S-O ÎNTUNECA

S-O ÎNTUNECA de George Anca

s-o întuneca

s-o întuneca peste îndrăzneală
a doua a treia oară
ocară oca ară cocoară

proaspăt rași călugării
sfetnicii capelanii
indiferenții la plăceri

barbă frumos aranjată
bărbații divini regii
cei mândri cu propria tinerețe

barbă neagră îndurerații
că nu și-au putut ține o promisiune
loviții de nenorocire

barbă stufoasă asceții
bărbații sub un legământ
îmbrăcați în scoarță de copac

regula alcătuită de mine
este pentru cei ce vor trăi în viitor
pentru că vor avea mai puțină energie

s-a ivit apoi din același
principiu al subiectivității
mântuirea lumii

termodinamic lumina
este produsul ultim
al declinului energetic

starea staționară
neagă starea inițială
mai menținând devenirea

timp scurgându-se
pretutindeni neîncetat
fără început fără sfârșit

ce e fals și ce e adevărat
poartă asupra
îmbinării și diviziunii

în cuvântul șoarece
șoa nu înseamnă ceva
este doar o glăsuire

rugăciunea este o rostire
dar nu e nici
adevărată nici falsă

niciun om nu e alb
orice om este alb
există un om alb

om non-om orice om
non-orice om
non-omul nu este drept

se enunță este despre
Homer în sensul că este
poet dar nu în sine

mijlocirea lui este
de la a fi ființă
este comună tuturor verbelor

sensibilul până
la formă și alcătuire frumoasă
nu până la gândirea pură

îmi sunt mie nemărginit
existența mea este proprietatea mea
recunoașterea mea ca persoană

trezirea spiritului
din starea lăuntrului
la conștiința de sine

contradicția orientală
dintre lumină și întuneric
transpusă asupra spiritului

nefericirea necesară
unității omului
cu Dumnezeu

participând la adevăr
este un moment
al ideii divine

râul curge în ocean
tulburat de regele
elefanților

elefantul se preumblă
cu tânăra-i pereche
la poalele muntelui

elefantul în rut
vine fără perechea sa
unde au secat mlaștinile

auzind bubuitul
tunetului
elefantul se înfurie

bătut cu bice de fulgere
cerul plânge
cu stelele stinse

în cingătoare de fulgere
șirag de păsări albe
norul elefant pe cer

din veritate

din veritate în veritate
puteți merge
până la Dumnezeu

adevăruri ce nu pot să nu fie adevăruri
pe care toți cei ce deschid ochii
le văd în ei înșiși

întrebai silabe
răspundeam elefanți
nicio deșertăciune

de-ai fi unul din dușmanii mei
încetează de a mai fi
în fața cenușii mele

publicul trezit
din nebunie îi va face
să roșească pe cei puternici

cum a fost înșelată toată lumea
de scriitorii care s-au prostituat punând
cele mai mari fapte vitejești pe seama lașilor

versurile exilatului de la Tomis
ca unele fraze ale lui Platon
ca Dieu est en nous al lui Ronsard

au părăsit capela regelui
venind să asculte cu oamenii
de rând cuvântul lui Dumnezeu

Ivănescu-Joyce Stăniloae-Maxim
Noica-Aristot Corneanu-Scăraru
Bogdan-Hegel Anca-Drăghicescu

creștinismul a fost
abandonat în Bizanț
drojdiei sociale

sălbăticia plebeiană
și infamia curtenilor
își găsesc justificare în religie

conceptul forței
devine real prin
dedublarea în două forțe

forța reală nu este
nimic altceva decât
o suprimare a ei însăși

devenirea neidentică
a identicului și devenirea
identică a neidenticului

imperiul liniștit al legilor
copie nemijlocită a lumii percepute
este convertit în opusul său

pedeapsa infamantă
se transformă în iertarea
care păstrează esența omului

faptul de a deveni
identic sieși
este deopotrivă o scindare

din aparența colorată a sensibilului dincoace
și din noaptea goală a suprasensibilului dincolo
conștiința pășește în ziua spirituală a prezentului

conștiința de sine are
înaintea ei o altă conștiință de sine
ea a ieșit în afara ei

conștiința nefericită trebuie
să aibă mereu în una
dintre conștiințe și pe cealaltă

legea inimii se găsește
în ființa pentru sine
a conștiinței

bătaia inimii pentru
binele omenirii trece
în turbarea prezumției demente

mișcarea legii

mișcarea legii umane și

divine își are expresia

necesității ei în indivizi

acest individ singular

nu are decât valoarea

umbrei ideale

principiul asuprit al ruinei

și al distrugerii apare la lumină

și este ceea ce are valoare

vina semnificând crimă

s-a îndreptat către o singură lege

a respins-o pe cealaltă jignind-o

cel ce acționează renunță

la caracterul său

și la realitatea sinelui său

umbră lipsită de sânge

lege a slăbiciunii și întunericului

lege a zilei și a forței

guvernarea fiind spiritul simplu

adică sinele spiritului poporului

nu suferă o dualitate a individualității

nu cercetați decât ce deja se cunoaște

nu cercetați niciodată un necunoscut

căutați pe cineva ceva o vagă cunoștință

când te îndoiești de o veritate

înseamnă că ai deja cunoașterea

vagă a unei alte verități

în spiritul uman există

un rest din știința divină și multă

uitare remediabilă prin experiență

om animal călători

unul a mai făcut voiajul

celălalt nu

când turbau când își făceau sânge rău

asta mi-e credința

era mai curând poveste decât povață

avec votăr permission

accent ceh sau slovac

ce n'est que de l'iurin

recunoscând miracolul

înălțării la cer

n-a căzut cu fața la pământ

nu riscul nu lupta ci moartea

libertatea omenirii întregi

cei din escadrilă îi judecă pe arbitri

în capul universului

sabei sarmați își duc

izvorul să-și potolească setea

nu culcuș în iarbă

nu umbră de măslin

străin alungat și din râpă

o aduc din orășelul din vale

dar nu pot să-i pomenesc

numele că aude căprița

să nu îndrăznești să uiți

fiecare din noi e Cristos

toți suntem răstigniți

trăiesc în tainele poetului

îmi bat joc de toți acești

agenți atât de importanți

primirii crabul întorsură

nemaitranscrisă albăstrea

reminescență cremene

umblă și Socrate

fiecare parte

reprezintă o spusă

privitul drept privitul într-o parte

privitul cercetător zăritul privitul roată

privitul atent privitul în sus și privitul în jos

falanga

falanga în șiruri

arcașii prăștiașii

să tragă în barbari

separarea fenomenelor

nu prin foc ci prin spirit

un sort de foc divin

în urma unui accident

Dumnezeu a pierdut omnisciența

și o reface prin știința umanității

nu mai putea rosti niciun cuvânt

făcea semne unora și altora

capul sus semne din ochi

spațiile dintre elefanți

spaima călăreților

pedestrașii călcați în picioare

unele lucruri

sunt și în sine

altele nu

a vorbi frumos despre Homer

e putere divină

te pune în mișcare

cât de multe pene

ochi ascunși sub ele

limbi glasuri urechi

zvonuri false

zvonuri adevărate

mai ales în război

în timpul mulsului

nu se grăiește nu se cântă

nu se rostesc măscări

concordatio complexatio explicatio

via negativa

coincidența contrariilor

sărăcia umilința pocăința

nu carne nu vin nu căsătorie

numai Tatăl nostru

au accentuat dualismul

sporind rolul

diavolului

străin predicator vrăjitor

rezistență persecuție triumf

tu însuți te-ai fi convertit

grecii începutul filosofiei

Hegel desăvârșirea ei

apoi descompunerea

în formă de imaginație

fără imaginație

fără corp

vârstnicii pricepuți

puși de rege

în slujba reginelor

gândul nereal

se ivește prin renunțare

la realitate

un gol al persoanei

o existență întâmplătoare

o mișcare lipsită de esență

lumea înstrăinării

eterul conștiinței

conștiința în două lumi

sinele însinele

existențe indiferente

cultură pură

vorbirea judecata

conștiința onestă

conștiința ruptă

vorbirea conștiinței simple

decât monosilabică

față de elocvența spiritului cultivat

în vorbirea lui

pervertește tot

și este monoton

sintetizează numai

trivial conținutul

vorbirii spiritului

binele nobilul

răul excelent

vorbire fără gândire

cerința dizolvării

se adresează decât

spiritului culturii

rațiunea renunță la conștiința cultivată

cade în simplitatea inimii naturale

în sălbăticie natură nevinovăție

se pricepe să judece substanțialul

dar a pierdut capacitatea

de a-l concepe

această vanitate

are nevoie de vanitatea

tuturor lucrurilor

transe transature strânsura

scăzut din adunare regrete-se apusuri

de epic râset pricopsit terorii

tenente de război te lasă

țintei împrimăvărarea marș

verzimea ochilor prin scuturi

ne-am îngrozit

ne-am îngrozit cuprinși

de o frică zadarnică

în fața unei măști false

întruparea femeilor celeste

sub blestem

ori pentru a avea urmași

cei ce-au murit în război

fără a fi lăsat copii vor fi lăudați

precum copiii nemuritori

gura ta cea de gând

tăcerea ta cea de gând

în luarea aminte

leproși curățați

diavoli sugrumați

credincioși împărați

inima ticăloasă

sufletul întinat

mintea întunecată

surzenie lacul șarpelui

năpârlire pe mărăcini

în prematuritatea ocheanului

mai o dată cu muma pe tren

a mai dura îndura de-a dura

capul neantului van

foaia raia Cinzia cinci ziare-mi

catrafuselor capac baremi

dă în fiert vita os cos claustros

mintea strămoșilor

Dumnezeu mama anima

la vedere în suflet

te vei milostivi de mine

pe lumea asta

și în cea de dincolo

Catullus m-a povățuit

să rostesc din suflet cuvinte

frumoase despre educatori

ieșirea din ascundere

este ieșirea la iveală

în starea de neascundere

cei ce nu pedepsesc pe cei nelegiuiți

să nu aducă sacrificii

ofranedele lor să nu fie primite

conștiința pură ca și masele se arată esențialități

spirituale mișcări absolut neliniștite

suprimându-se nemijlocit în opusul lor

neispitire de nuntă

munte netăiat

pântecele tău m-a înnoit

roua pe lână focul pe rug

cuvântul cel dintru început

trezit-a umbra legii

din tine s-a închipuit

precum suntem noi

cel neîmpărtășit de chip

cel ce ține toate

numai cu voia

în brațele tale se ține

pruncul tău cu mâna sa

a cercetat vizuina cea

pierzătoare de suflete a aspidelor

din muntele netăiat

s-a tăiat piatra

din capul unghiului

nor luminos

al apei cele vii

ai plouat pe Hristos

îndoit în fire nu în fețe

Dumnezeu desăvârșit

Om desăvârșit

Isaia dănțuiește

văzând născut din tine

pe Dumnezeu și Omul

fie că trăiesc

fie că mor

nu sunt Osiris

psaltirion

psaltirion al inimii

sub arcuș de gând

strigat de cinci strune

inima pământului

inimă fără vină

inima cuvântului

ajută-mă să zidesc

în negrăita fire

din depănarea litaniei

bunăvoință de rouă

trandafirul cel plâns

al întoarcerii de taină

ascetică neprihănire

nemărginirea desăvârșirii

cu trup de nestricăciune

trăirea minunii

viața nu ne-a fost dată

să fie numai trăită

sita țărânei de peste apă

nisip înecat în persoană

vâslindu-și subțiorile

în Roma femeile

au întotdeauna în mână

Republica lui Platon

este de prisos ori ba îndemnul

oracolului din Delphi

cunoaște-te pe tine însuți

Socrate este viețuitor

omul este viețuitor

în chip întâmplător viețuitor

se plimbă în chip

întâmplător respiră

în chip necesar

lumina pură împrăștie

simplitatea ca o infinitate

de forme și se sacrifică

libertatea absolută trece din realitatea ei

care se distruge pe ea însăși

într-o altă țară a spiritului conștient de sine

poporul în cultul

religiei de artă

se apropie de dumnezeul său

cultului religiei de artă

îi lipsește acea simplitate

abstractă a esenței

această devenire umană

a esenței divine este conținutul

simplu al religiei absolute

omul divin individual

are un tată existând în sine

și numai o mamă reală

tot ce se petrece în univers

este o dovadă că există

o providență divină

nu-ți cauți fericirea

în respectul pentru tine

și o așezi în sufletul altora

ce fel de parte sunt

din ce fel de univers cum e

structura mea față de a lui

în cursul ambasadei

Demostene ceru cu stăruință

să ia parte la masă alături de noi

susținea că eu l-am îndemnat să ne unim

spre a preda împreună pe fiara de Filocrate

îndemn cu totul plăsmuit de el

ne încredință că va vorbi astfel încât

va închide gura lui Filip

cum ar fi cusută cu papură uscată

vos prima

vos prima Christi victima

vous première victime

tandră turmă de martiri

fără suflare l-ai zărit

i-ai sărutat trupul străpuns

de moarte și dezbrăcat

ceea ce ești albastru

nu respingi rugăciunile păcătoșilor

asculți pe creștini în scârbe

fie făcători de pace

înțelepți ca șerpii

blânzi ca porumbeii

ades despre tron în cel vechi

în nou despre păzit porci

și alte animale nobile

în vechi poruncă

în nou smerire

simplă umanitate

credință înainte

credință în timpul

credință după

jucăm câteodată faraon

fără să aprob să se ruineze cineva

deși hazardul lâncezește fără miză

scribul citind

poporului primul

din voturile înregistrate

rostește numele celui

ce-a semnat cât și al tatălui

și al demos-ului lui

jură în fața consiliului că

el felicită cetatea că a trimis

în ambasadă asemenea oameni

prin bunic ar fi un

dușman al poporului după

mamă un scit vorbind grecește

legiuitorul îndepărtează de la

purificarea lustrală din agora

pe cel ce refuză serviciul militar

pe cel lipsit de curaj și pe dezertor

și nu-i permite să fie încoronat

și nici să ia parte la sacrificii publice

iar tu chemi în orchestră

în timpul reprezentării tragediilor

pe cel ce a predat dușmanilor templele

campanulă nulă campa

ne luăm de mână rampa

crestomați în pampa vampa

ultim act izmană pestă

crematorului investă

creastă barbian agrestă

frig de cald

tropic medald

shinto anumald

semnificațiile piesei

pătrund în auditorii

cu ajutorul interpretării

starea emotivă pătrunde

trupul precum focul

în lemnul uscat

frica la vederea elefanților

auzirea bufniței

noaptea întunecoasă

se va interpreta prin

tremurul mâinii

zvâcnirea inimii

sila trebuie subliniată

prin acoperirea nasului

stânjeneală și junghi

cel dezolat are chipul

și ochii jalnici de oftat

ca yoghinul în meditație

rușinea se va reprezenta

prin acoperirea feței

roaderea unghiilor

panică din semne rele

elefanți turbați

atac dușman

aroganța se va interpreta

prin iritare nerăspundere

priviri peste umăr

disperarea se va reda prin

căutarea unor tovarăși

născocirea unui mijloc de scăpare

interpretarea violenței

se face prin ucidere

întemnițare amenințare

certitudinea scripturilor

se va interpreta prin

instruirea discipolilor

chibzuirea prin

interogații

planuri secrete

judecăți contra lucruri contrare

înțelepciunea e ceva bun

înțelepciunea e ceva rău