George Anca
CUVÂNTUL ÎNGER
Apud
Maxim Mărturisitorul
Dumitru Drăghicescu
Dumitru Stăniloae &
Diogene
Diogene sau
Serapis
condamnă artele
știința
politețea
pe cei ce ne
vom mântui
ne prinde
îndelungarea zilei
gătit-ai
înaintea mea masă
oamenii fac
zeii
le împrumută
veșmintele
vocea și
formele
patimi
împletite în înțelesuri
cunoscut în
chip necunoscut
cunoaște mai
presus de cunoștință
se râvnește
salariul
trădătorului se
surâde la
mărturisirea
crimei sale
prin credință
nu prin vedere
patima de ocară
a dragostei
patima de laudă
a dragostei
paradisul nu
poate
fi cucerit
decât
prin violență
firea
lucrurilor contemplate
oprește patima
din mișcare
lucru
nepotrivit cu schima
arta natura
posesie de sine
a cunoaște
înseamnă a prevedea
juisanța se
tocește prin repetare
Plutarh
Plutarh și el
credea în
Dumnezeu
unic și
transcendent
unul fără de
început
necuprins având
toată
puterea de a
exista
prim născut lui
Dumnezeu
verbul interior
născător
de verb
pronunțat cuvânt
nici început
nici mijloc nici sfârșit
nici altceva ca
vreun predicat
al relației
față de ceva
Minerva Zeus
Isis Amon
Logos Fiu
Dumnezeu
tot sufletul
după chipul său
îl aduce la
existență
a se mișca prin
sine
ca lutul se
împinge
pe sine spre
pierzanie
asemeni lui
Faraon
ziua
ziua
a șaptea
și a opta
timp înșeptit
fire încincită
opt
inteligibilele
Domnul se arată
în lume când
are
treizeci de ani
Petrarca avea
șaptesprezece
ani
cînd Dante muri
scris în cer
la locul
nepătimirii
de harul
înfierii
contemplația
tainică
a veacurilor
după har
după fire
mântuire
răsare cuvântul
existând de
sine
ca ridicat din
morți
sâmbăta
sâmbăta este
starea de pace
și nepătimire
absent față
către față
de față în
oglindă
și ghicitură
Dumnezeu este
după ființa
însăși
întreg numai
cugetare
orice cuvânt
rostit
este o
dualitate
sau și mai mult
cuvântul înger
coboară din
iconomie
și se înalță
părintele
harului
mai presus de tot
numele ce se
numește
Navi se roagă
să stea soarele
deasupra
Ghibeonului
îl ia drept
un grădinar
asemeni
Mariei
Magdalena
cuvântul trup
își fac loru-și
în chip vrednic
de ocară
cuvânt prin
fire
trup la vedere
trup întrupat
cuvântul se
face trup
prin fiecare
din cuvintele
scrise
niciun sfânt
n-a coborât
de bună voie
în Babilon
nobila cetate
Marche
unde divina
noastră mamă
ne-a adus pe
lume
ascunsele
ascunsele
nopții
fățișe ale
zilei
frica un rău
așteptat
la lumina
cataclismului
adorând același
Dumnezeu
cu Apuleius
suferea de
picioare
de cât pășise
pe drumul lui
Dunezeu
latinește
filosofie practică
elinește
contemplația naturală
evreiește
cunoștința tainică
omorâtor
patimilor
pierzător
gândurilor
am ucis toți
păcătoșii
cânta-voi
și voi înțelege
de unde vii
îndelungă
răbdare
necăutare în
slăvi
străpungerea
inimii
prin moarte
viață
prin ocară
slavă
satana cel ce
se opune
trup din
sămânță
suflet din
sânge
feciorelnic
plânge
patruzeci de zile
înainte de
împreunare
și patruzeci
după
margos născut
din
putreziciune
între pământ și
apă
mănâncă la
pământ
până îl
găurește
și iese la
vedere
moare în trei
zile
alte trei plouă
și revine la
viață
făcea multe
semne
n-au crezut
și au râs de el
junca adică
trupul nostru
să fie
înjunghiat
numai să ne
aflăm îmbrăcați
și nu
dezbrăcați
să ne răstignim
nu numai noi
lumii
ci și lumea
nouă
David s-a
născut
nu din aplecare
lăuntrică
ci din uitare
de sine
fără făptuire
morală
lapte
contemplație naturală
mielul
învășăcelul
sângele boului
omoară
animalele
afară de câine
fire ce urcă
munții
sare
prăpăstiile
se încântă de
melodii
taina
taina
îndumnezeirii
ne fie ținta
Ramakrishna și
Vivekananda
ai lui Romain
Rolland
dezertară din
hinduism
duhul a biruit
firea
și a convins
mintea
să se
odihnească
Blondel
înțelege
credința
doctrinei publice
gloata nu
religia lui Blondel
când vor învia
nu s-or însura
nu s-or mărita
pentru tine
Doamne
murim în
fiecare zi
ca oile de
junghiere
el nu îngăduie
niciunei
amintiri
supărătoare
să se
întipărească în minte
căruță cu patru
roate
isihia
rugăciunea
dragostea și
înfrânarea
roagă-te pentru
mine
frate prea
cinstite
că mari rele
aștept
scripturile
cuprind
poruncile
dogmele
amenințările
făgăduințele
ne închinăm
unei
ființe a
dumnezeirii
în trei
ipostasuri
în loc de limbă
spine
se vătămă pe
sine
pe cel vorbit
de rău
mișcările de la
arătare
germenele celor
dinăuntru
roade unor pomi
necunoscuți
însușirea de
tată
însușirea de
fiu
purcederea
frica e la urmă
la sfârșit
iubirea
care e la
început
sunt din el
nu după el
ca lumina din
soare
trezvia isihia
liniștea inimii
pază a minții
vin și să
asculte
ce zic și ce
fac
ucigașele
contemplarea
liniștită
a războiului
de mai înainte
ți s-a dat
să fii văzut
și să vezi pe
alții
veghează
fantazia
pururea inima
tăcând
amintirea
morții
voi grăi
dacă Dumnezeu
îmi va da
cuvânt
să nu ne lase
să fim cu luare
aminte
la inima
noastră
să ne facem și
noi
niște lucruri
de vânzare
fără voință
un câine
îndrăzneț
împotriva
lupilor
sfâșia și oile
saltă
saltă și se dau
peste cap
delfinii
în marea
liniștită
touching your elder's foot
keeps your
backbone
in good shape
ceva straniu
egal cu neantul
crește în
conștiința sinelui
până la moarte
să nu te
încrezi
în trupul tău
culcarea pe jos
starea în
picioare
privegherea
silind sufletul
stăpân să
vorbească
lucruri străine
mintea se
întunecă
atunci când
grăiește
cuvinte lumești
nesocotind
conștiința
va dormi cu
amar
moartea uitării
urechea
liniștii
va auzi lucruri
nespus de
fericite
sufletul va fi
zburat prin
moarte
în văzduh
să ne aducem
aminte
de moarte ca de
răsuflarea
proprie
înfricat văzând
mulțime de
gânduri
de prunci
babilonești
viața în ani
luni săptămâni
nopți minute
trezvire în
linie
orânduitoare
până
la ieșirea
noastră
să se taie în
două
să se facă
însuși
dușman al său
cine mă va
izbăvi de
trupul
morții acesteia
lună
atotluminoasă
pe cerul
inimii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu