanzi.

            Nu rare au fost cazurile cand aboriginezi maturi au venit sa-si claimuiasca sotiile ca legitime prin hotatarea lor tribala si multimilenara. Acestia de multe ori fiind arestati si dusi in tribunale, acuzati de incest si rape, viol. Unii chiar omorati la fata locului de administratia sau justitia locala.

            Ei au o cultura orala. Fara scriere. De 50 de mii de ani, datina si istoria le este transmisa verbal printr-un mecanism social numai al lor, unic, in care familia clasica, de mama, tata si copii este formata din trei soti la aboriginezi. Intotdeauna in familie se vor afla doua sotii sau doi soti. Intotdeauna va fi un sot sau sotie student si un sot sau sotie invatator, incorporand in acest invatamant si scoala. Noi albii fiind imprastiati cu scoli, bunici, mamici, tatici, bla-bla - parintele batran aboriginez sau aboriginal, whatever, initiindu-l pe cel tanar in arta supravietuirii,  transmitandu-i prin povesti, cantec, joc si secretele unei casnicii fericite, toata istoria milenara a parintilor sai.

            Nu cumva toata aceasta karma se resfrange asupra noastra, a albilor, care am venit si i-am disturbat din evolutia lor? Nu este o poveste a mea, dar ei poate ma pun sa ma sinucid.

            Si acum ma duc inapoi in povestea mea. De la aborigenii batuti in custodie, la o nemtoaica  incinsa din bataie, pe pulpe in sus, din gelozie, de ... Pentru el, iarasi am un respect deosebit, si n-as vrea...  Sau asiaticul iradiat de la Ciudanovita  care isi manjea femeia la buzele pizdei cu creion chimic, ca la baia comuna a minerilor cand ieseau din mina, sa-i urmareasca pe toti la pula sa vada carte e  manjit cu creion chimic si sa i-o traga cu o coada de tarnacop.

            Care suntem nebunii, noi ciudanovitenii sau noi, Vestul? Dupa ce a iesit  de la puscarie, Neigel, aboriginez, s-a casatorit cu o englezoaica si o fetita. Dupa nasterea ei, s-a trezit cu politia acasa, care i-a interzis sa mai locuiasca cu ele impreuna, fortandu-l sa se mute, iar sotia lui il viziteaza zilnic cu fetita, pentru ca e tatal ei.

2

             Iordan Tasov , cu care m-am imprietenit in campul de refugiati din Latina, venind special de la Camberra, unde era student la geologie, sa ma vada in Melbourne, s-a revoltat la faptul ca un om ca mine, cu un palmares in lumea filmului, sta si lucreaza la Philips., complacandu-se cu un salar si o viata modesta dar lipsita de griji. Repede m-a ajutat sa impachetez valizele. A doua zi m-am lichidat de la fabrica si am plecat la Canberra, sa locuiesc cu el si sa-mi incep cursurile de limba engleza.

            In Melbourne-ul multicultural nu aveam nevoie de engleza, pentru ca lumea muncitoreasca era dominata de greci si italieni. Ori eu vorbeam italiana. Insa daca vroiam sa intru in lumea artelor, sa-mi fac practic meseria, trebuia sa vorbesc engleza. Si asa am ajuns la The Red Taffe College in Camberra, unde am cunoscut-o pe sotia unui avocat in varsta de 35 de ani, care-mi preda engleza, care m-a uimit cand mi-a spus ca ea in viata ei n-a fost nicaieri din Canberra. Mie, celui care am colindat jumatate de planeta si traiam inconjurat de oameni ca mine nu-mi venea sa cred.

            Iordan studiase arhitectura la Moscova, iar in anul trei, la intoarcere spre Bulgaria, a luat ruta Polonia-Iugoslavia, in ultima cerand azil politic. Si astfel, iugoslavii l-au dat italienilor. In camp, el avea un regim foarte militar. Si intr-o dimineata, pe la 5, neavand somn, am luat-o la fuga in jurul Campului. Si intr-un desis, intr-un cotlon al campului, l-am zarit pe Iordan juggling bottles si ne-am salutat, noi fiind singurele vituitoare treji din cele 2000 de persoane cate erau in camp. Si ne-am imprietenit, de acum intalnindu-ne in fiecare dimineata, alergam impreuna cate zece kilometri si dupa amiaza jucam tenis.

            Ba chiar s-a potrivit ca am venit in Australia in acelasi avion, stand unul langa altul. Numai ca el a vea destinatia Sydney iar eu Perth si la Melbourne ne-am despartit.

            Nu mai auzisem de el de doi ani in ziua cand mi-a batut la usa. Ma gasise prin departamentul de emigrare.

            Filmul cu cainele il facusem inainte de a ma duce la scoala la Canberra.

            Ce-a fost la urma? Canberra. Da. Incerc sa intru pe un fagas, pe care din ele? Teoria lui ca sa vin la scoala, ca scoala este totul, este cheia succesului nostru cade tocmai prin el care renunta la meeseria de geolog si se apuca de varuit case, care in scurt timp il face milionar. Milioanele sunt bune pentru a fi visate, insa nu oricine le poate tine in frau. Pentru ca, plecat intr-o croaziera in jurul lumii, ajunge in Columbia, isi pierde toti banii la un cazinou, joaca pe datorii si devine prizonierul  ideii de milionar, al milionarismului, fiind arestat, nemaiavand nicio sansa de a se intoarce in Australia.

            Si cum m-a surprins la inceput, in ziua cand mi-a batut la usa, tot asa a facut-o printr-un telefon in care-mi spune ca este prizonierul unei infractiuni create de banca columbiana si-mi cere sa contactez media australiana ca sa-l contacteze si sa salveze cetateanul australian kidnapped in Columbia. Eu il cred, si de asemenea media, la convingrerea mea, si sub presiunea articolelor din media, a interviurilor si insistentelor presei, statul columbian si organele locale de acolo, probabil ca sa scape nu de un paduche ci de un insignfiant ciot sau trouble maker, ii da pasaportul inapoi si-i da drumul sa plece. Dupa cum stim, Columbia are mult mai importante probleme cu drogurile sa se incurce cu un  milionar amator.

3

            Rujita, nevasta lui Iordan, devenit Jordan Atkinson, vazandu-ma singur si baiat cuminte, s-a gandit sa ma introduca la o fata necajita si cuminte, Biserca, o croatianca - i-am pus o coronita, la croata. Avea o fetita de 8 ani care ne pandea prin gaura cheie. Dupa ce o imbrac, cu gustul de artist, incepe sa fie curtata in comunitatea croatiana - inca o coronita - si la ascurt timp dispare. Deci eu cand am cunoscut-o ea era imbracata ponosit, taraneste si fara gust. Dar in pielea goala era o pasare maiastra. Si sigur ca intr-un costum de casa de moda a devenit un star. De ani de zile era singura, n-o baga nimeni in seama. Ca sa vezi puterea modei.

            Pasarile lui Brancusi din Galeria Nationala a Australiei ma consolau de fiecare data, in vizitele mele       de refacere sufleteasca, spirituala, erau singurul mod de a fi in Romania, de a fi acasa. Si nu numai atat, dar, im, dinamismul lor, of, im, catre o directie, oricand posibila, iti dadea un sens de libertate si speranta, parca spunandu-ti, priveste spre cer si vei fi salvat.

            Bineinteles ca  partea aceata spirituala din mine era mereu stimulata  de studiile mele pe care le faceam in biblioteca nationala de peste drum, unde imi petreceam ore intregi studiind marii cineasti ai lumii. Si in aceasta perioada nu pot sa nu-l revad pe Serghei Eisenstein in experientele sale spirituale din Sud-America si America Centrala.

            Jordan se intoarce din Columbia, vinde casa, se desparte de sotie, casatoria parandu-i-se o pierdere de vreme, ca sunt in viata asta multe posibilitati de a se ajunge si pleaca, si dispare fara urma. Nici in ziua de azi, 11 iunie 2010, nu mai stiu unde e. Nici de sotia lui si nici de Biserca.

            In aceste momente, destinul meu ramanand tot atat de putin conturat, nedefinit, ca al celor doua pasari brancusiene si al legendei maharajahului din Indore care le inconjura. Sa fie oare faptul ca, de cate ori am trecut pe langa ele, le-am mangaiat, si, precum sfera de cristal a printului de lotus care are puterea de a incatusa duhurile rele, au putut sa-mi transmita sau sa-mi ia nefericirea din jurul meu? Sa fie oare in ele ascunsa iubirea maharajei pentru maharani, sau razbunarea cuiva, sa fie un bad karma pentru mine, sau de fapt norocul? A fost oare destinul nostru sa ne intalnim aici in Canberra toti trei, perechea si eu.

            A doua zi am plecat spre Melbourne.

             

            *

                                                     Synopsis

Moby, actor american, care a apărut timp de patru secunde într-un film, şi Corina, actriţă româncă – a adus tava lui Dinică într-un film de Veroiu -, proiectează să facă ei înşişi un film. El propune, ca subiect, o întâlnire între tineri ex-patrioţi americani şi tineri români, ea sugerează căutarea de sine, ipse,  cu gândul la Ibsen, dar şi la lumea proprie.

Între timp, Corina căsătorindu-se cu Ovidiu, Moby e musafirul nepoftit al părinţilor ei, Virginica şi Vizante Rana. În fapt, călătorul are cumpărat bilet de avion pentru India, peste două luni de la sosirea în Bucureşti. O Dacie îl doboară – teatral (?) - în faţa ambasadei americane, ceea ce îi înăspreşte percepţia „României”, şi aşa critică.

După eforturi de a-l introduce în viaţa oraşului, Vizante şi Virginica îl dau afară din casă, ca reacţie la comportamentul lui abulic – dacă i se va mai întâmpla cine ştie ce? Moby îşi face noi cunoştinţe, printre care Miandra, din Iaşi, întâlnită la o recepţie diplomatică americană.

Emigrarea (e-migration) din sine, din ipse, precum şi sinuciderea  sunt reprezentate scenic şi seminarial în multitoposul Fenomen, prezidat de Vizante.

Moby pleacă în Kerala, unde îşi tratează coloana. Vizante primeşte o ameninţare-surpriză din Iran.

Corina şi Ovidiu îl iau pe Vizante la mare, la corturi. În timp ce plecaseră într-o tură şi-l lăsaseră „de pază”, să scrie, se declanşează furtuna. Fulgere. Vizante mai vede venind în viteză spre el un Bugatti.

*

9.      INT. Urmărim în multitoposul FENOMEN (ubicuitate, sincronie, vezi Crăciunul, de mai sus) „linia povestirilor” Corinei, cu vizualizarea - ecran/-izare, spaţiu ritual - a personajelor. Iat-o  pe MADI, din copilăria indiană, ca şi din piesă, acum SCENARIU: De vreo trei intersecţii, un biciclist între două vârste pedalează în spatele nostru. Coada elefantului se mişca mai dihai ca trompa. Hegel se uită din stânga cum îi ard câte-o bâtă în greabăn, atunci elefantul cârmeşte ochii şi trompa, ca răspuns, că a înţeles că l-am pocnit cu toată puterea. Biciclistul poartă o cămaşă albă. Trei devi, nepăsătoare de Diwali, calcă doi paşi într-unul. Ştiu că nimeni nu atinge viteza elefantului meu, dovadă biciclistul, păstrând proporţiile. Ele sunt foc, săgeată, am rămas cu bâta în aer, n-are decât să se supere elefantul, să-şi agite trompa şi apoi s-o ridice să-mi smulgă băţul, să se bată singur, sunând clopotul din partea stângă, pe burtă. Noi umblam templu în persoană. Interesul meu e să-şi încetinească pasul în trei, să se oprească din când în când biciclistul, să ne ajungă cele trei colegiene, chiar să treacă pe lângă noi, dacă nu se opresc să-şi cumpere lumini şi bombe. Apoi să-i încing de gât datoriile elefantului meu, să-şi reintre în ritm, să-le depăşim, să-le aştept iar cu clopotul sunând până s-o trezi frate-meu să mă schimbe.

*

11. INT. FENOMEN. În salon, EUNUCA 2: Regina e frumoasă pentru că ştie ce vrea. Este mereu cu gândul acasă, unde vrea să pună singură masa. Regina e frumoasă, ce-i pasă. Dar regina este absurdă, fiindcă niciodată nu e surdă, la tot sau nimic, un pic. Regina e înaltă şi suplă, mănâncă mâncarea din lupă, şi luptă mereu, cu ce luptă, cu nişte pantaloni de catifea, turnaţi pe ea. Sunt necăjită că nu pot să comunic cu ea. Să ştii că Hegel s-a purtat ca un porc şi ca un escroc, agravând şi mai rău tinereţea, şi mi-a agravat şi psihicul. Doresc să mă căsătoresc şi, dacă mă fac bine, să am un copil, sau, dacă nu se poate, să cresc nepoţii de la fraţii mei, dar ei nu sunt căsătoriţi. Cu cel mare, sper să cunoşti problema cum a fost căsătorit şi a avut două fetiţe care i-au murit. Aş vrea să te văd, nu pot nici măcar să te ating, mi-e dor de tine şi am să mor de focul inimii tale drăgăstoase şi departe de mine, mamă.

12. INT. FIRMA INTERNAŢIONALĂ. Corina, stresată de traducerea statistică la care tot lucrează, pare a-l auzi, confesându-se, pe bărbosul fabulos pictat de Cumpăna, peste care se suprapune capul lui V.G.Paleolog, dacă nu al lui Brâncuşi.

BĂTRÂNUL (DIN TABLOU)

Am istovit studiile. Am fost eliminat din toate şcolile din ţară. Am plecat atunci în lume şi mi-am schimbat destinul.

CORINA: mai ştim şi pe alţii.

BĂTRÂNUL (continuare)

Singur Brâncuşi poate să angajeze arta în cel de-al treilea ev. Picasso e mort, s-a isprăvit cu el.

CORINA o sună pe VIRGINICA, aşa cum fac amândouă, mai des fata, de mai multe ori pe zi.

CORINA

Mamă, ţie-ţi mai place Picasso?

VIRGINICA

Nu mă omor după el.

CORINA

Da' Brâncuşi?

VIRGINICA

Brâncuşi citea din Milarepa.

13. INT. TEATRUL FENOMEN. Iată cam ce citea Brâncuşi:

MILA

 Cu trupul de acum nu voi dobândi doctrina, mă duc să mă omor.

GNOPA

Dacă mori înainte de vreme, comiţi crima de a ucide un zeu. De aceea sinuciderea e o atât de grea crimă.

MARPA

Cu toate că acel ce-a minţit odată este bănuit de minciună şi mai apoi, trec peste această regulă comună. Te numesc Mila-Trofeu-de-Diamant. Fiul meu, ai fost din primul ceas un discipol capabil de instrucţie. În noaptea venirii tale aici, un vis mi-a arătat că tu erai destinat servirii doctrinei lui Buddha. Soţia, într-un vis asemănător şi încă mai grăitor, zări o fată tânără, păzitoare într-un templu, şi zeii pontifi ai religiei”.

Milarepa intră în meditaţie, în prezenţa maestrului – zi şi noapte, cu o lampă deasupra capului. Marpa trece sufletul fiului său – Dharma-dode – mort, în cadavrul unei porumbiţe care zboară în India. Visează un stâlp cu un vultur zburându-i deasupra.

Îşi face un pat peste oasele mamei şi, netulburat de corp, de cuvânt şi de gândire, cade în contemplaţie.

MILAREPA

Nu ştiu decât să meditez şi nu voi face nimic altceva. Acolo unde nu găseşti nimic în plină zi, încearcă să găseşti ceva în toiul nopţii. Acest corp greu de obţinut, uşor de distrus. Oamenii mă văd zburând în aer.

14. INT. FIRMA.

BĂTRÂNUL (continuare)

Himera, Eva, Regele Regilor. Adam e mai bătrân, Eva e  mai bătrână. decât Adam.  Adam-ul a vrut să devină stăpân, că el îl avea scos în afară. Ea s-a redus, săraca. Dar îşi ia revanşa. Ai văzut-o pe Eva, ce frumoasă e, cum calcă înainte?

CORINA (către Virginica, la telefon)

Eva e mai bătrână ca Adam?

VIRGINICA

Tot pe-acolo.

CORINA

Ca tine cu tata.

BĂTRÂNUL (continuare)

Nevastă-mea credea că vom pierde războiul din 1914, că nemţii vor câştiga. S-a întâmplat numai un singur lucru – generalul, şef de armată, a pierdut noţiunea timpului dedându-se, 36 de ore, la vânat de cerbi într-un parc naţional. Iar Galiani (corsican), observând că s-a creat un fel de hău între armate, a aruncat 300.000 de oameni în acest gol care desfăcea armata. Armatele germane n-au avansat, iar la Marna s-a schimbat soarta războiului.

CORINA (către Virginica, la telefon)

Am pierdut noţiunea timpului. Tataia în ce război a fost?

VIRGINICA

În al doilea.

BĂTRÂNUL (continuare)

Aşa s-a schimbat şi soarta mea, septembrie 1914. M-am dus voluntar în armata franceză.Bine că nu m-am prezentat să-mi iau haine - pentru că unii mi-au lăsat impresia că pot ajunge la un potou de trădător. Mulţi voluntari isprăveau la potou. Aşa că am înţeles istoria lumii. Războiul care trebuia să fie blitz a devenit război de poziţii, să ne batem în noroiul tranşeelor.

15. INT. FIRMA. N-ar strica un CEAI. La fapte, în compania Bătrânului POVESTITOR hermeneut. Se pot preumbla oricând şeful secund, american, care s-a întâlnit cu Madelaine Albright, aici în oraş, şeful nr. 1, olandez, homosexual, neamţul român cu istoria din portretele de pe bancnote, afişată la el în birou, dar şi itinerată prin firmă. Care trece, e întrebat: Tea?

BĂTRÂNUL (continuare)

Revoluţia din '917 a fost făcută cu material de război românesc. Au jefuit depozitele noastre de arme. Noi am fost înarmaţi de franţuji, au venit să ne reorganizeze, am făcut parte din misiunea militară română. Ruşii umblau cu balalaica. N-am pus piciorul în Rusia. Numai în Murmansk. N-am făcut decât să beau ceai. Stam în bordeie îngheţate. Dacă trecea câinele cu coada în sus, băţ, nu ne ridicam de la ceai, dacă era lăsată coada, atunci ne aventuram. Ruşii doar au venit cu balalaici şi se plimbau, mâine-i batem.

16. INT. FIRMA. Pe uşă intră un bărbat elegant, semănând cu ION ŢIRIAC. Corina se ridică şi-l salută, DA, sună la şef, americanul îşi face apariţia şi-l preia.

BĂTRÂNUL (continuare)

Altceva e a trăi şi altceva e a crea. Acum nu facem decât să creăm. Fiecare moment al vieţii ne e o creaţie. Se petrec minuni în fiecare zi, pentru orişice om sensibil la neprevăzut (l'imprevu). A mai mare minune e aia a lui Joyce. Minune a fost cu vipera cornută, Brâncuşi trebuia să-i fie victimă dacă nu i-ar fi determinat atenţia câinele, se deştepta meduzat, lăsa să-i scape pietroiul din mână.

17. INT. FIRMA. CORINA se duce după apă, udă florile, începând cu cele de sub tablou. Chiar, unde vrea să ajungă?

BĂTRÂNUL (continuare)

La ce vreau eu să ajung? Să conştientizez dodia.Ce mă obsedează cel mai mult, ce i-a apărut lui Daniel pe zid la ospăţul lui Sardanapal. Când oi putea să înţelegi rolul Dodonei, atunci o să-ţi dai seama cum noi putem să facem saltul ăsta nemaipomenit în inconştient. În fond, ce este, mă, ce se cade să cauţi este sinea. Tâmpitu' de neamţ, en siech, sinea, restul e fenomenul, dă-l dracu'. Îmi închipui că voi reuşi, uite atâta, cât e într-o unghie, din conştient în inconştient. Adică să-l validez, mă, dă-l dracu'. A valida inconştientul este extraordinar. N-a făcut-o Joyce.

CORINA (la telefon, către Vizante)

Tată, dodia e sinea?

VIZANTE

Depinde.

BĂTRÂNUL (continuare)

Dodia mumă e bătrână. Poţi să te duci cu ea la sciţi. Cea mai nouă dodie, aceste cuvinte magice, care au apărut pe zid. Nabucodonosor. Şi ce i-a apărut şi lui bietu' Kant când a văzut sinea, en siech. Ce e mai mare decât sinea noastră?

18. INT. CAMERA CORINEI. Corina se întoarce de la fereastră – se scutură zarzărul, înfloreşte mărul – şi-şi citeşte mail-ul.

CORINA / MAYUMI

Here, I would like to explain a little bit more about the model. It is similar to the process of how automakers release a new car. For example, when an automaker creates a new car, designers put their images and ideas into a draft. Then, they make a small clay model of the new car. If there is no problem found in the model, a prototype is made, and next comes to actual production. The design of the world is made by God; however, the design doesn’t realized by itself. We have to work together for God’s designed utopia to come true. The model we make works just like a film positive. The key to create the model is nonviolence. Violence never be a means of resolving a dispute, and it never brings peaceful world. The reality proves that violence creates chain reaction of violence. (Mayumi Mezaki)

*

26. INT. TEATRUL FENOMEN. Repetiţie la MUNTEANCA/PARVATI. Uciderea lui Kama/Amor de către Shiva, spre disperarea tuturor fiinţelor, apoi învierea lui Amor, o găsim în Kumarasambhava, de Kalidasa. Ne putem gândi la o operă. Placiditatea e-mail-urilor, stinghereala vocilor la telefon, ori video, contrastează cu efectele speciale, parcă mai puţin virtuale, ale arderii amorului de către cel de-al treilea ochi al lui Shiva.

CORINA / KALIDASA

Parvati îi dăruie lui Shiva un şirag de seminţe de lotus.   Cel cu trei ochi vru să ia şiragul şi tocmai atunci zeul cu arc înflorat potrivi săgeata. Dintr-odată, un foc pustiitor ţâşni din cel de-al treilea ochi al lui Shiva.  Strigau zeii din cer: ţine-ţi furia, ţine-ţi furia, Doamne, ci focul născut din ochiul lui Shiva lăsă din Amor numai cenuşa.Rati nu şi-a dat seama de moartea soţului ei Amor.  Fiica Muntelui, Parvati,  cumva s-a dus spre casă. Muntele a luat-o în braţe, închizându-i ochii de frica furiei lui Shiva, şi mergând pe calea lui ca un elefant cu un lotus în trompă. Atunci soţia lui Kama a fost trezită din transă de Soartă, a se învăţa cu văduvia. Se uita în neştire. O, stăpân al vieţii mele, eşti în viaţă? Văzu doar un om de cenuşă, din focul furiei lui Shiva. Jelea despletită, încenuşată. Pedepsitorul lui Amor cheamă, în gând, pe cei şapte înţelepţi  luminând cu aurele lor cerul. Cu ei se vădeşte şi Arundhati – privind la picioarele soţului ei: şi mai mult îşi dori Shiva de soţie pe Parvati. Mintea lui Amor prinse a spera.

27. INT. FENOMEN. Ready made script-dream, Constant Mihail (1944.) Se făcea că făceam o plimbare într-o regiune muntoasă şi iată că m'am găsit urcând cu Fănică, un prieten din copilărie din liceu, un drum bolovănos şi sfărâmăcios. Era foarte cald şi mult praf. La un mom. dat a trebuit să urc nişte povârnişuri foarte repezi şi iată că sunt în faţa unui perete de munte foarte înalt, de cca 30 m, aproape perpendicular şi chiar şi aplecat în partea superioară; de ce l-or fi scobit aşa lucrătorii, mă gândesc (parcă acest perete fusese săpat în munte de lucrători) şi parcă acest perete trebuia să-l urc. Iată că în locul prietenului meu apare un copil de ţăran zdrenţăros. Urc câţiva paşi pe acest perete şi imediat mă dau jos – e imposibil să mă caţăr. Observ că într-o parte peretele era mai puţin înalt şi că prezenta şi nişte trepte. „Să o iau pe acolo”, zic, „ca să urc până la culmea cea înaltă” (care parcă era la fel cu dealurile pe cari le visasem şi altădată, din teren sfărămăcios). În timp ce mergeam spre partea aceea cu băiatul de ţăran, iată că îmi vine în gând că ce ne facem dacă plouă, băiatul nefiind îmbrăcat decât cu o haină de aba zdrenţăroasă. În acest timp tocmai începe să plouă (ploaia aceasta însă parcă mi-o imaginam numai). Mergând, trecem pe lângă o căsuţă şi îmi vine în gând că dacă ar ploua aş bate şi aş intra înăuntru. Iată însă că îmi vine în gând întrebarea că dacă locatarul (gazda) ar fi hoţ, ne-ar ataca în timpul somnului şi îmi imaginez cum ar veni tiptil spre patul meu cu un cuţit iar eu aş sta la pândă şi l-aş surprinde. În emoţia aceasta m-am trezit.

28.INT. FENOMEN. Alt vis. Se făcea o aglomeraţie de bărbaţi şi femei, cari parcă erau prizonieri politici evrei şi parcă erau trataţi ca animalele, fiind puşi în lanţuri şi la munci grele într-o sală închisă cu cort şi sumbră ca un circ. Parcă îmi era milă de ei. Parcă însă cine voia şi avea talent comic putea să fie scutit de munci şi să facă pe clovnul. Iată că un prizonier făcea pe clovnul jucând diferite salturi şi aruncând nişte bile în ritmul următoarei melodii statice, mereu repetate. Cu acest refren m-am trezit. Parcă eu eram clovnul.

29. INT. FENOMEN. CORINA:  My parents had a friend, an archaeologist, and            he went to Soviet Union, sometime in 1973. Lectură publică, proiecţie. Petre DUROST, Uniunea Sovietică. Moscova-Leningrad, 31 oct – 14 nov. 1973.

            ... mă aflu pe uliţa Lenin, în hotelul Academiei, camera 13.13. (... de acum încolo voi marca timpul după ceasul din turnul Spasski). Ninge viscolind. Ceva de neînchipuit cât de bogaţi au fost ţarii Rusiei. M-am plimbat prin Piaţa Revoluţiei şi apoi prin Piaţa Roşie. Am fost singurul gum.

            Leningrad. în clipa de faţă sunt în camera mea 542. Mult mai bună decât camera 1313 de la hotelul Academiei din Moscova. Plimbare pe uliţele Leningradului (Nevski Prospect, Necrasov, Maiacovski). Pe Letîinii Prospect am simţit trei înţepături în inimă. Nu ştiu cum o să ajung acasă. Şi, totuşi, am să ajung. N-am fost decât în două ţări străine (Bulgaria şi acum URSS). Am văzut lucruri frumoase, unice, pentru care unii nu ştiu ce n-ar da să le vadă şi ei. Cu toate acestea, mie nu mi se pare mai frumos decât ţinutul Dobrogei în care m-am născut. 

            Marţi, 13-IX '973. Da, într-adevăr am fost la Ermitage. N-are rost să vorbesc aici despre picturile lui Leonardo da Vinci, Rafael etc. Mi-a cam venit rău pe sălile Ermitajului.

            Adăugiri la notele privind vizita mea în „URSS”. Anumite lucruri nu le-am scris. Din două motive: 1) carnetul putea să dispară din camera hotelului în care locuiam. 2)El putea să dispară şi la Bucureşti, ceea ce ar fi însemnat să fiu frecat de securiatatea română şi, finalmente, să semnez, prin şantaj, colaborarea cu ea.

            Dar să notez aici, pe scurt, ce mi s-a mai întâmplat în leg. cu ac. călătorie.

1) Am aşteptat viza rusă 8 luni, ceea ce înseamnă că nu eram persona grata.

2) La aeroportul Şeremetievo, grănicerii şi vameşii respectivi m-au ţinut 40' în strungă, fapt ce i-a blocat locului pe actorii români de la Teatrul Giuleşti.

3) In Leningrad (Petersburg) nu m-a aşteptat nimeni. Intra în regula jocului faptul. Trebuia să mi se creeze cât mai multe neplăceri. La hotelul Okteobrskaia, unde m-am dus, după ce am vorbit în Moscova la telefon, n-am putut să dorm nici un pic. Sunau fără întrerupere telefoanele şi mi se ţipa în urechi: Privet Ceauşescu (salutări lui Ceauşescu). Am protestat la recepţie, am cerut să mi se blocheze telefonul sau să mi se schimbe camera. Geaba. Eram tratat ca persoană indezirabilă. Şi s-a făcut tot timpul orice a fost posibil ca să nu mă simt bine. Am fost urmărit mereu pe stradă. Poate că am fost „însoţit” şi pe străzile Moscovei. Dar eu nu mi-am dat seama.

Kotov, însoţitorul meu oficial, era un evreu basarabean, poate cumsecade în felul lui, dar şi-a îndeplinit rolul de minune. Nu m-a aşteptat la gară! M-a lăsat două zile (7 şi 8 dec.) complet blocat. Totul era închis. Aşa că era plictisitor de moarte. Acum este pe lumea cealaltă.

Întorcându-mă la Moscova, l-am găsit în gară pe Sergiu Moraru, ghidul meu din Capitala Sovietică. Acesta a fost cu adevărat un băiat de nădejde. Ajungând la hotelul Acad. URSS, nici n-am apucat să mă aşez bine şi să-mi trag sufletul că a şi sunat telef. Erau Relaţiile cu Străinătatea care-i spuneau ghidului meu ca să mă însoţească la aeroport, deşi până pleca avionul mai erau şapte ore.

A tebuit să plecăm şi am şi plecat. După ce ne-am dat jos din metrou, mi-a spus aproape şoptind că să aleg pentru stat una din băncile de lângă casa de vize nr. 2 şi în nici un caz una din băncile dinspre sala de aşteptare. Şi să am grijă să vorbesc despre orice vreau eu, în afară de politică. Am înţeles totul şi aşa se face că în ziua aceea în care Madam mă „provoca” să discut despre Uniunea Sovietică, despre relaţiile politice româneşti, eu am ţinut-o una şi bună: Teatru, Cinematograf, Stratigrafie arheologică, Etnografie, Circul din Moscova, unde am văzut un spectacol.

Unde o mai fi oare acest brav băiat Sergiu Moraru?

Cine oare m-o fi „pârât” în Rusia Bolşevică?

30. INT. FENOMEN. Petre Durost, continuare,  DREAM (1988) – în tradiţia lui Constant Mihail.

Se făcea că eram într-un oraş semi-montan sau mai de grabă de la dealuri, cu colegii mei de la institut. În timp ce ei şedeau pe terasa hotelului, sub care se deschidea un hău cu stâncile acoperite de gheaţă şi zăpadă, eu am coborât şi m-am aşezat pe o crustă manevrând o bară imensă din calcar, până într-atât încât am scăpat-o din mâini. În cădere era să omoare un turist din vale, un turist dintr-un grup de englezi. Alunecând pe povârnişurile abrupte de zăpadă am ajuns într-o subterană imensă de gheaţă, asemenea salinelor din ocne. Am mers cât am mers şi la întoarcere am început să zbor razant cu „solul”, încercând să depăşesc nişte copii, între care unul şchiop. Copiii fugeau din calea mea. Eu n-am putut să-i ajung, din cauza oboselii. Oprindu-mă, în faţa mea a apărut faţada albă majestuasă a unui palat funebru. Am bătut la porţile mari, mi s-a deschis calea şi am pătruns într-o sală fastuoasă. Am fost uluit; acolo se aflau De Gaulle şi alţi francezi. Uluit am fost şi pentru că i-am văzut că erau vii într-un anumit fel. Aveau viaţa unor maşinuţe cu mişcări sacadate. În alte vorbe, aveam de a face cu semi-morţi. Am schimbat câteva vorbe cu generalul. Mi s-a deschis din nou uşa şi când să plec un aghiotant din suita generalului m-a strigat şi mi-a dat un volum din opera lui De Gaulle. Până la urmă am urcat, nu ştiu cum, la hotel, unde Constantinescu N., colegul meu, mi-a dat un costum alb obligându-mă să mă schimb. Am aruncat de pe mine hainele bleumarin şi le-am pus cu cartea lui De Gaule într-o valiză. Am urcat cu liftul spre camera mea, dar, stupoare, personalul hotelului, format din oameni ciudaţi, mi-au spus că eu am locul rezervat într-o casă din oraş. Am coborât şi m-am îndreptat înspre cartierul indicat de ei. Acum era o vreme umedă, iar străzile acoperite cu noroi. Eram mai mulţi pe drum, dar între ei nici unul dintre colegii mei. Acum realizam că eram într-un oraş săcuiesc. Unul din grupul meu, un săcui, strivea cu nesimţire cu piciorul o buruiană, într-atât, încât mi-a făcut pantalonii tot una cu pământul din cauza năslopilor de apă noroioasă aruncaţi în târşiitura încălţămintei. Acelaşi lucru l-a păţit şi altcineva din grup, îmbrăcat tot în alb. La o răscruce, săcuiul s-a despărţit de noi. Ajungând în cartierul cu pricina, nişte oameni au început să râdă de mine, spunându-mi că hotelierii şi-au bătut joc. Casele de acolo erau rău famate. La întoarcere am trecut prin faţa unei ape şi a unei biserici de-a lungul căreia erau înşiraţi cerşetori nebuni. Acum eram disperat pentru că nu mai ştiam unde e valiza cu hainele bleu marin şi cartea lui De Gaulle. M-am trezit brusc. Era ora 1.30, iar Gina icnea din greu. Cred şi eu. Ieri a mâncat pe nesăturate.

31. INT. FENOMEN. New scripts  resulted from unpublished novels, arrested by securitate.

Printre primele elemente care mi-a citit romanul (n.r. agramatismele aparţin anchetatorilor care au scris procesulverbal) a fost George Călinescu căruia i-am dus acasă acest roman (…) i-am spus că, până la un punct, este similar cu romanul său «Bietul Ioanide» (…). După o lună de zile m-am dus la Călinescu acasă să iau lucrările pe care i le dădusem spre citire. (…) romanul l-a citit până la jumătatea capitolului doi şi mi-a spus că nu-i place începutul romanului, deoarece eu încerc să-i scuz pe legionari”, ar fi declarat Pillat în interogatoriul de pe 23 iulie 1959, referitor la reacţia faţă de roman a lui Călinescu.

Un alt cititor al romanului a fost Dan Cernavodeanu, „căruia i-a plăcut romanul şi conţinutul său, însă mi-a spus că mi-aş putea atrage neplăceri din partea legionarilor deoarece eu îi prezint în diferite culori şi nu ca pe nişte eroi şi oameni hotărâţi până la capăt”, ar mai fi spus anchetatorilor Pillat.

32. INT. FENOMEN. Be careful with knowing followers. „FRAGA“. N O T A privind supravegherea operativa a obiectivului „DAN“ din Reg. Pitesti, efectuata in ziua de 16.XII.1957 de la orele 8.10 pina la ora 16.20. ACTIVITATEA OBIECTIVULUI. La ora 10, Dan pleaca din str. V. Conta Nr. 7-9 unde a locuit, cu un plic in mina si merge pe Str. V. Conta, Traian Vuia, Bd. N. Balcescu si intra la magazinul foto-sport de unde isi cumpara o caciula maron, iese de aici cu ea pe cap si merge pe bd. N. Balcescu din statia C.A. Rosetti se urca in tramvaiul 4 si coboara la statia Lt. Dtru Lemnea, continua pe jos pe bd. Ana Ipatescu, Str. Amiral Urseanu, Ion Frimu, Str. N. Iorga si intra pe Intr. N. Iorga la nr. 2, etaj II, apt. 5, ora fiind 10.20.

De aici DAN iese la ora 11.20 cu un pachet 20/20 ambalat in hirtie alba lasind in schimb aici plicul cu care a venit si pleaca de aici impreuna cu doua individe care vor purta numele conspirativ de DINA si ANA. De aici impreuna merg pe str. N. Iorga, Calea Victoriei, unde discuta cu DINA si intra toti trei la Palatul Republicii unde a vizitat expozitia de Arta Plastica, unde s-a stabilit ca ANA este secretara prof. OROIU si cititoare la Palat. Aci stau circa 15’ dupa care DAN si ANA ies de aici si merg la oficiul de voiaj de unde DAN isi cumpara un bilet pentru Cimpulung, pentru seara.

De aici DAN impreuna cu DINA merg pe Calea Victoriei, Str. C.A. Rosetti, Bd. N. Balcescu din statia C.A. Rosetti se urca ambii in tramvaiul 4 si coboara la statia Grigore Alexandrescu si tot din aceasta statie se urca in tramvaiul 27 si coboara la statia Gara de Nord.

Dupa coborire merg impreuna pe Str. Pandele Tarusanu si intra pe str. Petre Poni si intra la nr. 18 (intrarea ce se incuie cu yale, a doua usa de la coltul strazii) ora fiind 13.10.

„DINA“ pleaca de aici la ora 13.25 pe str. Petre Poni si este luata in S.O.

„DAN“ pleaca de aici la ora 13.35 impreuna cu un individ in etate de 38-42 de ani, fata prelunga, parul lung negru, cu fire carunte, imbracat in canadiana kaki, basc bleumarin, pantaloni bej, pantofi maron si merg pe str. Petre Poni, Bd. I.G. Duca, se opresc in statia I.T.B. Gara de Nord, discuta 2 minute, dupa care DAN se urca in tramvaiul 15 si coboara la statia Patria. Continuind pe jos pe Bd. Magheru, Str. C.A. Rosetti si intra pe str. V. Conta nr. 7-9, etaj 5, apt. 164, unde a locuit ora fiind 13.50.

De aici DAN pleaca la ora 14.10 cu servieta pe care a avut-o asupra sa la venire si merge pe str. V. Conta, C.A. Rosetti, Maria Rosetti si intra la nr. 8, etaj II, apt. 4-5, unde DAN discuta cu o individa si ii spune acesteia ca pleaca diseara, isi ia la revedere si pleaca ora fiind 14.20.

Dupa ce pleaca merge pe str. M. Rosetti, si intra pe str. I.L. Caragiale nr. 35 intrarea principala ora fiind 14.22 si pleaca la ora 14.50, merge pe str. I.L. Caragiale, Icoanei, si intra la restaurantul Moldova, unde serveste masa timp de 15’ se reintoarce pe str. Icoanei, I.L. Caragiale si intra la aceiasi adresa. De aici DAN pleaca la ora 16.30 pe str. I.L. Caragiale, Icoanei, si intra pe Str. Dionisie Lupu la nr. 56 in fundul curtii la usa din dreapta (casa mica) ora fiind 16.20. De aici urmeaza raport de activitate la regiunea de Securitate Pitesti.

33. INT. AGENT LA BIROU.

Numitul vizitează un element lucrat de indicativul nostru. Nu veţi da curs scrisorii la destinaţie. Să fie percheziţionat amănunţit.

Obiectivul a fost căsătorit până în 1953 cu cetăţeana engleză Muston Wendi.

Pe parcursul meditaţiilor, este posibil să-l întrebe pe agent ce interes are să înveţe limba engleză şi de ce tocmai la el a venit să facă meditaţiile, întrucât există şi alţi profesori în oraşul Câmpulung. Scontăm că agentul odată contactat cu suspectul sub pretextul mai sus documentat, vom realiza infiltrarea lui şi în cazul că Noica Constantin face spionaj, va apela la serviciile agentului şi astfel vom reuşi să aflăm ce date îl interesează, canalul ilegal, prin care ar transmite datele vreunui serviciu de spionaj, prin ce mijloace realizează el acest lucru.

 Cu Noica pe el, orice vapor devine Titanic.

*

35. INT. ŞCOALĂ, Boian, lecţie deschisă (1994). Euforia supunerii când austriacului, când românului (sic), când rusului şi acum ucraineanului. Ce drog şi stăpânirea de alţii, generaţii, ce schimb de vederi. Vorba naturală de Boian. 30 locuri eminesciene la Cernăuţi.

Lamartine în biblioteca lui Pumnu. Vasile Gherasim, Leca Morariu, Silvestru Moraru Andreevici, Ion Goraş, Tudor Robeanu, Adrian Forgaci, Traian Chelariu, Constantin Loghin, Dimitrie Vatamaniuc, Ilie Torouţiu (citaţi de Grigore Bostan, în cuvântul de după Dumitru Irimia – înaintea lui Vizante?)

VEZOVIE

Două pătrăţele, şi scriem data de astăzi, 18 februarie 1994 (credeam că 17). Ce aşa târziu, hai, Nataşa, repejor, toţi ochii la mine, dictare matematică, nu valoarea expresiei, numai expresia. Şi ultima expresie, diferenţa numerelor 45 şi 15. Pagina 107, exerciţiul 565, găsim toţi, deci, acuma singurei, scriem în coloniţă, lucrăm, numa nu ne încurcăm.

ELEV 1

Eu tot am terminat.

VEZOVIE

Şi a terminat de grabă şi drept. Aiastea. 562, şi mai important. Aşa, hai, hai. Aicea-i greşit, tu ai făcut scăderea, da' e adunare. Bravo, adăugător, da? Ochişorii la mine.

ELEVĂ1

Mişcă vîntul frunzele şi învîrteşte morile. Rândunica aşa zboară dar eu trag zmeul de zvoară. Tata tae lemnele dar eu strîng surcelele. O fetiţă dă la pui dar eu în copac mă sui.

VEZOVIE

Dobrîi deni în casa noastră, naşe krai. Se poate de-nceput? Dacă voi leşina eu, veţi leşina şi voi. Când s-a născut, totuşi, Creangă?

ELEV 2

În Prigoreni e înmormântat tatăl lui Ion Creangă, Ştefan Petrea Ciubotaru.

ELEVĂ 2

E înmormântat Ion Neculce.

VEZOVIE

De ce-a vrut să fie preot?

ELEVĂ 3

Mama.

ELEV 3

Preoţii trăiau bine.

ELEV 4

Metodă nouă de scriere şi citire.

VEZOVIE

Ce face mânuţa ta.

ELEVĂ 4

Coase cămăşi.

VEZOVIE

Întreabă-mă, măi ţâcă, ceva.

ELEVĂ 5

Ce face cucoana matale?

ELEV 5

Cucoana mea de-acum a-nceput să lăcrămeze, este un bulgăre de pământ.

VEZOVIE

Tema Moise. Înseamnă scos din apă. Iaşii marilor iubiri, această citadelă a românismului, această Mecca. Ce este viaţa, Florine?

FLORIN

Viaţa este vis.

VEZOVIE

Aşa, Schopenhauer zice că viaţa e luptă şi lupta e durere. Cei mai buni dascăli ai mei sunt albinele din Sărmanul Dionis. Le predam elevilor că Junimea e o societate reacţionară, acum le predau că e progresistă, numaidecât. Numai trei cacofonii: tactica cavaleriei, biserica catolică, Ion Luca Caragiale. Eminescu l-a făcut scriitor pe Creangă? Cine?

FLORIN

Dumnezeu.

VEZOVIE

Şi Eminescu şi Creangă au fost nefericiţi, marii nefericiţi, zice Sadoveanu. Ei au fost nefericiţi, dar cine e fericit?

ELEVI

Noi suntem.

VEZOVIE

Erau neînţeleşi. Amândoi au fost bolnavi. Alienaţi (nu nebuni), epilepsie. Creangă plângea după Eminescu. A avut duşmani, sau n-a avut?

ELEVĂ

Da' el credea într-adevăr în Dumnezeu?

VEZOVIE

Soarta i-a întâmplat, sau de la Dumnezeu a fost ora să se întâlnească. Creangă a fost împotriva altor popoare? Şi Eminescu. Creangă, împotriva evreilor, dar nu ca antisemit. Isus Cristos a fost primul comunist, a apărut o carte în Franţa. Ştiţi că unii oameni au devenit cuvinte. Ghilotina este medicul francez Guillotin.

COR

Vatră sfântă de ţăran

Ni-i gimnaziul din Boian,

El ne-nvaţă, el ne creşte,

Ca o mamă ne iubeşte.

În gimnaziu noi dorim

Sufletul să-mbogăţim,

Mintea să o luminăm,

Braţ puternic să durăm.

Ni-i Neculce dascăl sfânt

Legănat de-acest pământ

Şi-n gimnaziu ne rămâne

Al lui gând şi al lui nume.

Pentru-al nostru viitor,

Pentru ţară şi popor

Vom munci cu sârguinţă

Şi elanuri şi ştiinţă.

ELEVĂ

La fântâna lui Ionică

Două rândunele cântă,

Acel mare vrea să zboare,

Acel mic n-are-aripioare,

Mame, mame, dor de mame...

Stai, măi frate, frăţioare,

Ca să-mi crească aripioare,

Aripioare de argint

Ca să zbor pe sub pământ

La măicuţa la mormânt

Să-i dau piatra la o parte

Şi pânza pe jumătate,

Să-i văd mâinile ei moi

Care ne-au crescut pe noi.

Vino, mamă, pân' la poartă,

Să vezi tata cum ne poartă,

Dezbrăcaţi, nepieptănaţi,

Şi flămânzi şi însetaţi.

COR

Aceasta este ziua

Pe care o serbăm

Si-n amintirea zilei

Cu toţi ne bucurăm.

36. INT. FENOMEN. Y1(ying), Y2(yang). Songuri în dodii.

Y1

aici ar fi de Wallace

cântând Maria Callas

cu Noica în mandala-s

traduşii de la Dallas

Y2

că şi tu reciti-vei

din Hegel Paraschivei

potrivei nepotrivei

a treia împotivei

Y1

azi se joacă Noica

sala plină noi ca

Noica perestroika

toaca acioica

Y2

despre om despre venire

devenire în trăire

în fiinţă patrafire

peste fire ne deşire

Y1

ce arest ce accident

ne citeşte occident

ne pune corespondent

pe o scenă continent

Y2

şut în ţeastă gol mormânt

dezgropatului nesfânt

pe troiţă bate vânt

comunismul pe pământ

Y1

tanant chiriei pe tanin

mai chiromant şi mai ronin

 parâma Parma haramin

nu cogniac în Dunedin

Y2

am un teatru stau în cuşcă

de ani n-am mai dat o duşcă

nici câinele nu mă muşcă

musca dacă mă împuşcă

37. INT. SCHIT. Anahoret scriind rostirea într-o piesă.   Simfonia a patra de Mahler.  Miss Sinaia la BBC.

38. INT. ATELIERUL pictorului Goga, 24 septembrie '76, spre seară. Acelaşi fir de dimineaţă. Conul adumbritor din încăpere obscurizează picturile ude de culori închise. Tablourile cu portrete, nevotive, uitate în tocul uşii dintre cele două încăperi denivelate. Pare că se poate trece, în sus, pe o scară, din spaţiu în spaţiu şi peisajele sau naturile moarte împrăştie mister de călătorie.

Pictorul îşi conduce ultimii musafiri cu aceeaşi prospeţime, ca şi cum nu se desparte de nimeni şi, în orice caz, îi recheamă, căci tot una, tot singur... S-a întors, ori apare acum, bărbatul calm care intră şi nu caută dacă e sau nu cineva acolo, răstoarnă şevaletele şi pânzele neprinse în rame, tablourile de pe pereţi. Le va distruge, pentru că sunt artă.

39. INT.GHIŞEU pentru vize, toate scaunele ocupate, lume şi pe culoar, şi pe trotuar.

FUNCŢIONARUL BRITANIC

Have you been there before?

VIZANTE

Yes.

FUNCŢIONARUL

What are you doing there?

VIZANTE

I will attend Ramayana Conference.

FUNCŢIONARUL

What is it?

VIZANTE

It is an Indian epic like Mahabharata. A literary-anthropological-religious conference.

FUNCŢIONARUL

What's your job there?

VIZANTE

I'll give a paper.

FUNCŢIONARUL

Who pays?

VIZANTE

Both organizers and myself.

*

45. INT. REŞEDINŢA  d-nei ataşat cultural al SUA,  reception in honor of the Beaux Art (sic) Trio. Moby, îmbrăcat în costumul maro al lui Vizante. Janette, proaspăt operată de cancer, afabilă aflând de oaspete şi gazdă, iar mai apoi, „fiind entuziast de multe lucruri ar fi cazul să mergem la food”. Soţul ei, ataşatul militar, are o mână agăţată de gât, „a căzut în casă”. Esther, gazda, face prezentări, ţine un mic speech. Soţul ei, al doilea după ambasador, nu se materializează decât discret, cu puţini, sotto-voce. Nici muzicienii nu fac caz de Vivaldi-Bach. Fulbright alumni, personalităţi româneşti şi americane residente în Bucureşti. Vizante intră în vorbă cu Miandara, care tocmai s-a întors de la bursă Fulbright, iar apoi Moby încinge o conversaţie cu ochelarista  pe care i-o prezentase Vizante.

46. INT. Fosta CAMERĂ a Corinei, acum căsătorită, au trecut 10 ani de la proiectul lor.

Moby tastează febril, ca pentru toată lumea, văzută şi nevăzută, murmurând, reanimat, întâmplarea ori scenariul lui.

MOBY

Today, I was walking on the sidewalk across from the  Embassy and got hit by a car....on the sidewalk!   Luckily, it was a Dacia and was going about 5 mph and hit me in the butt. I think I did more damage to it than it did to me! I left a dent and did some damage to the rear view mirror before I bounced onto the concrete. There were quite a few people around, several embassy guards, and no one did a thing until an American woman came running over to me to see if I was OK. Then she yelled at the guards, "This is an American! Aren't you supposed to help Americans?!"....One guard replied, "We are here to protect America, not Americans." Sounds very much like our government talking! After helping me get my bearings, and buying me something to eat, my fellow countryman...or countrywoman if you will....showed me the historic Center of Bucharest. "The Beautiful Bucharest" as she called it. It is beautiful....very beautiful. It reminded me a bit of Rome with a little more dust and under some construction. Its a no car zone. .I'm OK but my back hurts a little bit. I think it just got twisted a little bit.... nothing serious.

VIRGINICA

Want coffe?

MOBY

Yes. (Continuă să tasteze, blitz, în contrast cu apariţia sa apatică, somnoroasă. Are, în fine, şi alt subiect?)

This morning, before I got hit by the car, something kind of magical happened. I needed to get a couple passport photos for my Visa to India and Vizante and I searched and searched and couldn't find any on our way to his Fenomenon. We headed towards the Indian Embassy hoping to find one along the way. We saw a sign that led to an alley where there was a small shop that had a Polaroid camera and lights set up.....run by an 85 yr old woman. Not just any 85 yr old woman! This woman was a former "Miss Romania". She had been married to a wealthy Jewish Man who the communists killed....and she was left with nothing. I don't know much of her story but I'm thinking that she probably had her photograph taken quite often and learned how to take good photos....sounds logical. So...she runs her own shop taking passport photos now! I had the privilege of taking her photo and taking one with her and Vizante.....hey, who wouldn't want to get their picture taken with "Miss Romania"?! I teared up a little hearing about the tragedy with her husband. She was very warm and gave me a big bear hug as we left. I think that will be a moment that won't leave my memory.....I got to take the photo of "Miss Romania"!I need to go lie down and hope my back feels better in the morning! I took some Advil and it is doing the job so far. Hopefully, that will be all that is required. I think walking in my Earth sandals afterwords helped re-align me some! There is a reason I only wear Earth shoes!

*

76. INT. CASĂ ÎN CURTE,Găeşti, 12 – X – 1958. Vizante, 12-13 ani.

Dragă Noană, mămică, mamă mare şi tată mare,

Aflaţi despre mine că sunt sănătos şi o duc bine cu şcoala. De altfel suntem cu toţii sănătoşi.

Eu am început bine cu şcoala. Până acum am obţinut note bunicele. Astăzi e duminică şi, după cum vezi, pentru că am timp, îţi răspund la scrisoarea ta pe care am primit-o miercuri sau joi (nu mai ţin bine minte). M-am bucurat foarte mult.

Astăzi am fost la film.

Spune-i mamei că a zis tăticu să ne oprească şi nouă vreo 2000 nuci dacă poate şi nu le-a vândut până acum. Acestea este vorba să le iau eu când voi veni la iarnă în vacanţă. Deci vezi că voi veni atunci.

Cu răspunsul la întrebarea ta despre mobilă şi pământ nu m-am lămurit încă, deoarece tăticu nu a zis nimic. Când o să zică ceva o să-ţi scriu din nou. Cu pantofii, dânsul a zis că la Paşti, dar când o lua leafa, o să-i spun eu să-ţi cumpere.

După cum am aflat din scrisoarea ta sunteţi cu toţii sănătoşi, lucru de care m-am bucurat f. mult.

Azi dimineaţă fusei la Cobia cu bicicleta, ca să duc nişte varză şi artuse, că face mamaia pomană marţi. Marţi e hramul bisericii la Cobia. Am avut ghinion deoarece pe la jumătatea drumului când mă duceam mi s-a spart roata. Totuşi m-am dus şi apoi m-am întors pe jos. Am parcurs astfel vreo 10-12 km. Când scriu această scrisoare, bicicleta este lipită, deoarece o lipii cu tăticu şi încă un om.

După cum ai remarcat şi tu în scrisoarea ta, eu sunt ocupat cu şcoala, de aceea eu îţi scriu duminica, când sunt liber.

Mama ce mai face, e sănătoasă, a vândut ţuica? Să iei tu izmenele alea de la Marioara şi să mi le faci tu dacă nu mi le-a făcut ea, iar la iarnă când voi veni le voi lua.

Ionel cred că o duce bine cu şcoala. Îmi este dor de el. Când scrii tu, să-l pui şi pe el să scrie în scrisoarea ta. Dar să scrie frumos. Eu nu am scris frumos deoarece mă cam grăbii.

Nae ce mai face? Spune-i să nu se supere că nu îi scriu şi lui. Când vei primi această scrisoare, să i-o dai şi lui să o citească.

Poate că nu ştii că m-am tuns. Profesorul nostru diriginte (Dragu, dacă îl ştii) îmi spunea că  m-am coafat şi parcă aş fi artist de cinema. De aceea mi-a spus să mă tund şi mie şi la ceilalţi elevi cu părul mare.

Îmi este tare dor de tine, de mămica, de tata mare şi mama mare. După o vară petrecută acolo îmi este cam greu să nu vă văd atâta timp. Dar vin eu la iarnă. Când am venit aici, era o vorbă să mă înscrie la Rm. Vâlcea la şcoală, la internat, unde să mi-l plătească tăticu (bineînţeles). Dar după cum mai spusei a fost vorbă, şi vorbă a rămas.

Mărturisesc că mi-ar fi plăcut tare mult să fiu la şcoală în Râmnic. Dar nu are a face, mai stau şi aici doi ani afară de ăsta, şi scap.

Nemai având ce scrie, închei scrisoarea mea.

Al dumneavoastră frate, fiu şi nepot care vă doreşte şi vă sărută / Viza

Când mai ai timp, mai scrie-mi şi mie, Noană. Mă bucur f.mult.

(27 aprilie 2009: să trăiţi, soră Noană, vere Nae, vară Marioară...)

*

85. INT. AUDITORIUM

VIZANTE

Le message du Gandhi au monde est celui de l'Ahimsa. Ahimsa is the greatest dharma.  Mioriţa, the most widespread Romanian myth, has been found to practice a doctrine resembling ahimsa  - non-violence. 

UPANIŞADIST 1

Duhkham eva sarvam vivekinah. Pentru ştiutori totul este doar durere. Patanjali

UPANIŞADIST 2

La naştere  gâsca  migratoare intră în noi ca un foc nevăzut în codru, ulei ascuns în sesam, în adâncul cel mai adânc din noi, pentru a ne elibera de moarte. Hamsa Upanishad 1.5 

UPANIŞADIST 1

Precum o pasăre migratoare, închisă într-o plasă, zboară spre cer, după tăierea sforilor, la fel sufletul nevoitorului, liberat din strânsoarea dorinţei de cuţitul yoga, scapă din închisoarea samsara. Ksurike Upanishad 1.2

UPANIŞADIST 2

Aerul intră făcând ham, iese făcând sa,  şi astfel fiinţa îşi trăieşte viaţa repetând fără preget mantra păsării hamsa. Îîţi dai seama de asta şi eşti liber de orice păcat. Dhyanabindu Upanishad.

UPANIŞADIST 1

Eu sunt pasărea migratoare. Să nu faci nici un rău nici unei fiinţe cu fapta, cu vorba, cu gândul, aceea este ahimsa potrivit cu Veda, pentru că atman este prezent pretutindeni, inaccesibil simţurilor, în toate fiinţele recunoscând atman în ele, aceea este adevărata ahimsa. Yoga Darshana Upanishad 1.6

VIZANTE

Apud Alice Getty (1914), Mircea Eliade (1958),  Alain Danielou (1963), Michael Ridley (1970),  Jean Varenne (1973), Virginia Rana (1977, 1978) – notiţe miniatural caligrafiate, cu desene.

*

*116. INT.FENOMEN. Audio-video.  Avem în direct pe Cora, expatriot român în Olanda:

Trăiesc de 16 ani cu un olandez .El vrea asa - fara casatorie. Acum si eu vreau la fel. Locuim si lucram in ambele tari.

La mine in tara el este tratat foarte bine. La el in tara "sint acceptata " pentru ca sint partenera lui.

Toti vorbesc despre straini ( traiesc intre ei deci nu se pot ascunde de mine) ca de niste "looser-i".Oficial sint foarte joviali -extremismul este pedepsit de lege aici , dar in sinea lor sint foarte rasisti.

Cind ma duc undeva cu partenerul meu sint bine tratata , dar unde ma duc singura se uita "chioris" la mine.

Partenerul meu imi spune mereu sa spun peste tot ca sunt romanca sa vada ca nu toti romanii sint tigani/hoti etc.dar...

Am avut chiar surpiza ca un medic olandez sa refuze sa imi faca o mica operatie - desi eram programata - deoarece m-am dus singura. Mi-a spus ca nu opereaza romani ( nu am cetatenie olandeza si nici nu mai vreau sa o am). Dupa ce a venit partenerul meu , m-a operat.

Cind vorbesc englezeste ( si vorbesc perfect) toti imi fac reverente si ma intreaba cum este la mine in STATE. Daca vorbesc romaneste - sau prost olandeza , se uita la mine ca la un C....

Nu sint prea multi romani pe aici ca sa spui ca noi ne-am creat o proasta imagine ( este frig -nu poti dormi pe strada, deci tiganii s-au dus in tari mai calde, plus limba foarte dificila)

Dar asa sint olandezii in realitate.

Din afara crezi ca sint cel mai tolerant popor din Europa Din interiorul lor constati cu totul altceva.

Noi am intrat in UE pentru ca ei aveau nevoie de sclavi.

Chiar daca nu ar exista faradelegile unor tigani si/sau Romani , va asigur ca tot asa am fi tratati.

INSIST Romanilor trebuie sa li se spuna ca trebuie sa ne construim tara noastra si sa nu asteptam minuni din emigrare.

Eu am momente cind sint foarte fericita ca ma intorc in "tiganie" cum spun olandezii Romaniei. Cel putin este tara mea si nimeni nu imi poate spune ca sunt "tolerata".

Presa si TV-ul din Romania trebuie sa inceteze sa inoculeze tinerilor si nu numai ca se vor realiza numai in strainate. Este fals- numai daca sint virfuri o vor face, altfel vor fi doar mici functionari fara drept de promovare. (Cora)

*

119. INT/EXT. (Afişaj fotografiat de Moby la intrarea unei companii parcă în căutare de americani. Real, scuze)

It has been brought to our attention by several officials visiting our office in Romania that offensive language is commonly used by our Romanian speaking staff. Such behavior, in addition to violating our policy, is highly unprofessional and offensive to both visitors and staff.

All personnel will immediately adhere to the following rules:

1. Words like "futui, în pula mea, pula" and other such expressions will not be tolerated or used for emphasis or dramatic effect, no matter how heated a discussion may become.

2. You will not say "si-a bagat pula" when someone makes a mistake, or "s-a cacat pe el" if you see someone being reprehended, or "baga-mi-as", when a major mistake has been made. All forms and derivations of the verb "a se caca" and "a se fute" are utterly inappropriate and unacceptable in our environment.

3. No project manager, section head or administrator under any circumstances will be referred to as "pula de om, cacanaru' or boul".

4. Lack of determination will not be referred to as "pulalau" nor will persons who lack initiative be referred to as "muiangiu".

5. Unusual or creative ideas offered by management are not to be referred to as "porcarii".

6. Do not say "futu-ti mata" if somebody is persistent; do not add pula mea, if a colleague is going through a difficult situation. Furthermore, you must not say "am pus-o" (refer to item 2) nor "o sa ne-o traga" when a matter becomes excessively complicated.

7. When asking someone to leave you alone, you must not say "du-te-n pula mea" or should you ever substitute "May I help you?" with, "ce pula mea vrei?".

8. Under no circumstances should you ever call your elderly industrial partners "bosorogi împutiti".

9. Do not say "ia mai mereti-n pula cu cacatu' asta" when a relevant project is presented to you, nor should you ever answer "futu-te-n cur" when your assistance is required.

10. You should never call partner representatives as "boul dracului" or "tâmpitu' ala".

11. The sexual behavior of our staff is not to be discussed in terms such as "pizdulica buna, futaciosu' "or "homalau' lu' peste".

12. Last but not least, after reading this note, please do not say "ma sterg la cur cu textul asta". Just keep it clean and dispose of it properly.

120. INT. CAMERA Saminei, Stockcholm, SUFRAGERIA familiei Rana, Bucureşti, video-audio, Samina confesându-se Virginicăi. Rămânem în exil.

SAMINA

Când eşti ‘suedeză’ e una şi când eşti ‘româncă’ e altceva!

VIRGINICA

Tu, Teodorina, fiică-ta.

SAMINA

Ea are cetăţenie suedeză dar spune că e româncă. Prin America e mai simplu şi se pare că şi pe la Londra. Ea ştie engleză şi suedeză. Deci nu poate fi vorba decât de ţări cu astfel de  limbi.

VIRGINICA

Nu de România.

SAMINA    

M-am îmbolnăvit de nervi la întoarcerea acasă şi nu puteam lucra în servicii şi-mi dădeam demisia şi multe alte abateri şi nebunii Mano-Depresive. Am fost foarte nefericită. Nu mă simţeam bine acolo ca şi acum fiidncă sunt foarte impresionabilă şi simt toate durerile lumii în inima mea şi nu pot apoi dormi noaptea şi le sar în ajutor şi complic familia mea şi fac acte necugetate şi dau banii toţi deşi nu avem decât pensii modeste etc. etc. 

VIRGINICA

De nivel suedez...

SAMINA

 Ia gândeşte-te un pic la cei din România. Ia du-te să vezi ce prăpăd este de mi-am dat haina de pe mine când am văzut în plină iarnă o ţigancă în picioarele goale şi dezbrăcată cu un copil în braţe. I-am simţit frigul ei şi m-am impresionat foarte tare şi m-am dezbrăcat şi am îmbrăcat-o pe ea făcând o reală pomană pentru cei dragi! Aşa am rămas eu acum fără paltonul meu îmblănit şi fără pulover. 

VIRGINICA

Îmbrăcaţi-i pe cei goi...

SAMINA

Ca să zic aşa în România sunt toţi drogaţi fiindcă foarte mulţi iau benzodiazepine. Dacă ai cunoştinţe la farmacie (dar şi fără cunoştinţe), le poţi cumpăra fără reţete de la doctori psihiatrici (ca şi în America, de altfel, unde mi le cumpăram fără probleme).

VIRGINICA

Din ce în ce mai bine.

SAMINA

 Mă simt rău de mică şi de foarte tânără. Eu pe mine nu m-am înţeles. Cum să mă înţeleagă alţii? Deci, Timi este un erou care a supravieţuit tuturor intemperiilor de i-a mirat pe suedezi. 

VIRGINICA

Doar e diplomat

SAMINA

Iată nişte versuri ale unui poet din Bucureşti: Eu sunt nebun, Ei sunt cuminţi, Mie nu-mi plac nevestele lor, Lor nu le place iubita mea…etc.etc.

VIRGINICA

Trist!

SAMINA

 Am crezut că am scăpat şi când colo au venit valuri mai mari peste mine şi m-au dus cu poliţia fiindcă eu nu mai vroiam să mă tratez şi să fiu internată în spital. Dar mă puteam sinucide, ceea ce mi-a trecut prin cap (Dumnezeu să mă ierte, fiindcă viaţa şi crucea mea sunt la El şi trebuie s-o duc până la capăt. Nemaivorbind ce ar marca-o pe Teodorina care e tot mai îngrijorată din pricina mea şi a stărilor mele din ce în ce mai grave).

VIRGINICA

Eşti bine acum.

SAMINA

Eu nu funcţionez şi am prins un fel de fobie de oameni şi petreceri.

VIRGINICA

Până la urmă, Teodorina nu vrei să se mărite.

SAMINA

E mai bine ca în Suedia cu formula sambo (căsătorie fără acte) sau căsătorie la distanţă (sarbo), adică stau la două adrese (bărbatul la una şi femeia la alta şi se întâlnesc când au chef unul de altul). Sau ai un prieten şi nu stai cu el tot timpul.

VIRGINICA

Tu te-ai măritat bine.

SAMINA

Am fost foarte nefericită şi mereu singură, măritată cu mine însămi. Eu sunt bucuroasă că Teodorina s-a întors în Europa, după 6 ani de Hollywood şi Los Angeles şi New York şi este la Londra. Ştiind limba engleză îi este mai uşor ca la Paris. De la Londra poate veni simplu şi ieftin aici, la Stockholm. A fost acum câteva luni la noi să ne vadă şi vorbim permanent la telefon (mobil) şi ne scriem emailuri. Am să-ţi trimit unele în engleză să vezi ce splendori îmi scrie şi lui taică-so. Este extrem de credincioasă şi foarte, foarte strălucitoare la minte şi  foarte şarmantă şi prietenoasă. Şi ea e cetăţeană suedeză şi e împreună cu suedezele, fiindcă româncele, din păcate, nu ajung pe unde umblă suedezele. Şi mai trece multă apă pe Dunăre şi multe generaţii până ajung ca suedezele.

VIRGINICA

Cum dă Dumnezeu.

SAMINA

 Aşa e viaţa mea de mano-depresivă nediagnosticată o jumătate de secol. 

Sunt sinucideri în lanţ.   Serotoninul lipseşte, aşa de rău te simţi încât îţi poţi pune capăt zilelor, eşti mort de viu. Să n-avem vorbe!  

LA PLECAREA ÎN AUSTRALIA

WALTZING 

 "You'll come a-Waltzing Matilda, with me"

cenuşa arderii

cenuşa arderii de tot

rug lui Ravana

uitând de Isus

aminte Rama

ram rama tabloului

trec pe Griffit

fără de Tulsi încă

de Isus de Rama primit

Sita Maria şi Magdalena

sanatana satana Ravana

coborâre toamna

coborâre toamna

condoleanţa bucuriei qui pro quo

să-ţi procesez amiralitate

cetăţean şi căpitan

geografie militară

iar eu râdeam tare

aştept din Spania un aparat

de două luni pachet din Germania

mi-a venit din America în 12 zile

mai important era medicamentul

şi soarele toamnei ahoe

pe azi şi mâine

 Algerie

în jurul prânzului

în jurul prânzului

adâncim foniatric antena

ontologiei semiotice

Newton nipon ţara

Africa negara

secată Niagara

alt ham frumuseţii

trezită în păstrarea

neadormitei nopţi

zăpada de afară

zăpada de afară pierdu partida

mai ca frunza nu cumva

îţi zice pădure

copii de naufragii

bătându-mă la ping-pong

avocaţi fără divorţuri

or fi povestitori în versuri

pe oarecare psihoză

indusă concentric

nu adevăr nu muzică

rupturi de palpitaţie

sub bombardament

simţi mâna amputată

aşa şi trupul în iad

nu te lasă cerul să înnebuneşti

îmi văd de treabă

îmi văd de treabă pân' la moarte

viaţa înapoi la întâmplare

cum iar de noapte mă trezii

low murmuring equivocal

Clarel de Melville

too intellectual to be popular

ce-ţi doreşti tu ca autor

să nu laşi zăpada singură

zăpada nu citeşte pe Homer

dramatizându-l marfă

shakespearian Moby Dick

miltonian Clarel

vorbim să nu ne înzăpezim

s-a însorit cum vorbisem

breath a low prazer at every step

visând mălaiul

visând mălaiul

rupându-se colinelor

scrisei la cupolă

care pe unde aţi mai fost

hai la picioare rupte

gheaţa să te înfrupte

secvenţe dezvăţate de societate

pe împrimăvărate

câte filme după jurnalele mele

aşteaptă-mă rană

să-ţi duc dorul

mai tânără

aripi coliviile

aripi coliviile

cum filmezi scrisorile

ce s-o alege de cupolă

personaje ori animaţie

eunucii furnicile

filosoful Raymond

nemişcarea cu ventrilog

da ăsta e un personaj

ziceai de cunoaşterea de sine

zăpada s-a autoexclus

ţi-ai întrerupt cerşitul

văzându-mă trist

cutremurate ganguri

cutremurate ganguri

mai ucigaşii granguri

nesinucişii canguri

intru şi eu cu întârziere

de-a dura Gotfried pe la voi

printre minesengeri

ploaia opri lumea

voi lua notiţe

ce repede trec războaiele

acidul schizo

parteneriat philo

filoschizofrenie

bogdaproste

bogdaproste să fie lu' tata

înseamnă că mama e vie

spărturi de căruţă

oarece datini

inerţia instinctului

păsări la oglinzi

fără cravată fără dumnezeu

serviţi seminţele

copiii bagă în gură tot

îmi lucrez pledoaria

de cum voi fi asasinat

ca din întâmplare

Rana

Rana e nume gen Gora

tot de bărbat de tăiat

crăpi fără luptă

furnică sub crab

ăsta te condamnă

tu eşti caustica

înmormântarea sau altă

ceremonie ambiguă

n-am legătură între continente

clubul fenomen e

construit pe ruinele bisericii

unei puşcării politice

pe lotus

pe lotus naştere verde

spinare transpirată la pas

cum nu mai ştiam ora

asta ar fi ora astea fetele

se va sta şi-n picioare

unde mi-ai fost personaj

nu mai ieşii din frig

şi picuri tuberculoză

sub mazurcă

melodie în ecou

repede polca

audiendi alt film

şi dependenţa

şi dependenţa mea

de scris în timpul

timpului pe ducă

impecabil da' unde

şozul şpuribus

păi c'ajunge impecabil

hai de m'arestează

portret-sinucidere

auz pe tablouri

stăm de rasă

înjumătăţindu-se

scenariul absenţei

orchestra audiază

orchestra audiază

dorul harului

pădure pe cascadă

păi voi audiaţi

cu scrisul meu

nesalutarea

vă aud vă transcriu

pian numai orchestră

de cuvinte terasate

oasele genunchilor

biserici de nisip

another deal

morţi aparente

morţi aparente ori nu

cât să tot delirăm

premoniţii sumbre

odihna cancelariei

pe trecere de parapante

ca ieri nu mai sunteţi bujori

la împuşcarea femeii per câine

unii stau în picioare

alţii se ridică din comă

după aplauze îmi dau seama

că sunteţi vii

la poeme moarte

mai criminal

mai criminal cine nu ucide

desculţul cerşeşte ciorapi

vertijul schizofreniei

armata mitralia în mine

de unde sunt nu pot

să spun potoliţi-vă

laviţă străvezie

viaţa sitarului

în îmbătrânire

pleoapelor bătrânele

grevă înfometată

mă lăsaşi sec

anume iarnă

anume iarnă sub toriditate

unde ne prinde aurora

ce ne-am scăpat pelerini

fenomen cupolă penitenciar

de teatru şi lume

ochii zboară de ciori

dissolve to cut to

persoană pe ducă

n-ai merge la concert

cinci într-o rădăcină

brad între sângeri

haita sub ghilotină

şi tu pui

şi tu pui de veveriţă

surdină explozivă

neîntreruptă improvizaţie

lucruri frumoase văzând

aducându-te aminte

în altă viaţă

pe cine omori

scoţându-mă din vulturi

furt de identitate

lumină de fotografie

pe crima improbabilă

afină orgii

oasele tale

oasele tale neroase de tine

la înmormântările sinucigaşilor

ah să interoghezi organişti

nu te mai credeam

al motorinei morar

şchiopătând bătăile morii

ud asfalt ninsoare nudă

pe căruţa car s'audă

haita laie paparudă

spital cu Vasile

arta greco-romană

în ţara dacilor

alţii aruncă

alţii aruncă ancore

voi vă ţineţi de porunci

revolver apropierea

nu am acte nu am nimic

nu cobesc nu augurez

în compania escrocatorilor

carena pronaosului

noiţă văru-meu

Năiţă la şerpi

râu fericirile

sunetelor grefate

pe moleşală

accesul la pustietate

accesul la pustietate înţărată

printre îndrăgostiţii pinguini

puneaţi ţara pe afiş

giornalista di scala

neidentificat cercetătorilor

într-o clădire stalinistă

nepoate pe sub chiparos

se poate trăi frumos

la domnul Isus Hristos

inimă jucătoare de şah

ochi de muzică

şerpuirea paradisului

să-mi pară rău

să-mi pară rău şi pentru

serile ce vin cât voi

număra paşii corcoduşului

regretul se va spăsi pe

bun înţelesul aşteptării

puţinilor din milonga

scaunele vor dansa

cu toţi ce-au stat pe ele

goticon Boellemann

vezi tu Madeleine

ce ni se sparse

cumparcita

singuratică puritate

singuratică puritate bărbaţi

în campusuri tânjindu-şi

dispariţia femeia ori credinţa

două orchestre în familie

porturi la oceanul sunetelor

virtuoso transfugo

nimeni flori nimeni

tango vârtejuri de neprins

nici cu înecul

ochită şi cascada

ţi-am spus că doctorul

a fost asasinat

fanatic

fanatic flamingilor

bolgii spulberate

spre orchestra dansatorilor

văd singuratici

alieni de promenadă

cu imitaţia adaos

ne-om auzi instrumente

emigrate în frunze

orchestraţii raţii

rar care mai cântă

din dumnezeire sunete

pe datorie

din Pacific

din Pacific pogorâsei

a ne încartirui

capului dorit durere

pe sine se cântă alto

sunt în pasaj nu se aude

bine mai vorbim mâine

orice e slin pe haină nouă de

pe vechitura de trup

de unde sufixe în engleză

acum căldurii salut simţirea

de nu s-ar răcori în oase

gata fenomenu' şi bandoneonu'

capul nears canon

capul nears canon

timp înger la chip

elena hariga

baiţ pe hârtie

muzica faţa

tainică a timpului

înger căzut crucificare

unu tehnică mixtă

cornii înfloriră

îţi cânta mereu

concertul 1 de Brahms

şi la pianina spitalului

otrava

otrava nu s-a mai băut nici

carmelul nu existase

peste gard la pompieri

atunci femeia surata şi-o

împinse în braţele mele

la ambasador pe citite

aia văduvă curând

iar otrăvitoarea înamorată

pe viaţă de mine însumi

ce lovitură emanantă

şi-n tainurile cordovane

ar vrea ei din Cordova

pe rugăciunea                                               

pe rugăciunea lui Ben

am făcut cruce în faţa cărţilor

da' ne reîntemeiem

când dai în toţi nu dai în unu

când dai în unu dai în toţi

ce de bălăbăneli cu tunu

land Covurlui a câta landă

harem ţărâna şi lavandă

cât ne-a costat secunda an dă

premensa ba ardezia

în Ioanid de-a frezia

şi crez a zis şi crazy a

ce nu e voie

ce nu e voie şi ni se

întâmplă vom încerca să

aflăm cu dispăruţii

ne-am înfrăţit cu coralii

pe aceeaşi călcătură

australă caraulă

restul de concentrare

în deşert întru

a oceanului coamă

un pic şi sora

noastră mai mare

a mă crede cangur

faţa mi-o văzui

faţa mi-o văzui ofilită

până-n Australia abia

tema Pacificului invers

doar florile în casă

cu ele eşti grasă

te uiţi după albastră

puţine umblete fără

Australia plutitoare

deşerturi oceane

cafea la rând

respiră pe gură

anonimat Australiei

rar singur

rar singur austral

sudul continentelor

nordul tot al lor

Sfânta Maria

mi-a îndreptat şalele

în Sfântul Mormânt

vom fi şi eveniment

şi acoperirea lui

a venit dom' doctor

suspans austral

din bronhii ezitarea

rechinilor la film

tema Australiei

tema Australiei filmate

de putem ieşi la iveală

cum ne-am ilustra nelivizi

cum era Maria numai cu un pat

cenuşa unde i-o fi dormind

neamuri necinematografice

ba-mi vei mai aduce mere

cleşti racilor cadavere

mărilor coraliere

fata avea nouă ani ţi-a tăiat buricul

dar în braţe te-a dus Ionel

unchiul de te-a şi năşit

a trecut Oltul

a trecut Oltul câinele s-a

aruncat în apă după el

la 12 visase taicu' la 5 trezirea

găsit viţelul lepădat la 7 luni

lapte muls dus la 3 biserici

vărsat într-o apă curgătoare

ne aduseră copiii direct la Viting

etaj 1 oftalmologie Cociu

diferenţă de Sfânta Maria

m-oi întoarce la telefon

de onomastică de

n-or fi şi început

toţi au plecat

toţi au plecat a rămas soră-mea

să-şi dea doctoratul în glaucom

şi ce i-o mai fi cauterizând

are ce povesti bioritmic

aparţinător telefonabil

în străvechi asistenţe

cu ea aproape mama nealergând

după căruţa care n-o aşteaptă

ce vă închipuiţi că scriu

ca să-mi fac şi eu o idee

ce pacientă din senin

din Sfânta Maria la Sfântul Gheroghe

apropiate patrii

apropiate patrii

plecarea pe toţi banii

premeditarea preferinţă

or sta australienii după mine

ca mine după soră-mea

aproape internată la ochi

ar trebui să ştii de ce mă ucizi

te trezişi şi tu ne avem vizită

ceea ce şi-n Australia

mai şi mergând avioanele

peste retrase văduvele

în umbra copiilor vede-le

altor perversiuni

altor perversiuni vira

ancora surori cu Lavinia

canguri botezându-se

şi eu pozând Australia

nepeisaj ba românesc

ajung şi-mi petrec depresia

măcar şi subiectele de

pământ date de pomană

unele benevolente de

ne tragem din părinţii noştri

de la ţară care plecaţi

nu mai fotografiem

de unde

de unde atâta speranţă

pe amintirea de treanţă

nici culoarea garanţă

care că plouă galenţi

până voi ajunge alegere

pe malul oceanului

ne gândim la lucruri sfinte

împreună din respect

pentru părinţii părinţilor

să-mi corectez Tatăl Nostru

să ocolesc politica să

laud pe Eminescu martirii

de nu le-or fi

de nu le-or fi necunoscuţi toţi

la opt spre nouă până-n opt

îmi dăduşi drumu' rechin

ce să le spun

ce să le citesc

ce să transcriu

Sârbiţă

mai mic

cu o zi

şi noi copiii lui Dumnezeu

întrecând ziua dintre noi

sub toate depărtările

evidenţa

evidenţa lui Dumnezeu în

biserica sufletului părinţilor noştri

şi acum în Pacificul dumneavoastră

ne ia timpul timpan în serios

ce să-l mai spargi surzenie

se merge în Australia de voie

pentru sănătate ape epurate

şi voi dantelă deşerturikor

care şi hărăzindu-ne zimţi

mai alege crăpătura

chininei printre friguri

trecând prin Australia

fii tu

fii tu pe dealul Alexandru

din Ducipal big-bang

valsându-ţi Matilda

trezeşte-te dinspre Cernica

magnoliu scuturat

pe profanata Cleopatra

iarna antipodului

se mai viză mă mai

făcuşi gladiator

decât cuscrii spanioli

octave tufişului

radare stufişului

cum oi dormi

cum oi dormi tufiş

ca o libertate şi

a sinuciderii în consecinţă

ne cutremurase balada

în Glasgow hai şi

în Melbourne Matilda

ştii de transcriere şube

scriitori djdj cu dingo

şi iadul înapoi

cum nu mai avea sânge

apă îi curgea din trup

spre nunta din Cana

non stiamo male

non stiamo male tufişule

nebulbucată picătură

şi voi din altă baladă

soră-mea vine de la Râmnic

eu vin în Australia

Doha-Melbourne 13 ore

stăm de vorbă cu ochii

antipozii să ne trăiască

şi noi dincoace

zilele se pocnesc

spre călătorie

peste Pacific

nu mă uit

nu mă uit la voi ridicai

ochii Australiei swagman

confuzie sac mândrie

ia să nu mai stau cu faţa

spre lume ia să mă duc în

Australia ia să scriu de Alexandru

măcar şi de Gheorghe

ucis de virtualitate

şi cât aşteptând

m-aş pune în costum de socru

în faţa australienilor

swag mi-aş Matilda

ce-oi scrie

ce-oi scrie contrazicând pe Lawrence

ce-oi fi şi visat tufişuri

şi tu cu cine vorbeai

şi de drum pe 5 cu flori

bancă primum scrivere

poate mă mai auziseţi

iată scaunele adause

uşa deschisă ce să întrebi

cu mine scriind

jumătăţi de zile oculare

cu soră-mea înainte

Pacificului frăţesc

with me

with me tradus cu aci

rimând pronume englez cu

adverb dialectal românesc

e luni harnici bolnavi

nu se perisează spânzurătoarea

respectul printre antipozi

m-or fi aşteptând neîngropat

oasele spinării

lanseta balenelor

aşa şi veştile proaste

compresate vor plezni

în avion de 5 stele

ne-om revedea

ne-om revedea zaruri

scăpate de vulturi

pe ouă încondeiate

Lawrence ca-n Serendip

cu Molly eu cu

Matilda mioritic

fiecare cu australienii lui

înapoi la knapsack

soră-mea blesteme

la persoană şa amurgul

neovitalitatea foamei

împăcate serafic

swagman

swagman mâna asta blondă

cu depresie Matilda

cu voi mă învăţasem mării

swagman premoniţie

ah tăiarăţi crengi

cu flori de tei neînflorite

mă ţin de Matilda

cu spatele frontului

potere zamindari

sutters culaci

pampa gaucho

depăşită (sin)ucidere

cum să protestez

cum să protestez neducându-mă

în Australia dă-le roluri meseriaşe

că iubeşti poporul român

părinţii şi verişoara

ne-am uitat la un film

ce săraci eram în tinereţe

copiii în deltă ne-om

continua Australia

în centrul de poezie

pagină de puncte oame

sub norii peste marame

ca să nu moară de foame

ochii brăilencei

ochii brăilencei

pe sus Milarepa

cu soră-mea

până nu mi-o mai fi frig

până-n Austrlia că înapoi

sunt şi înainte de plecare

păsările Bucureştilor

pe ale australilor

de dragul şerpilor

muzica Australiei

pe-a lui Ben

în pinguini împins  

*

LA ÎNTOARCEREA DIN AUSTRALIA

 Pentru Ming Ming şi Ben

sărutul flutur

sărutul flutur în papucii etnologului

ştii de la copii ce ne mai salutarăm

scrisori antropologice printre aţipiri

n-o să am timp de dezamăgire Lioară

autocombustie născătoarea adrenalină

fârtaţi nemorţi ori şi tatăl tău ne-am întâlni

neumblând la ceas oi număra trei roţi

aranjamente trădate de când cu

vânzarea întoarcerii pe dos

se apropie plecarea din ţară

vedem de presa de pe acolo

greul timpului iluzie

intimată zonă

intimată zonă de turbulenţă

faţa lichidelor ridată

din Austria în Australia

umbra răsare din luminozitatea

căzutelor de sine cadenţe

în aşteptare Penelopa Magdalena

scrâşnet diminuat penitenţă

iar o înviere limba de moarte

d'aia n'are cine muri

star alliance etnolenţa plus o oră

complexul inducţiei seculare

neamericani scăzământ

matern vorbit

matern vorbit iubire mângâioasă

măselariţă tinereţea despărţirii

palpabilitate de clinchete surzenie

c-o zi mai mic la antipod a o recupera

rotogoalele de la răsărit la antipozi

peste templul cu îndemnurile răpunerii

locuri brune în limba mamelor blonde

întors la scăderea zilei trezie epilepsie

precocitatea studenţească a mariajului

mister coroiat sanatoriu profesoara

scria cu stânga s-a şi îndrăgostit de un elev

aţi divorţat a făcut cancer periferie Germania

Matilda nu era

Matilda nu era oaia mea

ci Gilda a ta Pitulicea

doar nu a mamei noastre

waltzing după şcoala

de fierărie la meşter

trei ani Bălşan din Stoiceni

la uşa morii foalele lui

potcoave la gâtul Matildei

ci iepe năbădăioase

ăl bătrân tâmplar

de-al lui Isus şi

Dangalia tot waltzing

greu de ajuns

greu de ajuns la sinucidere

prin părţile noastre altfel

decât să te laşi omorât

a nu se da viu şi înecatul

le oferea tot moartea

billabong descântat neucidere

cenuşă destrămată

şerpuirea paradisului

prin statul Victoria

ceea ce ne face în stare

să nu ne fi înecat

de cântăm strigoi

strănutai Matildo

strănutai Matildo nu

te-oi desluşi pe stadioane

pe strune în billabong

viaţa i se valsează înec

şi n-o mai cheamă Matida

oaia lui taică-meu

nu ne iese intenţia

nici nimereala

oricum ne sinucidem

a nu ne da vii şi

murim nemurind

în veacul iar viu

nimeni creştin

nimeni creştin ori mielul

la fiert apui tu la înec

nimeni mâncat nimeni în abis

urmăritorii muzica baladei

nu se mai valsează fără ambele

picioare tu unul a o traduce

ne mai gândim ocean

veştile proaste auzindu-ne

povestea se cântă n-am voce

Japoniei consacru sinuciderea

lui swagman în billabong

vigil priveghi bulboana

cum s-a născut

cum s-a născut lumea

din coral şi s-a înecat

la un vals împiedicat în Viena

Mehta dirijează Turandot în Beijing

de nu la Sydney în paralel etnic

înecul formă de acces la profunzime

staroste Strauss în Galliopoli

Horia spre roată swagman

strigoii supărării pe împărat

Matilda valsând în roată

enjoy Rotary Gheorghiţă

şi cine-ţi mai barde bardă

vocea să-mi falsific

vocea să-mi falsific în sânge

valsă valsă moş Martine

că-ţi dau cangur cu măsline

foarte eucaliptine

bumeranguri guri de mine

tortură turtureaua

când şi prins se sinucise

că nu mai putea prinde el miel

când numai moartea se mai poate

şi de înec eu mă ferisem

Cristina Ionică Maria

canceroşi lângă billabong

pierdere de sânge

pierdere de sânge depărtarea

de ai tăi în gravitaţia oceanului

rânduri strânse umplem rictus

intrai în moschee rugăciuni militante

prin toată Nirvana plus Eminescu

ce-mi mai venea să fac cruce

se clatină se desfiinţează

spre a fi reconstruit din credinţă

să ţin minte Australia

the band played waltzing Matilda

pantomimam tăierea ambelor picioare

vorbitul e o meserie nu numai femeiască

vocea mea

vocea mea îţi păruse

vreo grotă nelocuită

şi-ai fi pătruns-o

din graţie să nu te

fi şi speriat rugăciuni

turbulenţelor ursitori

ştii ce-o să-ţi spun

şi nu vei şti niciodată

palatinul autodevorator

îmi expun scriitura

varicelor hieroglife

să cad pe fereastră

oase anorexice

oase anorexice

cu teama de revers

pupătură în potop

mucenicie şi sânge

duhul se coboară

în chipul focului

ce respect ţi-a dat

furându-te te-a pus pe

piedestal de sinucidere

l-am căutat şi eu  pe dumnezeu

şi am găsit numai escroci

excalibur perechea ning Ming

unde crezusem

unde crezusem că ajung

de nu în Dandenong

Yarra pescăruş pe pod

buy Autralian altor poetizări neaer

grija chinezoaicei de român

Parliament pe dedesubt

croaziera secretului în potere

cât mai am lume cu mine

poate pe la următoarea

sau citesc harta pe urmă

că nu mai fusesem ore în tren

Flagstaff afară soare frig

mai trece

mai trece şi timp spre deschideri

unii vin şi mai de departe

când vă voi pune pe English

neatârnarea declarată

şi refuzul să mi-l explici

şi scrisul pararecitabil

crucea sudului se coboară

te petrecui underground

şubă de îngropăciune

sus aer Flinders street

vires acquirit mundo

ai zis doamne m-am zgârcit

lasă aparatul

lasă aparatul şi ziua începe

gradini Alexandra Victoria

Indiae imperatrix died 1901

suntem artişti în cătuşe

toţi se uită la noi ne filmează

în filme italiene cu Nero

tentativă de asasinat

în combinaţie cu sinucidere

a la longue şi distant

dodiile sunt surori cu

probabilităţile contabilul

lui Puşi cu Einstein

spre jumătatea

spre jumătate viitorului

mai bine că n-aşteaptă el

mai scriu şi mă clarific

cum comunicăm ne-avem

clima feţe arătoase

junghiul aşteptării

Little Lonsdale Collins Bourke

Maria la euthanasie

eu şi cerşetorul aşteptând

păreai al succesului

îţi cumpăraşi blugi 46

porţi la pantof 47

împotriva morţii

împotriva morţii calului

cereţi interzicerea curselor

la uşa premierului

şi tu ai fost în suburbii

ieri ne-om fi intersectat

azi recitare alternativă

we want justice terrorist state

maşină de generat hidrogen

roboţi galenele de copil

ăştia abia aşteaptă să fie împuşcaţi

daţi-ne nouă criminalii

vorbesc nu se roagă

sub plapuma

sub plapuma frigului

ochelari de negativare

versuri de avioane

răsură demăsurată

că-n scris nu sunt

de pe pământ

în pat cu Frankenstein

rostire sinucidere

Treasury Fitzroy

te sinucideai când te-a sunat

frumuseţea pe întuneric să

nu-i vezi operaţiile

vreţi şuetă

vreţi şuetă deseară

despre ce e în ţară

vă voi spune că înţeleg

prin voi ce presă crasă

ori capitole vitaliste

ce-ar fi dominant

cine te-a mai crescut

mi se apropie casa

de-oi cumpăra bumerang

pe post de umeraş

pe la antipod

mă scol şi mă îmbrac

mai devreme

mai devreme nenăscut

de-aş fi de-o zi acasă

n-aveţi decât biserici

rostirile treziră distanţe

a le redeşertifica

în micul nostru pond

Benedictus îşi încheie

socotelile

în singurătate

voi formula

cum s-o nimeri

te voi suna dacă

bătrână toată

bătrână toată în negru

la calculator Galaction

de Sânziene reînfiinţez societatea

se umple moscheea cu perete de sticlă

umbrele îndesesc rugătorii la

răsăritul invizibilităţii dumnezeeşti

nisipul se luminase

am iubit coranul nu o dată

şi câţi laudă sufiştii

dă-mă liniei trupurilor

aşezate în rugăciune

de mi-aş reveni în păreri

ocheşte leatule

ocheşte leatule palatele

deşertului dezmierdului

ce-n catrinţă ia fiinţă

în schei moschei în schit uşchit

aştepţi din drepţi versete pe perete

roata frânge soarta poartă arta

soldaţi înalţi în cald smarald

strigoii goii piţigoii

părintele adauge sfintele

ne e rând florilor orând

litania cu anii ia grijania

copilul cui aleargă-n cui

ajuns oceanului

ajuns oceanului cenuşa

din adâncul Arabiei respir Bucovina

discursul etnic moscheea

voi fi bâiguind de-o viaţă

de dragul necunoscutei

potriviri cu nefiinţa

rezonanţă părinţii duşi

marele spirit al popoarelor

răsfrânt în diasporeni

pe ducă neamuri soliei sola

mai calme interiorizări

mai spirituali manipulatori

pe nebunie lunecă

pe nebunie lunecă năluca australă

hai că vă trezii peste noapte indent

şi parcă pe Puican l-ai spovedit

cum se fac ei legende că se făcu frig

stinse fetele îmi îngheaţă deştele

martirii puşcărilor comuniste

se întorc numele petrecerii

familia săsească generaţii

voisem a zice Biserica din Deal

văduva îşi adora mortul

în dispreţul copiilor lui

din altă căsătorie că nu-l comândaseră

în ideala Australie

în ideala Australie cu

gratuite cursuri de engleză

trăitori din real estate

bine ca sub roţile trenului

în caz de crăpare incinerare

şi de ce nu mi-aş vota ziua

cum m-aş apăra de-aş fi

venit să nu mă răpun

cât că şansele se înfrigură

neamuri sută la sută

date de-a berbeleacul cât

că se suplinesc viridian

de capul meu

de capul meu cu spinarea secantă

probabil şi-n America bătaie pe artişti

povestire despre cine să fie gazda cui

sudura treizeci de ani

cu banii film şi radio

pastorul pe camionul lui

din ce în ce mai frig până în zori

n-aş zice că îngheţai ţine-mă

lotuşilor lângă regina ciungă de marmoră

how not to say what you mean

mlaştina ţiuire de exotism cu pasăre

greu mi-or mai trece zilele târâte nor(o)d

uşa se închide

uşa se închide invers nu

aveţi clanţe nu broaşte

să nu spun de asociaţie

mă vedeam Vivekananda

la Chicago da'n Melbourne

la ortodocşi vorbii fără microfon

la pocăiţi să le recit din Gyr

Isus în celulă sau doamne te iert

aseară la telefon Ioan Miclău

n-are apă c-ar fi o Indie

păi un' să fie Himalaia

Canberra diplomaţie şi educaţie

baptiştii slujesc

baptiştii slujesc şi sinucigaşilor

ţi-au plătit şi cheltuiala nunţii cu Ming

te chemase şi rabinul să-ţi dea certificat

nu mă prinse Maria din urmă

iar pe tine te apără Magdalena

scrisul nu mai e ca-n avion

copiii dăduseră foc colegiului

revitalizing central Dandenong

toată pleava la uraniu

ţi-am spus de saltea

cum s-o electrizezi

dacă nu-mi arăţi că nu întrebi

pui piesa şi se sudează

pui piesa şi se sudează singură

căldura propriului corp

aură în frigul sudului

de-ţi puseşi mari ochelari

negri acoperind tristeţi

cum te-ar fi pictat

ce trăieşte se îndrăgosteşte

măcar praştie vraişte

cu icoana pe separaţie

altul la altul

spre aceeaşi mântuire

cum şi înăuntru

cum ai fi Dalida

cum ai fi Dalida şi ţi-aş

compune un cântec

şi deşteapta de nevastă-ta

chiar îmi vezi scrisul

şi mi-l telepatizezi

contează mişcarea

cine ştie ce sărăcani

mi s-or umezi ochii cărei

iubite-mi aparţii

pe privirea ta nescrisă

m-oi citi să mă ţin minte

cu neamul austral dintâi

toată ziua te-oi uita

toată ziua te-oi uita străzilor

în ce literatură carambolescă

mă părăsişi cu o staţie

ghilotina verticală pas râpos

revenge instruments of rapture

fâşii de patimă a ne mai vedea

puştoaica urcă treptele râzând spre bibliotecă

olteanca de vă ştiţi de la paisprezece ani

iar tu că în toate casele cântă găina

mulţi greci italieni puţini români

noi finanţe pe fond emoţional

sângeroasă piraterie fără precedent

paper tiger

paper tiger Kevin Rudd

anchored in anglosphere

Canadian poet Christian Boc

people of the Kulin Nations

as the traditional owners of the land

Elders both past and present

Pakenham tojours de Dandenong

you are sweet enough for no sugar

it's enough sweet to see you

liminality at school of art

lunch of the EU Centre

I am ready to leap forward

pe Eliade

pe Eliade îl voi povesti

ori din cenuşă-i voi citi

toate două-săptămânile

pe tine te voi spune cu

martirii şi clasicii

mai mic dar cu ocean pe faţă

strivindu-se ortodoxia

nu acatistul rugului aprins

mulţi români vorbesc filme

protestele indienilor Florine

vruseşi să le îndulceşti

cu mantre de-ale mele

femeia nu ştia şah

femeia nu ştia şah totuşi

mutase o pătrăţea pionul

din faţa turei am scos

calul şi am învăţat-o L

la picturi se oprise la tabloul

cailor de-ar fi îndrăgiţi de Aussies

ce zici Lidia numai în Polonia

ratarea întâlnirii cu Harry

care pe unde ajungem vrem

cu tinerii pânză parter

nimeni la şah nici la muzică

ne tot povestim ne-om vedea

vă auziţi râzând

vă auziţi râzând în dialect

când te-ai prefăcut mort

şi cu Ming în America

unde să încapă etnia

de revoluţia din curtea bisericii

prin simpatie de la antipozi

visasem zilele astea

mai scurte ale sudului

pe înclinaţia polului

interesat în trecerea timpului

al oceanului în costum negru

lunecă veveriţele pe tabla copacilor

sedus de femeie

sedus de femeie sedusă de Lucifer

one is too much two not enough

the great ocean road Princess highway

Lorne Apollo Bay minereu de suprafaţă

câinii mai valoroşi decât oamenii

viezurele diavol tasmanian

la australieni nu le e frică de criminali

nu pentru tot ceaiul din China

am ieşit din România nu şi România din noi

lumea de apoi a întârziat pe drum

fieştecare-n lucrul lui să-şi pună-al vieţii gând

patrioţi de locul unde sunt vine Apollo Bay

învăţaţi să primească

învăţaţi să primească nu să dea

oamenii ăştia muncesc din greu

să aibă pentru biserică şi vizitatori

Ben conduse aseară prima oară BMW

First Romanian Baptist Church of Australia

Zaharia preşedintele comitetului de construcţie

toată suflarea mea un imn Traian Dorz

de-a dreptul prin Samaria zece leproşi

dacă nu-s oameni se înmulţesc fiarele

ca niciodată s-a înmulţit neamul samaritenilor

din copii ai lui dumnezeu am devenit cu inimă de fiară

l-a făcut pe cel ce n-a cunoscut păcatul

nu există creştin

nu există creştin nepocăit

ne cufundăm în moartea lui Isus Hristos

niciun eveniment mai important ca botezul

nu mai trăiesc eu ci tu trăieşti în mine

s-a dat pe sine însuşi pentru mine

nu poţi pecetlui cu două pecete

verificaţi-vă viaţa cu ce e scris în scriptură

necuraţi leproşi plini de bube mustind

vindecarea să ne dea o făptură nouă

cui i se iartă mult iubeşte mult

în casa lui Simon Leprosul

o întâmplare tristă din scriptură

diavolii cred

diavolii cred şi se înfioară

obsessive-compulsive disorder

a zburat puiu' cu aţa

Elena botezată de trei ori

sticks and stones will break my bones

but words wil never do

în fundul lumii se citeşte

şi câtă strungăreaţă  în har

lacrimi numărate macro

pământ în scumpire Chapel Street

rar etaj sau câte unul

mai urcă vilele nu în tramvai

vecina vecinătăţii

vecina vecinătăţii pe-al meu

scris vreo admiraţie mohorâtă vreme

degete pe buze lumea văzu

ţară de muncă străfigaşi cupolei

în '77 Australia nu era pregătită

pentru poeţi traversate grădini

şapte ani de secetă apă impozată

staţii infime te uiţi la mine

bibeloul bătrâneţii frumoase

aşezările de-a dreapta crucii

cor imprimat vag soare Maria Ionică

i-ar fi prea plăcut Cristinei

ori ar fi zis

ori ar fi zis duceţi-vă-n brânză

vitralii prin ogive iconostas

influenţele de sub pământ

vă voi povesti frăţeşte

lumea m-a cumpărat din

prima că o şi ajunsesem

cum mi-ar fi acceptat

avansul şi primindu-mă

a-i seduce pe cei de acasă

cum nu mă băgaseră

în seamă înainte s-ar

lămuri în avion concasse

trompe tăiate

trompe tăiate pe linia vieţii

ce să-ţi fi spus de nu

tandreţe uneltitoare

că-ţi dau slujbă de noapte

delivrare de zarzavat

acoperitoare de droguri

avocatul scria scriai şi tu

linii româneşte toţi atenţi

în apărarea muncitorilor

schimbai tărăşeniile

multiîmbălsămate

altfel nu le-aş recunoaşte

eu cam scap

eu cam scap necăuzaş

templu budhist la canguri

numai tu m-ai chemat

de n-am avea consecinţe scrise

ghicirea în linia tăiată

fata combinaţiei dinainte

Sofia lângă cangur

somon contaminat laur

cu otrava altor perfidii

să nu-ţi fie cofeina chiar aşa rea

ziua chioambă la zece biblie

îmi fac de lucru swagman

să am umilinţa

să am umilinţa dătătoare

de har să fiu vechi şi

naiv decât somptuos

şi actual fără inimă

te retrăgeai arestatorilor dacă

vrei roman de top riscă

tu vii cu marfa om mima Molly

fistându-ne mânuţele prin sexul ei

cu somnul sinucigaşilor

parcă ai fi oricare de când eram mici

citat cu validitatea urâţenie

oarece hermeneutică

v-am prins

v-am prins le-am zis

vedem când oi transcrie

dacă pronunţ baptism

o să-mi aduc aminte trenul ăsta

brand suit Norvegio mormântul

lui Ibsen vecine monumente

care-o să mai avem trăiri

din ce vână tăiată cangur

ca-n gură pronunţia

mai Anglie sfârşitul gliei

forgotten things pot întrba

când m-oi fi şi grăbit

frumoasă tânără

frumoasă tânără nestresată

a mi-o aduce aminte şi când voi muri

de ce nu Australia după o zi

copil mai mic c-o zi decat ăilalţi

venit la antipod a le fi leat

mort în penultima ultima zi

m-o fi cântând muzica pe undeva

to the outback of town of Leonora

beyond the puppet Premier Kristina tu

today is UN World Oceans Day

opposition leader Tony Abbott

truth in asylum politics

precum Cioran

precum Cioran florile

mâncai anafura baptistă

nemaiştiind franţuzeşte

mi se făcură ochii ciori

de frig în suburbii melbourniene

supăraţi şi incineraţii

mă închid cu pleoapele

ca indienii cu obloanele

în Kamla Nagar Mauritius

making eyes mâine barbeque

te plimbam prin Râmnic cu Ming

or te-oi tipări la Veronica

Raşel răceala

Raşel răceala de ne-mpodobise

mărunţiş nu mi-oi mai fi

a sta cu dulceaţa la gură

bine vin eu în obor pe frig

în loc tu la proaste în gară

tu pe dreapta aduci a Vibha

pene de pe Pacific altcând corali

mi-a dat Ming papuci cu coroana

reginei de nu mi i-oi fi dat tu

picior tăiat la antipod s-o fi aflat

incintei neîncălzite salteaua în priză

în pat olteanca lui Gib rusoaică

from under

from under şi australiana asta

galeriile se fandosesc pe zile la întors

imnuri de nivel baptist

mâinile îmi îngheaţă

ca pe vremea lui Ceauşescu

noi suntem români

Sinuciderea chiar te iubise

iar acum că a ieşit din puşcărie

e şi mai rafinată intri în politică

pe curul ei cât că

dacă te prosteşti

triada te mănâncă

se uită coana mare

se uită coana mare că scriu

vecina mi se şterge la nas

muncă din faptul zilei sub ocean

adormită lume şi bolnavă

de muzică de-aş avea parte

ai pocnit-o pe coana Sinucidere

profil plat chinezesc primează scrisul

dăm gata sinuciderea că altfel ne termină ea

cum o mai chema-o în vânt se leagănă verdeaţa

ortodox dom' profesor Dandenong e departe

norocul Melbourne-ului cu mine cafea long

cu studenţii negativitate somn veghe

o graţie ne-om improviza

o graţie ne-om improviza din aventură

vă învăţa cum să vă ţineţi minte visele

intri în vorbă a denunţa inepta banalitate

discutăm botezuri consumată despărţire

rase decartate gene dominante vorbărie

nu ne merităm bravează tu că râd eu

mâna condei trăsei la bojdeuca din Doveton

de voinic te apropii de Creangă Ming de Tinca

fata popii ţi s-a sinucis sinuciderea Sinuciderii

sate ardeleneşti suburbii australiene

măiastră lemn dodii bronz aluminiu

aş da iute aş verifica până la intersecţie

unde-am rămas

unde-am rămas miez de noapte

fantoma nevesti-tii sinucigaşe

cât te lămureşti debitezi tot

cum ar fi halima inversată

având ea cum ziceai pretenţii

de nu şi adevăruri vorbeam

spre blondă să-mi citească

pe buze de-al doilea poem

asiatica tunsă şi saşie

se dădea plictisită de

nebăgată în seamă

mai şi am figură de proft

visul e forţa centrală

visul e forţa centrală a aborigenilor

pornisem spre locul sinuciderii ţi-am spus

să-l rogi pe pastor să folosească puşca

să fim mai siguri Tisa plânsu-mi-s-a

că de la doina mi s-o trage glonţul

imnul ortodoxiei româneşti voievodale

la a câta moarte a lui Eminescu

atât de albă pasăre că nu m-a mai umbrit

citat în interviul de la vocea evangheliei

Pâslaru din moarte clinică în Frăsinei

al vostru Gorcea înecat amintiri triste

şi cine este Tomaida o sfântă sinucisă

rugăciuni în gura mare

rugăciuni în gura mare în limbi

în pixuri de la vecin plec i-am zis

dat cuvânt după Tatăl nostru

rugăciune de Eminescu şi Ioan Paul

apele plâng clar izvorând naştere

 plânsă ci în bucurie întru Hristos

cu ce necazuri am coincis

mai ales cu interzicerea lui Eminescu

în catedrala Petru şi Pavel din Melbourne

ai fost recunoscut în Australia

he died last night two men dead

two men burnet over recognition

ouă de muscă

ouă de muscă în răsfăţul criminalităţii

nor cu apă de întuneric două rânduri lui Sultan

nerostire a recunoaşterii în limba română

Dandenong Doveton Endeavour Hill

şi Philip Adams mă întrebase ce am căutat

vă spusei o nerostire până la antipozi sub seco

Confucius Bullitti Armonia ordin secret

în continuitate abia mă tactilizasei domeniul

lui Mateescu şi argentinian cu Jorge Luis Borges

recele propriu şi figurat al ortodoxiei din găină

păcat de laşitate a înghiţi o tămâie securizată

ce mi se zvârli scuipat inexplicabil comandire

cu pungi de plastic

cu pungi de plastic inele burci gâtuieli

că nu vă încurc eu aşa şi cu datul mai departe

îţi ajută şi nevasta să ridici roba baston ochelari roşii

uscăciune marină sătul munţilor părinţilor

ar trebui să dau o fugă până la moschee

stretching the legs ba pentru rugăciune

nu odihnă în alfabet latin că dorm vreo zece

m-oi fi păcălit şi pe mine şi pe urmăritori

că poate mai fac o traducere vă lăsai în Fitzroy

după mine indieni arabii perpendiculari

cort nemurit valahi în debit turcirii ienicere habotnici

de nu mi-o fi şters pozele în Pacific precum în Himalaia

versanţi o Anglie

versanţi o Anglie mai peste apă

casele suburbiilor peste Londra

adusă la ziua americană

tot pe psihologii aborigenilor

n-ar prea mai fi superstiţii

mâine încarc programul sânzienelor

o toleranţă remorcată primejdiei

de glonţ şi schingiuire securistă

şi-aseară la penticostali

ai filmat pixurile de dar

înapoiat şi primit tu crezând

că omul voia să scrie şi el văzându-mă pe mine

necunoscutele australianizării

necunoscutele australizării mele subite

s-or îndesi până la fabulaţie hai cu sariul

haina să nu mi se ducă după păr

şi ce petrol cu aviaţie la vedere

nu trebuia să vin în hăţişul placerismelor

de ghetto totuşi românesc împins în protestantism

nu-mi trebuia Australia nu-i trebuiam

să ştiu cum or fi mormintele diamante

admiţând că soarta asta se distrează

how to train your dragon vecino

you look like Mahatma Gandhi

Marlow-Bogart vorbeşte ca o moară

oi potoli şi m-oi

oi potoli şi m-oi mai înzdrăveni

or şi fi de dimensiuni americane

how are you today better than last night

talpă-n talpă cap în cap clone turceşti

moştenitor al umorului brâncuşian

diaspora interioară râvnită contagios

pe scăpare neîmplinită nu ne-o fi transfigurând

după aşteptări recunoaşterea în limba română

a lui Dumnezeu şi a poporului părinte

dispreţuit în patrie regenerat cum-necum la antipozi

atavisme asasine pândesc ipostatic

eminenţele spiritului românesc

nu suntem de ruşinea

nu suntem de ruşinea ruşinătorilor noştri

penticostalii vorbesc chiar în limbi române

până la sacrosancte head-quarters anti-Eminescu

în lumea de dedesubt cu blajinii şi paştele lor

frumuseţea copiilor români întâlneşte

perfecţiunea măiastrei din Canberra

ah rostiri rezonând conferiţelor lui Vivekananda

ne luăm la ochi că destui ne văd de aruncat

principiile întâlnirilor în cuvânt little talk

poftă am de propriile manuscrise

începând cu ăsta căutat de adrenalină

în Australia românii respectă aborigenii

meseria păcii

meseria păcii e dură Strangelove

muzicalităţi tăiate în papagali

nicio pârleală năpârlire dambla

puţin mă interesa ieri Viena

azi nici Bucureştii vag florile de tei

ştiu florăria de pe Swanston

pensii medalii de aur la Sydney

restanţe agresate de gorile

să nu mai fim furaţi de ruşine

nu veneam nu mă aveam

să se stopeze jaful tovarăşi

măcar să vă tremure mâna

limbi diferite

limbi diferite aceiaşi ochelari

in the middle of the ocean of the country

cumpăraşi versuri de John Montague

poetry is the sound of the soul

ăsta ţi-e Ivănceanu Puşi

it is not place to feel like home

în floare de ce-mi erai

pasăre te răscântai

din Hristos ne mioreai

moira de o mureai

atâta drum atâţi copii

în nume teste pagodii

încă ne rugăm

încă ne rugăm pentru poporul

român de pretutindeni pentru

poporul Australiei

popoarele României şi al

Australiei să-le pomenească

Domnul Dumnezeu în împărăţia sa

părintele Iosif vă va mirui şi mergem la hol

cu sfinţii odihneşte sufletul adormiţilor tăi

aruncă mirul în scârbă la capătul pământului

ortodoxie duelantă în bizantinism anglican

recunoaştere fără Eminescu fără biblie

rostirea încotro vedem şi la penticostali

cuvinte pline

cuvinte pline de farmec psalm 45

cel mai frumos dintre oameni

mântuitorul nostru Hristos

Isus a promis un duh

doamne mai vreau rusalii

cu limbi de foc să le împrăştii

codrul prea sfânt cer să coboare

infinitate de mii de îngeri

Eliade citindu-i Mioarei din Ioan

în vechime dumnezeu a vorbit

în diferite limbi la sfârşitul

zilelor vorbeşte prin fiul său

voi merge pe jos

voi merge pe jos în Arabia

cu împuşcături încăţelate

 aurie a mă priponi grabă

pinguin să prind peşte

şi să nu mă sfâşie rechinii

copiii m-or găsi repatriat

civilizaţia cuvântului românesc

s-o întreţine mai mult din instinct

decât din conştiinţa limbii

ne-om coagula scaunele goale

să mă înghesui să nu mă termin

mă mai uit pe fereastră

mă  joacă somnul

mă joacă somnul în copite

şi balerine de la Maraton

râsetele poate româneşti

mă mai împing şi eu concert

căţeluşa schelălăie o zi a

doua fără mine în Australia

deconstrucţie în imitaţie

devalorizat psihism

pe mitomanie rituală

nici goliciunea vals la fel

făcutului de fel nemulţumind

costum negru cămaşă albă

norii din alb

norii din alb în şi mai alb

de nu cădere epileptică

a ne recunoaşte ca între alţii

şi Puşi a intrat în rostiri

m-am oprit din vorbe

în semn de magnifiere

navetă să nu stau în casă

de unde timp rândurilor

zburate cu albitura

a mă esenţializa prerostire

refuz elocinţei şi de ce

să fi tăiat dictando

răzoare piept

răzoare piept nemaiadept

coborâmu-ne caravanele de-a coamele

rachiuri chiuri ştergem paşii paşei

se-ntrec întorc cohortele a ceaţă

plonjat orient dinspre prinsoare

mai munţi sfoară scară de la cârmă ară

şerpeşti verzimi din gâze de la răsărit

teşit sub sud salud sclipită picătură

picaro îndură dă-o dao haos adaos

riduri roditoare casele urcioare

doar odor apare geometrii de sare

numărate hoare hrănite cu soare

pe gârlă purtat

pe gârlă purtat ca-n who's who

bădie şi odihna a ţi-o mai recita

întârziaţii de noi într-o amintire

Ernest pahar cu pahar vin cu vin

a se recapitula de chiar coborâm

mărinimie de renunţare pe neînserare

desantralinizare austrioară lumină

parioară surioară şi mioară forward

că de soare ne vedem şi lunecăm

valsăm burduf trecem valiză

waltzing Matilda idee având

mă paşteţi cu Brisbane fonetic

the militarisation

the militarisation of Australian history

trecuse stângul nu vedeam dreptul

o zbugheam eram mort şi oricare sub tramvai

20 years of murder whichcraft and disguise

Australie aztecă ora de bibliotecă

ea plecă ploaie cu beznă dansatoare într-o gleznă

în Pacificul cu peşte zacă zarca vulcăneşte

stăm de ploaie catifea roşie art centre prea

australian accent reginei adiacent

ar fi nouă de nu ne-ar trebui zece

dinţii nu-i arăt ei şi nici la dumnezei

îţi stau zecele în centru şi prin ploaie iar galera

toţi vor să fie filmaţi

toţi vor să fie filmaţi de Benoni

creieri rătăcitori peste tot ca evreii

muzica subliminalităţii o înoată pinguinii

aseară să nu fi trecut timpul gratis

Art Precincts Federation Square

lumea îşi respectă serenada paşilor

dao a ceaiului chadao la a treia sorbitură

ne poartă spre nemuririe la Dau Qiu

căsuţa singură în lungul golf cotit

half figure în lauda dialecticii

femeia goală în lanţuri bird in space

a timpului roată şi săgeată

împuşcarea rostitorului

împuşcarea rostitorului şi sunt viu

cine te despleteşte surcea de tufiş

degetele se oceanizează polului minus

nescrişi nestrinii pinguini no Ben Nobel prin camberrini

la poză venezuoblong ne ţinem film în Dandenong

din plesnitoare ochiul bleu ai scrie cum îţi dau dicteu

altcând prozod mormânt în pod pe film şi soră-sii alt plod

încinsă zi plecării vară din iarna ce mă împresoară

cu sânziene paparud venit în sud a scrie nud

cărăuşit nataţie din golf în levitaţie

aer uraniu antracit din pieptul minei răsărit

neaustralei cauze închipuind aplauze

pe sarea apei

pe sarea apei comandor al desalinizărilor

pământ oceane Maldoror ce vreai sub lume lagăr or

agora a comorilor gomorelor şi tu sudor

pas tras în piept glonţ inodor pe nespălate sânge cor

verso pământului mă dor o doară aurora nor

tu macho da' doar narator plictisul masculinilor

trecu-i şi prapure mă lustrui

că Australia austru-i

pe Blaga i l-am dat Fionei

diferenţă între umbră şi soare

pe River's Terasse libertate cu imigranţi

an emigrant's thoughts of home

the intense nostalgia

the intense noastalgia and the fear of the unknown

flood sufferings children'r children home again

waterfall at Mount Macedon the sunny south

man absorbed in landscape cortical blindness

Denial is a river in Egypt dawn santinel

accross the desert walk and don't look back

treci oceanul uiţi desenul profuziune de untitled

ai pe tată-tu-n Vrindavan tot hippy şi când

mi se sfârşi Australia regretului de Australia

iar se puse ploaia m'apucai de scris

used syringes here please

instinctul creaţiei în virtutea lovirii

tu semeni de pe la noi

tu semeni de pe la noi fetele se răriră

ne-om fi duelând în uitarea viselor

şterse de aborigeni în galeria paznicilor

de pinguini şi top art ah fără poza fie-mii

abia mai târziu bănuieli în persoanele aţipite

taică-tău mă şi vezi nedescompunând păurea

colonişti în zale pe mătasea deşerturilor

corespondenţa la purtare în capitole Huntingdale

scrisori pe arătură simţuri semnătură

this newspaper belongs to four strangers

tăieturi din ziare în cutii de carton

profesor o onoare nea Romică redivivat

înapoi din Austalia

înapoi din Australia la Witing

a nu uita ce visează deşertul

originar răspuns oceanului

alte linii pe diagonală veneau trupe

răspuns la curgerea rozmarinului

cu profitul pe nenorocire bătaia pe majoritate

oculistul îmi scoate cangurii din vedere

oceanul de graţie nepronunţat raţie

silenţios convivium emfaza altei gnoze

chin kantian la antipod subţirimea tendoanelor

vezi de arhitecţi când te dai favorurilor de pe la rai

prima ieşire în Păcii cu soră-mea spre spital

comă poezie

comă poezie ocean epilepsie

pe ruşinarea obârşiei genuflexiuni

umblare Melbourne fustă verde

a doua zi din Australia aci

vârstă noatină povestită datină

pâine sfârşiţilor abia vei veni

supravieţuire sinucidere înnăscută

femeile râd mai cu poftă fracturi

deschise nu se epuizează bănuielile

pierdut mirosului de tei la rasul formei

până-n mormânt să nu mă cauţi pe partea

cealaltă văd câte rânduri în ce strofă

calculul lumii

calculul lumii jartiera talentul creol

antipodului rune în alb mirese postbotez

briză altor miresme cădelniţă

poeţii grupaţi într-o proiecţie recitativă

apoi zi-noapte drăgaice chinezeşti

emigrate cătuşe în magnetul ocnei

sună vecinătatea voi ce nu deschideţi

deşi sunteţi alentour eram John Montague

ori păstrăvul declanşatorului de epilepsie

mormântul mamei tresărind la auzul

numelui durerii a ne destinde

disperarea răcorilor trăznetului

mamă frumuseţe

mamă frumuseţe de românce

în trena dumitale sister evenings

când se va întâmpla ce s-a întâmplat

sămânţă semantică luna ochi norilor

cap turbulenţei şi toate şi-au făcut de cap

ser din propriul sânge tratament articulaţiilor

concreşti caleşti crestaţilor turbaţi netulburaţilor

pe jos prin lagăr lăsată la vatră sărbătoarea

Helen citeşte pe Baldacci Corin îşi doreşte Filocalia

gratie graţie îmbuibă-te păcatului

aşezată trup lung în dreapta tatălui

ce mame gătiseră mai muzicalul viciu

cor fideist

cor fideist niciun cuvânt privirii

de-o pajişte în crâng tăind viroaga

toţi avem neveste toţi murim şi ele

cum intri tu în coşciug zoom

filmasei şi modelele pictoriţei

cu o bucă precum în Voltaire

ai vrea să mă mai uit la tine aş vrea

ne-am găsi ne-am potcovi cu un dans

pe tendoane să mă ai că de ce nu mă priveai

decât scăpare din rază pe întuneric pata

colindei pe coclaur în comerţul aşteptărilor

bătrânele ne şi crescură a le ochi

discursul bocitoarelor

discursul bocitoarelor pe săbiile samurailor

lacrimi de altă potenţă sunteţi supărată

dar arătaţi minunat şi nenea ăsta arată de nemaipomenit

cred că se refulează prin scris aşa zicea Freud

s-a dus şampania care-o beam pe vremea lui Ceauşescu

crucea din faţa teatrului şi ce ni s-o mai închina

charmes formules magiques d'invoquer les demons

altor caterinci catrinţa fluturată stricăciunii

şatră primitoare de cer prin găurile gloanţelor

ne-am fi înţeles femeilor pe drumul spre casă

plâns cu ploaie de luat la bătaie

pe ziua de azi doamne după sânziene