90-91-82
1990
nu
se năzărea
nu
se năzărea
jumătatea
sa
revoluția
cutăricăva
m-o
admonesta
momo
m-o mâca
și
cu dodia
Nola
să trăiești
până-n
București
Giovanna
e andatta
că
o bate tata
cigaretti
due
bătute
în cuie
s-a
mai dus
foarte
plus
bate
lux
fiat
lux
pozelor
rozelor
în
Indore
grazia
notte
teracote
fum
pe coș
pod
cocoș
pini
rotunzi
despătrunzi
amfiteatru
turnul
patru
de-a
pătruns
soare
uns
prin
tumel
prin
inel
Jundandel
palmieri
palmieri
ferchezuiți
oilor
nu behăiți
stânjenei
nestânjeniți
încismatelor
răchiți
așteptați-i
pe tranziți
sus
mai sigur jos veliți
la
cină mitraliera
în
noi și la Abdera
certându-ne
himera
filigranat
computer
nimic
ce dă din uter
în
praf e a mea mutter
un
italian de stâng
zice
vine Timișoara
a
rima cu-a lui Ferrara
luna-n
dreapta n-o mai strâng
doamne
unde-ți petreci seara
că
mi-e mintea numai crâng
jos
ard lumini tămâie
până
peste Banat
Eminovici
rămâie-n
cerescul
împărat
altarele
mângâie
și
melancoliat
pe
Rabindranath l-a salutat marea
pe
Mahatma l-a salutat Blaga
pe
Maica o salută Golanii
Maică
tu ești lângă rugăciunea
lui
Eminescu mângâindu-ne
libertatea
nemuritoare
după
după
ce m-ai omorât
m-ai
cuprins pe după gât
după
ce m-ai gâtuit
o
rărisei din clipit
de
ce nu vă bucurați
pe
când vă omoară frați
criminali
sanctificați
vreme
indigo dicteze
din
memorie asceze
martiraje
calabreze
între
cheile franceze
declinarea
cazului
Cheile
Bicazului
blândețe-n
mușuroi respir-o
pauză-n
teatru lumea mir-o
foșnet
în toate limbile
femei
pierdute zimbrii le
mâna
de tuș sub linii
ghicească-le-o
elinii
așa
eram
așa
eram în viață pe când mergeam la curse
fript
aerul de șoapte când lacrima nu curse
ar
fi un film de lume sfârșită împreună
și
niciodată timpul de soare și de lună
n-am
petrecut cruzimea cu dragoste atlantă
decapitându-și
trupul mințirea de bacantă
de-al
sfătuirii satir întorsă la ai ei
nu
s-o lega reproșul nevsetelor de smei
suită
despărțirea pe mute ruturi zise
copilei
mănăstire copilului parise
pe
câtă călcătură vocația de-o parte
iubi-ne-vom
o viață uita-ne-vom o moarte
tulce
tulce
de dulce tulnice culce
sfântul
Francesco frate al fresco
lume
lumină ca luna plină
ape
secrete oglinzi îmbete
disimulato-n
pașii lui Platon
suferă
nuferi numai să suferi
moartea
comună de ne cunună
destin
cu soartă viul cu moartă
mama
mă naște cam pe la Paște
apoi
mă cheamă țărâna mamă
Diana
suplă păduri acuplă
cu
păunașul codrilor Iașul
dai
fiecărui ce ne mai dărui
viață
și moarte întreg cu parte
muiere
miere fiere-nfiere
lacul
din ploaie umple-l Danae
ne
mai observă stinsă Minervă
1991
adormind
golf
adormind
golf trezindu-te
cântec
într-o diană
tu
descrii jalea câmpului
alegerea
sinuciderii
letter
words for the same
sadness
called thought
pagini
de-astea ne lipsiră
nici
dușmanii nu citiră
cantarida
Londrelor
lindina
atolilor
înhăitarea
sorilor
florilor
vrejurilor
altfelul
omorurilor
de
mă minți de nu mă minți
ești
femeie cu părinți
de
mai vii de nu mai vii
ești
femeie cu copii
de
iubești de nu iubești
femeie
din București
de
te lasă nu te lasă
în
America mireasă
pe
necitite oe nescrise
tu
vei mai prefera narcise
cine-n
Suceava te găsise
la
Zamka-n clopot iarbă ți se
în
ascultare nu de misse
în
voce tremurând abise
strigați
copii crescute vise
pe
necitite pe nescrise
1992
ești
ești
numai din țara asta numai
din
satul tău numai din căsuța
cu
două odăi mai mult ferestre
nici
una spre nord la miazăzi
urzoiul
spre cea de răsărit
buduroaiele
afară zburate
spre
nucul tăiat la moartea
mamei
fără bani de-nmormântare
n-ai
habar de lumea asta dusă
plus
ce-o să vină nu te mai cheamă
strigăte
plouate pe copii
fata
pe o regie civilă
ne-o
trece agonia ca o bucurie
schimbă-te
dă-ți un pumn scoate limba
ne-ar
trebui prunele prunilor tăiați
distrugere
prodigioasă ne păscu din veac
la
ce ne-am despărți în curăția furată
de
spinările răscoapte ale rechinilor
unde
sunt oamenii serioși
unde
sunt tinerii feți-frumoși
unde
sunt fetele cinstite
unde
sunt crescătorii de vite
unde
sunt cei ce nu mai fură
unde
sunt criminalii în armură
unde
sunt sfinții din jilț
unde
sunt îngerii cu șbilț
nu
mai cânți nu mai vorbești
mă
mir la ce mai trăiești
cine
să te mai omoare
mioare
apus de soare
du-te
și înjură-te
Doamne
neîndură-te
spre
alți munți Bihar Bihor
cum
mi-a fost moartea să mor
nici
strigăt
nici
strigăt nu te pierde ce n-ai da
cochetă
sanie pe lanț sub nea
cazi
lemn arzi căprioara-n laț
ne-apropia
ocheanul braț la braț
pingeluiți
rășina căpriori
cu
Nanda Devi prânzului răcori
din
Bombay armatorul cu ziar
chinezilor
basarabeni fanar
în
Moscova pancartele omor
Moldova
molotovă dragă lor
la
fel americanilor deviz
de
viză pe independent parbriz
trei
nasturi între filme înghiții
și-mi
pică ochii fostei veresii
cum
nu te-afunzi în Himalaia nici
zăpezilor
nu le îndemni furnici
mereu
la începutul de poem
sărit
în hău matern sub diadem
cum
te-ai îmbolnăvit să stai de viu
în
depărtările delir deliu
nu-mi
urmăresc nici partea de covor
filosofat
persan pereților
cireșe
cireșe
păsări amărui
bătăi
armate pui de cui
îi
dete caporalului
din
elea lungi homarului
pe
burtă la loc comanda
două
numere Smaranda
când
sub pat el mă băgase
câinele
căzut pe oase
atenție
trec tancurile
târâș
pe coate și genunchi
și
cum dădea-n fluier cu bocancii
îi
rup piciorul prins în Vâlcea
i-arăt
eu cum vin tancurile
la
Heidelberg în New York scris
ca-n
vârful Folgariei mi-s
ceva
mai mult
ceva
mai mult de două luni pre Indii
ființa
cui și-a mea nemaisonindii
pluralele
rimate inabil de
cuvintele
împleticite pilde
nevasta
îmi trântește ușile
țânțarii
țărilor căpușile
deci
nu ne revedem calamici
cu
dumnezeul foștilor germanici
la
nervi speli vase dacă nu speli rufe
se
duce vremea țâțelor de fufe
industrioiul
trup c-al dumitale
mai
gras la față mâini fractale
ce-oi
fi spălat orgolioasă pleci
cu
dumnezeu alături la dovleci
vei
și lega alcool de gambă
nu
muzicală pic de malagambă
nu
făceam politică
nu
făceam politică parol
zvâcneam
centauri pe rol
deșteptăciunea
tunurilor ruse
metal
pe cap de fier s-aduse
secretul
vieții moartea laur
și
veștejit și ne de aur
studiază-se
părăsirea comanda
poza
mergătoare ananda
voi
nu-mi înșelegeți glanda
nici
deșertuțul Karaganda
de-o
șansonetă cu Sanda
pe
ce tinerețe banda
nici
arici nici brici un ban da
vină
euforia
vină
euforia morții putrezitoare
grabnic
întrebându-se a companie
grave
cadavre peace is deathe Sarajevo
cum
te înconjură aura întunecimii
Alecu
Russo trece podul pe la Tighina
Alecu
Ghica la poarta templului Jaganath
femeile
în trenuri deraiate nască
întru
zărirea stelei magii orbi la timp
Vinod
aproape-n uitarea zoroastriei
siriaca
întrebându-l de un poet
simplificate
poemele de amurg
doctor
honoris causa în woodland
pagini
sanscrite ori nimic Albionul
calm
șamanism un chong pe Jamuna
oameni
mulți în gesturile bazarului
spitalul
Jain de vizavi de Lal Qila
Tiraspol
Tiraspol
ucide adus de Siberia
până-n
Sibiu poate yana
copacul
o femeie dărâmându-l
cu
tot soarele din coaja infernului
bobul
de orez fecundând Himalaia
șoarecele
sodomizând elefantul troian
până
și norul trezindu-te acoperise soarele
nu
știu dacă am avut c-am avut holeră
mă
și durea în Amazonia serii
pe
somn devreme nopți tiraspe
exact
ca Dariu-al lui Istaspe
te
culci cu visul pe-mpușcate
să
te trezești oltean macate
ferindu-te
cum te aruncă
bombarda
și nu singur luncă
la
nevăzută și grădină
poetului
să te ațină
în
romanul colonel
este
foaia de bordel
el
se-ncineră bătrân
Jean
jumate fără fân
tocmai
azi de împărați
maică-sa
nici la Galați
astei
Prahove țărână
peste
anima stăpână
se
luminează tir pe somn Tiraspol
Cocioarvă
pe unde o fi pus cărțile
femeie
înveselită de operație
pe
legăturile cu biblioțara
nu
te mai snobești snopești
miaună
surzenia în parte
ieri
cu meditația azi cu pagină
dacă
mai ajunge la citat
cum
omoară rușii păsări înjurate
anglic
panglic dodii netelefonate
doar
războiul gluma cât că te omoară
și
se ivănește sconxul subțioară
vii
se priveghează la plecări incerte
sfinții
cu Așoka să nu se mai certe
te
gândeai prin lume c-ai trecut agale
munții
te uitară sângele la vale
contaminezi
mai moale
andante
ideații
la
sreașină la poale
surorile
și frații
așteaptă
cine moare
a
mai trăi pomană
aprinsă
lumânare
vecină
narcomană
ți-am
fost mi-ai fost prieten m-ai ucis
copiilor
le-ai spus că nu există dumnezeu
mărunte
educații copii în locul sângelui
regie
arheologică muzică de război
Eroica-n
Berlin cartea de pace
spre
Chișinău microbuz albastru iranian
Romulus
încă etnos în sala academică
pe
cine porecliseți regina de cupă
morbiditatea
din lipsă de umor și caracter
tot
mergem în vorbele politrucilor
cu
neveste nevorbitoare pământului
vârfuri
verzi în plai albastru vara morți
demult
m-am dezvățat de testament
ziseși
de putsch acum încep războiului
motivați
numai de primejdie singura-ne soartă
Dubăsari
și duba noastră cu bătrâni și securiști
câte
și-ale vieții și-ale morții și-ale nimicului
ne
privește comensurabilitatea caravană
unghiuri
comuniste de filmare muribundă
octogenarii
mă retrag din consilii
în
bibliotecă și greu ne ironizăm
trei
mese rotunde pe o împăcare
în
neant cu discursuri de pelin
o
bătută sciților și cine știe capul
nu
spui oricui că l-ai mai văzut
Wulfila
Golful Basarabia
haine
mâncare meditație rugăciune
ajungi
pe front virgină de război
dulgheri
muzeografi
cum
să practici devoțiunea
pământească
născut din
frumusețea
batjocorită
femei
nevrotice în amurg
urască-te
în calea ucigașilor
cum
dacă-ai fi trăit
ar
fi avut cum să te ignore
lăudată
să nu dea greș
țintuindu-te
toată viața
oriunde
de oriunde ca și cum
îți
ești carabina sortită
spre
tine îndreptată
că
de ce Dubăsari
la
Consiliul de Securitate
când
mergi în Basarabia
îți
faci o cruce
sub
fulgere că de trei
zile
plouă mană
vezi
merele și vinul
încirezând
bazarul
te
năpădească semin-
țiile
în necunoștință
de
la zero azi și mâine
cu
Sisif mânânci o pâine
mai
străinul niciun câine
nu-nțelege
azi și mâine
ci
tu doame ne rămîine
dăruiești
la câine pâine
dragostea
ne e de câine
de
la zero azi și mâine
a
se găsi din subiecte
cămara
crestei basarabe
o
Indie de dialecte
pân' la Soroca Om și Babe
ce
să le spun tăcere secte
armata
paișpe fără roabe
abia
a treișpea incorecte
stanțări
de Gemina la boabe
deci
imnuri urmă improviză
cântarelor
de peste vreme
pe
Tisa tisă marșandiză
pe
Nistru sângerate creme
grâu
supt în drumul către spice
de
râs dușmanul să se strice
de
și-a pus sub cap la moarte
traista
cu țărâni departe
din
toate pământurile
să
nu-l bată vânturile
mormântul
Sibiului
buruiana
viului
mâna
balomirului
verde
calomfirului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu