vineri, 18 noiembrie 2016

TEATRUL KIERKEGAARD

de George Anca


George Anca 

TEATRUL  KIERKEGAARD


cuprins
MATILDA
în jurul prânzului
zăpada de afară
visând mălaiul
aripi coliviile
bogdaproste
Rana
pe lotus
și dependența
orchestra audiază
morți aparemte
anume iarnă
și tu pui
oasele tale
alții aruncă
și-mi pare rău
singuratică puritate
fanatic
din Pacific
capul nears canon
otrava
pe rugăciunea
ce nu e voie
fața mi-o văzui
rar singur
tema Australiei
a trecut Oltul
toți au plecat
apropiate patrii
altor perversiuni
de nu le-or fi
evidența
fii tu
cum oi dormi
ce-oi scrie
with me
cum să protestez
ochii brăilencei
pașii răspântiilor
GAYATRI
Gayatri
nea Tudorică
de câte ori
și-a săpat
tresăltând
cei patru
fratele geamăn
în haine
putere
când s-a întors
teatrul Kierkegaard
clipele
cum dansase
scrisoarea
cam când
aproape
stanțe
azi voi traduce
toți se strâng
așa-zise rânduri







 MATILDA

în jurul prânzului

în jurul prânzului
adâncim foniatric antena
ontologiei semiotice

Newton nipon ţara
Africa negara
secată Niagara

alt ham frumuseţii
trezită în păstrarea
neadormitei nopţi


zăpada de afară

zăpada de afară pierdu partida
mai ca frunza nu cumva
îţi zice pădure

copii de naufragii
bătându-mă la ping-pong
avocaţi fără divorţuri

or fi povestitori în versuri
pe oarecare psihoză
indusă concentric

nu adevăr nu muzică
rupturi de palpitaţie
sub bombardament

simţi mâna amputată
aşa şi trupul în iad
nu te lasă cerul să înnebuneşti

visând mălaiul

visând mălaiul
rupându-se colinelor
scrisei la cupolă

care pe unde aţi mai fost
hai la picioare rupte
gheaţa să te înfrupte

secvenţe dezvăţate de societate
pe împrimăvărate
câte filme după jurnalele mele

aşteaptă-mă rană
să-ţi duc dorul
mai tânără


aripi coliviile

aripi coliviile
cum filmezi scrisorile
ce s-o alege de cupolă

personaje ori animaţie
eunucii furnicile
filosoful Raymond

nemişcarea cu ventrilog
da ăsta e un personaj
ziceai de cunoaşterea de sine

zăpada s-a autoexclus
ţi-ai întrerupt cerşitul
văzându-mă trist


bogdaproste

bogdaproste să fie lu' tata
înseamnă că mama e vie
spărturi de căruţă

oarece datini
inerţia instinctului
păsări la oglinzi

fără cravată fără dumnezeu
serviţi seminţele
copiii bagă în gură tot

îmi lucrez pledoaria
de cum voi fi asasinat
ca din întâmplare


Rana

Rana e nume gen Gora
tot de bărbat de tăiat
crăpi fără luptă

furnică sub crab
ăsta te condamnă
tu eşti caustica

înmormântarea sau altă
ceremonie ambiguă
n-am legătură între continente

clubul fenomen e
construit pe ruinele bisericii
unei puşcării politice


pe lotus

pe lotus naştere verde
spinare transpirată la pas
cum nu mai ştiam ora

asta ar fi ora astea fetele
se va sta şi-n picioare
unde mi-ai fost personaj

nu mai ieşii din frig
şi picuri tuberculoză
sub mazurcă

melodie în ecou
repede polca
audiendi alt film


şi dependenţa

şi dependenţa mea
de scris în timpul
timpului pe ducă

impecabil da' unde
şozul şpuribus
păi c'ajunge impecabil

hai de m'arestează
portret-sinucidere
auz pe tablouri

stăm de rasă
înjumătăţindu-se
scenariul absenţei


orchestra audiază

orchestra audiază
dorul harului
pădure pe cascadă

păi voi audiaţi
cu scrisul meu
nesalutarea

vă aud vă transcriu
pian numai orchestră
de cuvinte terasate

oasele genunchilor
biserici de nisip
another deal


morţi aparente

morţi aparente ori nu
cât să tot delirăm
premoniţii sumbre

odihna cancelariei
pe trecere de parapante
ca ieri nu mai sunteţi bujori

la împuşcarea femeii per câine
unii stau în picioare
alţii se ridică din comă

după aplauze îmi dau seama
că sunteţi vii
la poeme moarte


anume iarnă

anume iarnă sub toriditate
unde ne prinde aurora
ce ne-am scăpat pelerini

fenomen cupolă penitenciar
de teatru şi lume
ochii zboară de ciori

dissolve to cut to
persoană pe ducă
n-ai merge la concert

cinci într-o rădăcină
brad între sângeri
haita sub ghilotină




şi tu pui

şi tu pui de veveriţă
surdină explozivă
neîntreruptă improvizaţie

lucruri frumoase văzând
aducându-te aminte
în altă viaţă

pe cine omori
scoţându-mă din vulturi
furt de identitate

lumină de fotografie
pe crima improbabilă
afină orgii


oasele tale

oasele tale neroase de tine
la înmormântările sinucigaşilor
ah să interoghezi organişti

nu te mai credeam
al motorinei morar
şchiopătând bătăile morii

ud asfalt ninsoare nudă
pe căruţa car s'audă
haita laie paparudă

spital cu Vasile
arta greco-romană
în ţara dacilor


alţii aruncă

alţii aruncă ancore
voi vă ţineţi de porunci
revolver apropierea

nu am acte nu am nimic
nu cobesc nu augurez
în compania escrocatorilor

carena pronaosului
noiţă văru-meu
Năiţă la şerpi

râu fericirile
sunetelor grefate
pe moleşală


să-mi pară rău

să-mi pară rău şi pentru
serile ce vin cât voi
număra paşii corcoduşului

regretul se va spăsi pe
bun înţelesul aşteptării
puţinilor din milonga

scaunele vor dansa
cu toţi ce-au stat pe ele
goticon Boellemann

vezi tu Madeleine
ce ni se sparse
cumparcita


singuratică puritate

singuratică puritate bărbaţi
în campusuri tânjindu-şi
dispariţia femeia ori credinţa

două orchestre în familie
porturi la oceanul sunetelor
virtuoso transfugo

nimeni flori nimeni
tango vârtejuri de neprins
nici cu înecul

ochită şi cascada
ţi-am spus că doctorul
a fost asasinat


fanatic

fanatic flamingilor
bolgii spulberate
spre orchestra dansatorilor

văd singuratici
alieni de promenadă
cu imitaţia adaos

ne-om auzi instrumente
emigrate în frunze
orchestraţii raţii

rar care mai cântă
din dumnezeire sunete
pe datorie


din Pacific

din Pacific pogorâsei
a ne încartirui
capului dorit durere

pe sine se cântă alto
sunt în pasaj nu se aude
bine mai vorbim mâine

orice e slin pe haină nouă de
pe vechitura de trup
de unde sufixe în engleză

acum căldurii salut simţirea
de nu s-ar răcori în oase
gata fenomenu' şi bandoneonu'


capul nears canon

capul nears canon
timp înger la chip
elena hariga

baiţ pe hârtie
muzica faţa
tainică a timpului

înger căzut crucificare
unu tehnică mixtă
cornii înfloriră

îţi cânta mereu
concertul 1 de Brahms
şi la pianina spitalului


otrava

otrava nu s-a mai băut nici
carmelul nu existase
peste gard la pompieri

atunci femeia surata şi-o
împinse în braţele mele
la ambasador pe citite

aia văduvă curând
iar otrăvitoarea înamorată
pe viaţă de mine însumi

ce lovitură emanantă
şi-n tainurile cordovane
ar vrea ei din Cordova


pe rugăciunea

pe rugăciunea lui Ben
am făcut cruce în faţa cărţilor
da' ne reîntemeiem

când dai în toţi nu dai în unu
când dai în unu dai în toţi
ce de bălăbăneli cu tunu

land Covurlui a câta landă
harem ţărâna şi lavandă
cât ne-a costat secunda an dă

premensa ba ardezia
în Ioanid de-a frezia
şi crez a zis şi crazy a


ce nu e voie

ce nu e voie şi ni se
întâmplă vom încerca să
aflăm cu dispăruţii

ne-am înfrăţit cu coralii
pe aceeaşi călcătură
australă caraulă

restul de concentrare
în deşert întru
a oceanului coamă

un pic şi sora
noastră mai mare
a mă crede cangur


faţa mi-o văzui

faţa mi-o văzui ofilită
până-n Australia abia
tema Pacificului invers

doar florile în casă
cu ele eşti grasă
te uiţi după albastră

puţine umblete fără
Australia plutitoare
deşerturi oceane

cafea la rând
respiră pe gură
anonimat Australiei


rar singur

rar singur austral
sudul continentelor
nordul tot al lor

Sfânta Maria
mi-a îndreptat şalele
în Sfântul Mormânt

vom fi şi eveniment
şi acoperirea lui
a venit dom' doctor

suspans austral
din bronhii ezitarea
rechinilor la film


tema Australiei

tema Australiei filmate
de putem ieşi la iveală
cum ne-am ilustra nelivizi

cum era Maria numai cu un pat
cenuşa unde i-o fi dormind
neamuri necinematografice

ba-mi vei mai aduce mere
cleşti racilor cadavere
mărilor coraliere

fata avea nouă ani ţi-a tăiat buricul
dar în braţe te-a dus Ionel
unchiul de te-a şi năşit


a trecut Oltul

a trecut Oltul câinele s-a
aruncat în apă după el
la 12 visase taicu' la 5 trezirea

găsit viţelul lepădat la 7 luni
lapte muls dus la 3 biserici
vărsat într-o apă curgătoare

ne aduseră copiii direct la Viting
etaj 1 oftalmologie Cociu
diferenţă de Sfânta Maria

m-oi întoarce la telefon
de onomastică de
n-or fi şi început


toţi au plecat

toţi au plecat a rămas soră-mea
să-şi dea doctoratul în glaucom
şi ce i-o mai fi cauterizând

are ce povesti bioritmic
aparţinător telefonabil
în străvechi asistenţe

cu ea aproape mama nealergând
după căruţa care n-o aşteaptă
ce vă închipuiţi că scriu

ca să-mi fac şi eu o idee
ce pacientă din senin
din Sfânta Maria la Sfântul Gheroghe


apropiate patrii

apropiate patrii
plecarea pe toţi banii
premeditarea preferinţă

or sta australienii după mine
ca mine după soră-mea
aproape internată la ochi

ar trebui să ştii de ce mă ucizi
te trezişi şi tu ne avem vizită
ceea ce şi-n Australia

mai şi mergând avioanele
peste retrase văduvele
în umbra copiilor vede-le


altor perversiuni

altor perversiuni vira
ancora surori cu Lavinia
canguri botezându-se

şi eu pozând Australia
nepeisaj ba românesc
ajung şi-mi petrec depresia

măcar şi subiectele de
pământ date de pomană
unele benevolente de

ne tragem din părinţii noştri
de la ţară care plecaţi
nu mai fotografiem


de nu le-or fi

de nu le-or fi necunoscuţi toţi
la opt spre nouă până-n opt
îmi dăduşi drumu' rechin

ce să le spun
ce să le citesc
ce să transcriu

Sârbiţă
mai mic
cu o zi

şi noi copiii lui Dumnezeu
întrecând ziua dintre noi
sub toate depărtările


evidenţa

evidenţa lui Dumnezeu în
biserica sufletului părinţilor noştri
şi acum în Pacificul dumneavoastră

ne ia timpul timpan în serios
ce să-l mai spargi surzenie
se merge în Australia de voie

pentru sănătate ape epurate
şi voi dantelă deşerturilor
care şi hărăzindu-ne zimţi

mai alege crăpătura
chininei printre friguri
trecând prin Australia

fii tu

fii tu pe dealul Alexandru
din Ducipal big-bang
valsându-ţi Matilda

trezeşte-te dinspre Cernica
magnoliu scuturat
pe profanata Cleopatra

iarna antipodului
se mai viză mă mai
făcuşi gladiator

decât cuscrii spanioli
octave tufişului
radare stufişului


cum oi dormi

cum oi dormi tufiş
ca o libertate şi
a sinuciderii în consecinţă

ne cutremurase balada
în Glasgow hai şi
în Melbourne Matilda

ştii de transcriere şube
scriitori djdj cu dingo
şi iadul înapoi

cum nu mai avea sânge
apă îi curgea din trup
spre nunta din Cana


nu mă uit

nu mă uit la voi ridicai
ochii Australiei swagman
confuzie sac mândrie

ia să nu mai stau cu faţa
spre lume ia să mă duc în
Australia ia să scriu de Alexandru

măcar şi de Gheorghe
ucis de virtualitate
şi cât aşteptând

m-aş pune în costum de socru
în faţa australienilor
swag mi-aş Matilda


ce-oi scrie

ce-oi scrie contrazicând pe Lawrence
ce-oi fi şi visat tufişuri
şi tu cu cine vorbeai

şi de drum pe 5 cu flori
bancă primum scrivere
poate mă mai auziseţi

iată scaunele adause
uşa deschisă ce să întrebi
cu mine scriind

jumătăţi de zile oculare
cu soră-mea înainte
Pacificului frăţesc


with me

with me tradus cu aci
rimând pronume englez cu
adverb dialectal românesc

e luni harnici bolnavi
nu se perisează spânzurătoarea
respectul printre antipozi

m-or fi aşteptând neîngropat
oasele spinării
lanseta balenelor

aşa şi veştile proaste
compresate vor plezni
în avion de 5 stele


cum să protestez

cum să protestez neducându-mă
în Australia dă-le roluri meseriaşe
că iubeşti poporul român

părinţii şi verişoara
ne-am uitat la un film
ce săraci eram în tinereţe

copiii în deltă ne-om
continua Australia
în centrul de poezie

pagină de puncte oame
sub norii peste marame
ca să nu moară de foame


ochii brăilencei

ochii brăilencei
pe sus Milarepa
cu soră-mea

până nu mi-o mai fi frig
până-n Austrlia că înapoi
sunt şi înainte de plecare

păsările Bucureştilor
pe ale australilor
de dragul şerpilor

muzica Australiei
pe-a lui Ben
în pinguini împins



paşii răspântiilor

paşii răspântiilor
în aşternutul crucii
picături de muson
păsărilor unison

în locul aparigraha ro
de nu cumva mai pe seară
ne căpătuim refuzul
în călcătura şenilei

răsura arsura
paharelor vărsate
oprire aparigraha
în pustiirea merelor

sac de clopote goale
pe cântar nici animale
abstinenţă femeiască
naşul să trăiască


GAYATRI

Gayatri

Gayatri se incantează pe sine
oi aprinde şi candelele diwali
via Dyonisos prehomeric

tinerele mame sălcetului
frustrarea strămoaşă begetului
nemaiîncetul încetului zetului

rămăsesem lumânare de pe urmă
aprind la vii la şcoală citiţi premianţii
mi-e milă de orga ce-o ascult

de-oi mai ajunge sculpturilor
ţigange dincolo de Gange
asociaţia patrioţilor români



nea Tudorică

nea Tudorică mai zi-mi cavalere
lulea aleluia copacilor mierle
până la dumnezeu cioara

veveriţa leagă apostolii
ne inversăm tinereţea în
acel teatru al coborârii pe role

ai lui Şacote suiau coasta
nu mi-ai spune regie asta
pâlcuri de însinguraţi tasta

eu fiind proteza intrării libere
cât o să mai tragi de mine
pe toate scaunele rezervat puştime

de-acum sunt al sălii interes
exact ca-n teatrele din New York
din ce parte ne comediază Sylvia

cum prima oară aş recidiva
şi lăsat în pace oi mai pleca
mi-am câştigat şederea rea

veniţi aici sosiţilor la gong
sonorităţi subtile să v-alegeţi
unde vedeai tu scenă sus mansarda

era mult fum şi-ai plecat
poate după Ionuţ şi Vasile
te duci la piese necunoscute


de câte ori

de câte ori mă petrecuşi
din turci cu nemţi şi tot la ruşi
ci nu-ţi mai ascultăm peruşi

mai mergem după mere pepeni
în monorimă să te depeni
prin ţepi de rapăn nemaiţepeni

opt canto smeu vult cargoşon
în hindi flutur alkyon
Ovidiu mi-l zbură anon

după o viaţă frică mi-s
realitate fără vis
cum aş ajunge la Paris

și-a săpat

şi-a săpat în ape mormântul lăsând cinstitul şarpe să înoate
pleava mută vânturată în ochii trecătorilor Marcu îl face
porc pe Codru fostul primar spune pilda lui Aaron dă să se
arunce în puţ cu mâinile întinse după norul de pleavă

se răzgândeşte scuipând în ciutură apoi strigă după toţi
să vină să-i cinstească după ce îngenunche şi se închină
la crucile de peste drum dragă Fortunatus ferice mama
se întoarce sufletul de pe unde  a mai umblat nea Ion

hai suflete ia colea eu am scuipat nu veneticii tăi dacă
îi aduci o joardă să-şi bată copiii toată lumea va afla
cât de învăţat ai ajuns încât Dumnezeu n-are s-o judece

după ce a crescut în pădure joarda s-a uscat şi a rupt-o
Codru să fluiere cu ea pe spinare cred şi eu că i-a mai
scăpat din mână să ştii tot şi poftim să nu te apuce frica
                                                                        25 octombrie 1970

tresăltând

tresăltând într-o singură vină
s-au aşezat pe scaune şi cer de băut
şi domnul dumnezeu a intrat în casă
iar la plecare a mulţumit

şi-a uitat acasă ţigările a luat-o spre
căsoaie din doi podari unul nu fumează
tot va găsi după sobă un pachet neterminat
măcar niscai mucuri fie şi ale trecătorilor

nici rachiu nici ţigări nici peşte
cum e mai rău cum nu scrie nici în istorie
fiul nu a rămas pe pământul copilăriei

îl uit pe fi-mio de când numai istoria e de mine
de ce nu s-o fi ducând mai iute la căsoaie
nici Crist n-a prins peşte pe asemenea ploaie

cei patru

din cei patru necunoscuţi unul avea alură de şef
şeful celor care cer un serviciu şi fură haine
trebuia să meargă la cursul de estetică religioasă
rugat forţat se trezi într-o camionetă pentru haine

geamul ochelarilor două coase nevăzute
o fi fost rănit îşi spuse domnule el să fie Murgu
o prostul ăla  n-a ajuns niciodată la Piteşti
nici profesorul n-a avut drum până acolo

şi în ce hal e îmbrăcat s-a dus costumul lui
tăiat cu una din coasele şefului sau ale celorlalţi
ascunse printre boarfele din camionetă

i-au mai lăsat doar un crac de pantalon
haina o dezbracă şi o aruncă în pădure
tremurând de frig intră în Piteşti la curs
                                                27 octombrie 1970

fratele geamăn

fratele geamăn al lui Dumnezeu ar fi deliberat
în aşa fel încât omul să nu mai ştie pe ce lume se află
coboară într-o vale şi umblă şi pe jos se spânzură
pe deal lăsând în urmă un lucru folositor o frânghie

pe această podea a murit Maria  când aş putea spune
cât m-am tulburat găsească-se cineva cu palme curate
să ne sfărâme o pereche de înălţime ameţitoare femeia
îşi pusese în gând să se taie şi să fie vândută cu litra

murind femeia mai vine şi o zi a sfintei moarte
noi ne cinstim din când în când cu apă curgătoare
pe când funiile căpătă întrebuinţări necreştineşti

am văzut-o dinspre drum cu basma decolorată
mă da afară cât să las loc  şi odăii să-şi dea sufletul
în timp ce peretele ţinea de tot ce-i trebuie
                                                                        1970


în haine

în haine de modă străveche încât
parcă nimeni n-a îmbrăcat aşa ceva
va mugi în danf de mitraliere arătându-şi
fără ruşine faţa cu două fire în mijloc

denunţatul şi-a luat viaţa în pădure
a fost găsit după zece ani un schelet
vântul îl legăna parcă se mişca dinandins
mergeam să-l întâlnim cu bucurie

calea ne-a întrerupt-o denunţătorul
la ce m-au părăsit puterile înaintea luptei
a învăţat materialitatea întunericului

îmbătrânind îi vom cânta un imn şi lui
s-a arătat în capul dealului era pace
pe cine iubiră boierii morţi daică Parastiţo


putere

putere care hainele amesteci miezuri
femeie dărâmându-te s-o-mpresuri
supus cu nimfe-n somn suptă în lemn
în care zilele ne încheiem

 ne uităm ne dezbrăcăm în oraş stăulaş
să nu mai vorbim ne iubim adormim
se însângeră mintea mai sinceră
de la inima dintâi ruptă-n căpătâi


când s-au întors

când s-au întors şi-au văzut
cei din război te ascult
câtă pagubă le-a adus
măcar şi în femei l-au răpus

au venit apoi ceilalţi
l-au dezgropat dezbrăcat
dar în pădure sub craci înalţi
să-l spânzure au întârziat

te înţeleg te ascult mi-e groază
bucură-te de ce-au întârziat
ziua în marea amiază
şi azi parcă încă îl bat

                                                1967

teatrul Kierkegaard
teatrul Kierkegaard bilete nevândute
nici la morgă leacul nu se caută
şi necuratul se ţinea mai curat
imediat după război în barieră
în pauzele filmului veneau artişti
Haplea-i făcea Stelei curte
Cateluţa sau teii sau femeia
călcându-vă pe toate în picioare
                                                9.3.'85

clipele
clipele cutremurului
cu lunile gerului
cu hangerul îngerului
cu lanternele răzbelului
mânerul zodierului
sabia preşcolerului
de ne prenumără
rotulă-n loc de umără
                                    10.3.'85

cum dansase
cum dansase bufonul şi apoi bufonul dansase
dansase nunta şi apoi nunta dansase
azi dansa India şi India încă nu-l dansează
dovedindu-se că nu tot ce e dans e India şi
nu tot ce e India e dans oasele blondei
mai aveau puţin să intre în Euridice
trei ore şi iar trei aseară şi azi şi iar răspoimâine
introducerea e făcută de la Ioan la Ioan
mâine poimâine totuşi Gitagovinda lin-cătălin

scrisoarea
scrisoarea i-am pus-o în carte atelier
mi-a spus maestrul necum să doarmă
ziua în amiaza mare ploaia trecuse
şi prin oraş miliţia se sorea as well
cozile la ciocolată de nu-mi vin în minte
natura metafora naturii metafora
natura metaforei n-am sentiment
şi liniştea mă vizitează neumbră


cam când

cam când am ajuns la Dharma de-o ştiam pe lângă Buddha
lecuitu-mi-am crisparea vorbelor nemuzicale
mi-era jaf de dodii blânde pân' la urmă până ieri
mâine-aveam să-mi văd de treabă încă fără o vedere
când citeam ideograme cu sfârşitul de visare
înţelesuri dezlegate din ceramici la fereastră
din pridvor vedeam afară ca o vizită plecarea
doamnelor necunoscute una câte una toate

aproape
aproape înapoi în aer prin Di Se şi Nya Non
locuri imaginare fără margine oprirea
în praful pierdutelor cărţi de sculptură
întoarcere din cântec numai în aparenţă
în apele dodii apa din piatră vorbire
câtă carte spre cenuşa cărţilor are
în fostul capitol arderea mantrelor
telefonează ilustraţiile din Alba
                                                6.5'85


stanțe

stanţe de opt în lungimi schimbate
acuzat ieri de universitarism apărare doi
miniştri ceea ce era de demonstrat o gelozie
o mână întinsă abuz timp scurt cald
nu ştii de ce să te mai vaiţi pe pământ
nicio nădejde am scăpat de speranţă
scrisul s-a sinucis din plăcerea ştiinţei
nu le-am lăsat să vorbească dinadins



azi voi traduce

azi voi traduce tot cornul de yak aşa păru arderea mantrelor
abia urma cu pocăinţa lui Rechungpa nu am început
rost de goană a neprevederii ne întrecusem disperare
pe toate vocile ce-am cânta din cocioabă-n palat poate la porci
ziua s-a dus numai ducere vrednicia de neunit ne curge
nimeni de tras feţe crispate în anonimizarea explozivă
am să regret jumătatea de-a doua a primului rând de-aici
să fi început tot numai cu o jumătate ca de mântuire


toţi se strâng

toţi se strâng la pace-n crâng de iau foc m-apuc să plâng şi să-i stâng
fata de la ţară era Tară ţara era Tara Brâncuşi era Milarepa
Peter îl pârâse Mircea nu râse Tara târa doctrina învierii
n-o spune Marpa o tace Mila n-o traduce Jacques
Rudra atunci de-o crezusem lipită ce fata Margret
aceeaşi piesă dumnezeule ce fericire că nu se pierdu
în neînţelegerea dintâi de la inimă
n-are cum ieşi dată fiind în minte
                                                5.7.'85


aşa-zise rânduri

aşa-zise rânduri lungi
dilatate de-astă-vară
dublu scund a nibelungi
peste vlahii bunăoară
ce e-n plus cară-se azi
ce rămâne mă omoară
dublu lung a huniazi
peste vlahii bunăoară

şi-aşa-zişii nibelungi
mâine rimele contractă
dusu-n rimă rândul ungi
febră fără muscă dreaptă
mai suflare tusea tuş
debruiat de ce omoară
sunet nopţii auruş
netezit la bunăoară
                        6.3.'85



 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu