George Anca
FILOCALII
Stăniloae-Maxim Noica-Aristot Corneanu-Scăraru
Bhose-Făgețan Bharata-Natyasastra
Bogdan-Hegel Drăghiceascu-Anca Ivănescu-Joyce
Biblio
Talasie
treime în unime
unime în treime
unul și același
spre Dumnezeu
priveghiați să nu
intrați în ispită
taina
îndumnezeirii ne fie ținta
ia seamă la șarpe
să nu-ți dea din
pom
omoară păcatul să
nu învii mort
Isihie Sinaitul
marea apă multă
rugăciunea fără
gânduri
liniștea inimii
pază minții
adevăratul
subiect al
istoriei nu este
omul
ci Dumnezeu apud
Draghicesco
silind sufletul
să
vorbească lucruri
străine
va dormi cu amar
moartea uitării
adu-ți aminte de
moarte
ca de răsuflarea
proprie
prin moarte
zboară sufletul în văzduh
saltă și se dau
peste cap
delfinii în marea
liniștită
*
să se taie în
două
să se rupă
să se facă el
însuși dușman al său
omul dinlăuntru
petrece în
trezvie
păzind și pe cel
de afară
atâta tace încât
biruiește și pe
Pitagora
om prin om să se
mântuiască să se piardă
monahii din India
i-au scris lui
Ioan Carpatinul
avva Filimon se
închisese într-o peșteră
*
începătoriile
stăpâniile
lumina
neapropiată
Ioan Damaschinul
intră într-o casă
de desfrâu
să scape de la
pieire o femeie piedută
*
D.Drăghicescu
spirit separat de
el însuși
conștiință
inconștientă
gândire
pietrificată
conștiința
Dumnezeu
sferă cu rază
infinită
eul causa sui
*
20-10-14
de vei cădea în
păcat
și nu te vei
întrista
vei cădea iar
leoaica nu
juninca
nerușinarea nu
întristarea lui
Dumnezeu
căutăm casa
batem la ușă
în ceasul morții
*
faci bine
rabzi dușmănia
răutățile
binefacerilor
îți intră în
urechi cuvinte urâte
mânie pe tine însuți
și nu pe cine le
grăiește
șerpi în păduri
șerpi în case
se preschimbă
între ei
Nil
joacă pe scenă
mască străină
nume de gol
cea mai de pe
urmă
neasemănare
chipului dintâi
ne-am răstignit
lumii
am încetat a fi
oameni în firea
îngerilor
întorși la cele
dindărăt
prinși de cele ce
suntem
datori să-le
uităm
cuvioasă schimă
poză fariseică
stâncă în loc de liman
mormânt văruit
în loc de
biserică
lup în loc de
oaie
Nil nevorbirii
de bine de rău
nici în dodii
*
21-10-14
Drăghicescu
absența lui
Dumnezeu
probează pe
Dumnezeu
așa cum seceta
probează apa
Dumnezeu însuși
se creează
gradual în lume
în om există
doar un Dumnezeu
embrionar
vița măslinul
smochinul
n-au primit să
stăpânească
peste copacii
pădurii
mărăcinele
copacilor
asupra oamenilor
*
21-10-14
vei fi țintă de
batjocură
nu vei avea nour
să-ți facă umbră
în vremea
rugăciunii
după Dumnezeu
mintea
se face
nematerială
și săracă de
toate
aibe ochiul
neîmprăștiat
și lepădându-te
de trup și suflet
trăiește prin
minte
Ioan cel mic
marele monah
se îndeletnicea
cu lucrul isihiei
atât i s-a
împotrivit cel rău
că îndată ce
întindea mâinile
acela i se
înfățișa ca un leu
nu vor putea sta
câinii
când tu
stăruiești
în convorbirea cu
Dumnezeu
sabie scoasă
lampă spre vedere
nu te turbura
când pismașul
diavol
nu poate mișca
memoria
în timpul
rugăciunii
cel ce pătimește
împreună cu cei
neștiutori
să te cerceteze
și pe tine
apropie-te în
chip
nematerial
de cel nematerial
se mânie
ține minte răul
își turbură ochii
nu-l mai
preamărește
pe ziditor din
făpturi
ci din el însuși
stă de vorbă cu
el
de-a pururi
cum ar sta cu un
tată
starea de rugăciune
răpește mâinea
înțeleaptă
spre înălțimea
spirituală
ești încă un
mirean
înfrumusețând
cortul pe din
afară
de patimi
de neștiință și
de uitare
de toată ispita
și prăbușirea
voia ta
voia lui
el voiește
roagă-te pentru
dobândirea lacrimilor
să înmoi
sălbăticia
din sufletul tău
se atinge de
trupuri
stârnind
întrânsele
fierbințeala
dobitocească
Marcu
nu te întrista
nu te lăsa
întristat
de pricină tristă
nepăsarea țese
veșmântul norului
peste suflet
pe aripile
sufletului
se răpesc în nori
și la judecată nu
vin
Isaia pustnicul
defăimaților
lipsiți de tot
binele
vrednici nici de
câini
se ascund în
vicleșug
și răpesc
sufletul
ca pe o vrabie
răsuflare
până la cea
din urmă suflare
vremea foametei
mila
cu sfinții
nimic nu te
învinovățește
de păcat
mintea
urmează
dragostei
pocăința
îl va naște
a doua oară
nepurtarea de
grijă adică
moartea față de
oricine
Drăghicescu
liberând timpul
de caracterul său
pur temporal
în haosul
timpului
distilarea
timpului
pentru a face
să iasă eternul
Diadoh
împăcați cu sine
nu suntem ai
noștri
suntem asemenea
24-10-14
înmuindu-se
sufletul
prin înrâurirea
temerii
vine la dragoste
lucrătoare
temeți-l sfinții
iubiți-l cuvioșii
frica drepților
nu mai este
gândul
vreunei temeri
ci o ardere
neîncetată
sufletul acoperit
de lepra
voluptății
nu simte frica
mai presus de
laude
întâi frica
apoi dragostea
adâncul credinței
fiind apa
uitării relelor
se are
pe sine însuși
pârâș al său
iubind ce e
înrudit cu sine
sufletul cer
trupul pământ
negura turburării
vicleșugurile
pescărești
mintea
contemplativă
mângâiere de
veghe
arătare în somn
a vreunui bun
viitor
zămislește
îndoială
înțeles întinat
folosind sfântul
nume
afecțiune
de o simplitate
infinită
vărsând untdelemn
în marea
turburată
furtuna biruită
nu putem
să-l vedem
în chip văzut
spun lucruri mari
și amenință
luându-și
chip de ostași
ni s-ar trimite
vreo vedere
chipurile
gândurilor
batjocurile
dracilor
Drăghicescu
idealismul critic
nu diferă
esențial
de
spiritualitatea creștină
Dumnezeu
și spiritul
religiei
spiritului
adevărul este
binele este
Dumnezeu este
mintea se face
străvezie și-și
vede
propria lumină
legea unității
într-o ființă
nemai a noastră
lovind sufletul
cu sunete
până ce norul va
fi împrăștiat
de valurile
melodiei
Antonie
somnul trezviei
ochii închiși
vedere
pentru om
se schimbă
Dumnezeu la față
celor din cer
nemurirea
celor de pe
pământ
prefacerea
demonul propriu
pururea cu tine
și cu Dumnezeu
25-10-14
Drăghicescu
a-l afirma pe
Dumnezeu ca real
înseamă a-l nega
pentru că el
aparține viitorului
se creează în
inconștientul omului
nu poate avea
altă existență în afara eului
este reflexul
eului nostru
27-10-14
Joyce
în cruce o odihnă
și un brici
cruci grăbite
prin aer
o adevărată
Christină Chrisostomos
tatăl este
el însuși
propriul său fiu
28-10-14
Drăghicescu
lumea un vis
fruct al
imaginației
încetează cu
visul
poate sunt
creația
unui vis ori a
imaginației
unui necunoacut
incognoscibil
cele două
infinituri
eul de jos e
sufletul
eul de sus e
dumnezeu
noțiunea de cauză
nu este
aplicabilă
fenomenului
de care ne ocupăm
Casian
nu s-ar vătăma
omul
de om dacă n-ar
avea
înăuntru
pornirile
fiarele sălbatice
cu tine în pace
fericitule Iov
întristarea n-a
lăsat
pe Cain să se
pocăiască
după ce și-a ucis
fratele
29-10-12
Drăghicescu
atributele
conștiinței
ordine coeziune
libertate
introduse în haos
conștiința
echvalentul
lui Dumnezeu
demiurgul
creatorul lumii
personificare a
conștiinței
noastre
sinuciderea nu ar
putea fi
pedepsită cu
moartea
de către puterea
supremă
aruncă-mă
în metafizică
și după
sinucidere vorbim
ai câștigat
întregul
univers și ți-ai
pierdut sufletul
să ne aprindem
prin amintire
de focul cel
veșnic
s-au izbăvit
în largul mării
se îneacă în port
fugi de locurile
unde poți să cazi
după fructe nevăzute
31-10-14
demonul este
profet
totdeauna
înșelător
pentru cine l-a
disprețuit
1-11-14
neispitit de
diavol
ispitit de
mântuire
îngropat cu
sfinții
slava deșartă
se gonea pe sine
însăși
și se ascundea
dinaintea oamenilor
stând culcat la
pământ a rostit
toată psaltirea
2-11-14
repeza reteza
voia ta
pe pământ nor de
vânt
de-ngropat de
sărutat
vezi pământ fie
fii
patru vede
vanghelii
tuspatru patrii
temerii
oarecând Ioan a
luat-o
înaintea lui
Petru alergând
la mormântul
Domnului
contemplația te va
urmări
și prinzându-te
se va împreuna
cu tine într-o
preacurată nuntă
iluminarea
negrăită se vede
de către ochiul
sufletului
nu și de către
cel al trupului
piatră colțuroasă
lovindu-se de
alte pietre
și devenind
rotundă
din groapă în
prăpastie
frică după frică
venin lângă venin
bucură-te cel
dintâi
fii sănătos cel
de-al doilea
fii fericit cel
de-al treilea
se mâniau pe ei
înșiși
pentru că s-au
lăsat
cuprinși de mânie
spune numele
celui ce te-a născut
porecla celei ce
rău te-a adus pe lume
necuratele nume
ale fiilor și fiicelor tale
3-11-14
Drăghicescu
sursa științelor
este
în predispoziția
naturii umane
de a realiza
omnisciența divină
matca de repulsie
a făcutului
vinovat de durere
și de rupere
de desfacere din
mintea universului
o nouă religie
pentru cele
nevăzute
eliberare de
neînțelesul imediat
hai hai hai
cu mândra-n rai
că din iad abia
scăpai
în iconomia
divină
un demon vindecă
răul
făcut de alt
demon
4-11-14
simți făurarul
divin
că sacra lui arcă
nu este
precum o văzuse
în vie
cu marea cetate
clădită de zei
în mijlocul țării
cu munți de patru
părți
plinul de sine
recunoscător
devotatul tău
sclav și prieten
Plinius
matematica este
cea mai clară
moștenire
a omniscienței
divine
cădeau fără de
voie
alți mai
nenorociți
voiau să cadă dar
nu puteau
obișbuiesc prea
ticăloșii ucigași
să ne războiască
pe noi nenorociții
întru cele
contrare firii
5-11-16
Bharata
santal alb santal
roșu
mistuitorului de
sacrificii
făcătorului de
ziuă
după spargerea
ulciorului
maestrul artei
dramatice
va lumina scena
cu o lampă
pe tron pe gunoi
afară din cetate
dospitu-m-am și
m-am topit
și socotitu-m-am
pământ și ceruri
nu există un loc
mai sigur decât
cerul
de unde au căzut
îngeri
în erezie și hulă
din tulburare și
veselie
cunoaștem
teomahia demonilor
6-11-14
lumea lui
credulus și faber
se schimbă
indefinit
formele
geometrice sunt etern aceleași
sămânța stropul
episodul
incidentul
deznodământul sunt
cele cinci
elemente ale intrigii
pământul să fie
plin de roade
să piară
necazurile și bolile
pacea să
domnească peste vaci
arborele
cunoașterii
nu trebuie tăiat
în timpul
înfloririi
ne temem să vă
filosofăm
în acest cuvânt
de acum
despre limanul
isihiei
în groapa adâncă
a necunoștinței
întru
întunecatele patimi și în umbra morții
începem să
filosofăm despre cerul pe pământ
această
desăvârșire a celor desăvârșiți
mereu
nedesăvârșită foarte
extaz până la cer
a contempla pe Dumnezeu
credința raza
soarelul
nădejdea lumina
soarelui
dragostea discul
soarelui
cerbul scoțând pe
șerpi din ascunzătorile lor
ucigându-i și
mâncându-i este cuprins
de sete și caută
apa izvoarelor
dar cine mă
oprește a spune și a grăi
cuvânt cu cuvânt
cele ce-mi sunt cunoscute
prea luminată
răpire alergătorule spre cer
7-11-14
numai viață numai
farmec
nu numai ai lui
Dumnezeu
nu numai ai
diavolului
va interpreta
înțepenirea
nemișcat și
inconștient
cu membrele
atârnând
nimic nu mă
oprește
a continua
istorisirea
în marea sărată a
morții
izvor fără de apă
plin de broaște
egiptene
și mai ales de
cărbuni
8-11-14
nu zgomot nu mișcare
nu incident sala
plină
succesul e numit
divin
adevărații
spectatori de teatru
mulțumiți de
mulțumirea altora
întristați de
tristețea altora
îl omoram cu mâna
mea
la venirea
nemților
dar nu-l predam
comuniștilor
omul lui Dumnezeu
acest om minte
Satana ia chip de
femeie
comuniștii și-au
întors
cămașa pe dos
și țipă lozinci
democratice
război pentru a
învinge
politică pentru a
construi
întreprindere
pentru a reuși
accident rutier
din cauza ta
stop cardiac în
plină sănătate
sinucidere din
melancolie
pedepsitorul
personalității
aducătorul
deșertului
făcătorul de vid
9-11-14
s-a ivit din
același
principiu al
subiectivității
mântuirea lumii
starea staționară
neagă stare
inițială
menținând
revenirea în univers
ce e fals și ce e
adevărat
poartă asupra
îmbinării și
diviziunii
rugămintea este o
rostire
dar nu e nici
adevărată nici
falsă
niciun om nu e
alb
orice om este alb
există un om alb
în cele ce nu
sunt neîncetat în act
există deopotrivă
posibilitatea
de a fi și a nu
fi
este necesar ca
existentul să fie
când este
inexistentul să
nu fie când nu este
nefericirea
necesară
unității omului
cu Dumnezeu
participând la
adevăr
este un moment
al ideii divine
râul curge în
ocean
cu apa tulburată
de relele
elefanților
bătut cu bice de
fulgere
cerul plânge
cu stelele stinse
în cingătoare de
fulgere
șirag de păsări
albe
norul elefant pe
cer
10-11-14
de-ai fi unul din
dușmanii mei
încetează de a
mai fi
în fața cenușii
mele
publicul trezit
din nebunie îi va
face
pe cei puternici
să roșească
versurile exilatului
din Tomis
ca unele fraze
ale lui Platon
ca Dieu est en
nous de Ronsard
din veritate în
veritate
puteți merge până
la Dumnezeu
care este
veritatea verităților
sălbăticia
plebeiană
și infamia
curtenilor
își găsesc
justificare în religie
devenirea neidentică
a identicului și
devenirea
identică a
neidenticului
din aparența
colorată a sensibilului dincoace
și din noaptea
goală a surasensibilului dincolo
conștiința
pășește în ziua spirituală a prezentului
legea inimii se
găsește
în ființa pentru
sine
a conștiinței
11-11-14
în capul
universului
sabei sarmați își
duc izvorul
să-și potolească
setea
nu culcuș în
iarbă
nu umbră de
măslin
alungat și din
râpă
o aduc din
orășelul din vale
dar nu pot să-i
pomenesc
numele că aude
căprița
să nu îndrăznești
să uiți
fiecare din noi e
Cristos
toți suntem
răstigniți
acest individ
singular
nu are decât
valoarea
umbrei ideale
umbră lipsită de
sânge
lege a
slăbiciunii și întunericului
lege a zilei și a
forței
principiul
asuprit al ruinei
și al distrugerii
apare la lumină
și este ceea ce
are valoare
12-11-14
separarea
fenomenelor
nu prin foc ci
prin spirit
un sort de foc
divin
în urma unui
accident
Dumnezeu a
pierdut omnisciența
și o reface prin
știința umanității
procesul
universal al lumii ar fi reprezentat
printr-un singur
imens sistem de
ecuații
diferențiale simultane
falanga în șiruri
arcașii prăștiași
să tragă în
barbari
nu mai putea
rosti niciun cuvânt
făcea semne unora
și altora
capul sus semne
din ochi
spațiile dintre
elefanți
spaima
călăreților
pedestrași
călcați în picioare
a vorbi frumos
despre Homer
e putere divină
care te pune în
mișcare
zvonuri false
zvonuri adevărate
mai ales în
război
în timpul
mulsului
nu se grăiește nu
se cântă
nu se rostesc
măscări
concordatio
complexatio
explicatio via
negativa
coincidența
contrariilor
sărăcia umilința
pocăința
nu carne nu vin
nu căsătorie
numai Tatăl
nostru
au accentuat
dualismul
sporind rolul
diavolului
străin predicator
vrăjitor
rezistență
persecuție triumf
tu însuți te-ai
fi convertit
grecii începutul
filosofiei
Hegel
desăvârșirea
azi descompunerea
un gol al
persoanei
o existență
întâmplătoare
o mișcare lipsită
de esență
lumea
înstrăinării
eterul
conștiinței pure
conștiința în
două lumi
13-11-14
curtezana merge
încetișor
femeia de neam
speriată
servitoarea cu
pași repezi
clinchetul
bijuteriilor
alifii parfumate
vânt cu poala
veșmintelor
depresia femeilor
când își văd
iubitul
mergând alene
întruparea
femeilor
celeste sub
blestem
ori pentru a avea
urmași
chemarea înapoi
cămara tainei
slava fecioriei
*
înțelegătoare
scară
de taină cerului
gândind pogorând
gura ta cea de
gând
tăcerea ta cea de
gând
în luarea aminte
norule în chipul
porfirei porfirei
umbrește acea
fierbințeală
sfat nespus
zid nezidit
brazdă nearată
văzând naștere
străină
ne înstrăinăm de
lume
mutându-ne mintea
în cer
leproși curățați
diavoli sugrumați
credincioși
împărați
ieșirea din
ascundere
este ieșirea la
iveală
în starea de
neascundere
*
fie că trăiesc
fie că mor
eu nu sunt Osiris
nu spun să facem
risipă de bani
și să construim
atâtea trireme
pentru a ne păzi
pe noi înșine
cei ce nu
pedepsesc pe nelegiuiți
să nu aducă
sacrificii
ofrandele lor să
nu fie primite
i-a prins la o
primejdie sigură
cu toate că
sacrificiile s-au arătat
neprielnice și
auspiciile funeste
*
în interiorul
culturii
gândirea a apărut
ca o latură a
înstrăinării
religia ne-a
apărut conștiință nefericită
conștiința pură
este înstrăinată de conștiința reală
esența este
înstrăinată de existența ei
*
neispitire de
nuntă
munte netăiat
pântecele tău m-a
înnoit
roua pe lână
focul pe rug
cuvântul cel
dintru început
trecut-a umbra
legii
din tine s-a
închipuit
precum suntem noi
cel neîmpărtășit
de chip
cel ce ține toate
numai cu voia
în brațele tale
ca un om se ține
pruncul tău cu
mâna sa
a cercetat
vizuina cea
pierzătoare de
suflete a aspidelor
din muntele
netăiat
s-a tăiat piatra
cea din capul
unghiului
nor luminos
al apei celei vii
ai plouat pe
Hristos
îndoit în fire nu
în fețe
Dumnezeu
desăvârșit
om desăvârșit
Isaia dănțuiește
văzând născut din
tine
pe Dumnezeu și
omul
*
14-11-14
inima pământului
inimă fără vină
inima cuvântului
ajută-mă să
zidesc
în negrăita fire
din depănarea
litaniei
bunăvoința de
rouă
trandafirul cel
plâns
al întoarcerii de
taină
ascetică
neprihănire
nemărginirea desăvârșirii
cu trup de
nestricăciune
*
este de prisos
ori nu
îndemnul
oracolului din Delhi
cunoaște-te pe
tine însuți
contingentul
semnifică
ceea ce nu este
dar poate să se
ivească
Socrate este
viețuitor
omul este
viețuitor
în chip
întâmplător viețuitor
tot ce se petrece
în univers
este o dovadă că
există
o providență
divină
15-11-14
ne-am înțeles să
ia cuvântul întâi cel mai bătrân
și apoi ceilalți
după vârstă
cel mai tânăr era
Demostene
omul acesta în
care totul este vândut
chiar și glasul
simte dezgust
și disprețuiește
venalitatea noastră
aceaastă ființă
fioroasă începu să bolborosească
mort de frică un
exordiu obscur
fără să mai poată
găsi șirul cuvintelor
când ne întorceam
acasă din ambasadă
vorbi cu fiecare
dintre noi
într-un chip
neașteptat de politicos
nu știusem ce
înțeles au cuvintele
de om imposibil
de înțeles de cameleon
m-a făcut să
înțeleg viclenia sub toate formele
unuia îi promitea
să-i înlesnească un împrumut
altuia să-l facă
strateg
pe mine mă
fericea pentru talent
fu cel dintâi care
ne lăudă și jură
în fața
consiliului că el felicită cetatea
că a trimis în
ambasadă asemenea oameni
legiuitorul
îndepărtează de la
purificarea
lustrală din agora
pe cel ce refuxă
serviciul militar
pe cel lipsit de
curaj și pe dezertor
și nu-i permite să
fie încoronat
și nici să ia
parte la sacrificiile publice
iar tu chemi în
orchestră
pe timpul
reprezentării tragediilor
pe cel ce a
prădat dușmanilor templele
atenieni țineți
seama de lucrurile pe care vi le-am spus
și de acelea pe
care nu vi le-am spus și prin votul vostru
sprijiniți
dreptatea și interesul statului
*
Bharata
semnificațiile
pătrund în auditori cu ajutorul
interpretării
verbale gestuale și temperamentale
oh toate
lucrurile s-au pătruns de acest miraj
starea emotivă
stârnită de un înțeles aflat
în armonie cu
sufletul pătrunde trupul
precum focul în
lemnul uscat
mânie față
încruntată față schimonosită de
de furie buze
mușcate mâini lovite una
de alta și brațe
amenințătoare
frica aparține
femeilor și caracterelor inferioare
provenind din
vinovăție față de superiori
fiare sălbatice
și codri pustii
vederea
elefanților sau șerpilor
amenințările
vremea rea
noaptea
întunecoasă auzirea bufniței
se va interpreta
prin tremurul mâinilor
și picioarelor
zvâcnetul inimii în măruntaie
gura uscată
umezirea buzelor cu limba
sila trebuie
subliniată prin acoperirea nasului
crisparea
membrelor corpului
stinghereală și
junghi la inimă
omul dezolat are
ochii scăldați în lacrimi
chipul și ochii
jalnici de oftat
stând ca yoghinul
adâncit în meditație
omul suspicios
are membrele tremurătoare
capul aplecat
privește într-o parte și în alta
are limba scoasă
și atârnând chipul pământiu
invidia se ivește
la vederea norocului
prosperității
inteligenței și exuberanței
jocurilor și
desfătărilor altora
beția este
moderată ușoară și josnică
unii bețivi cântă
unii plâng unii râd
unii spun vorbe
urâte alții dorm
grija se va
interpreta prin suspine
răsuflare
anevoioasă zbuciumul
gol în inimă
neglijarea curățeniei neliniște
descumpănirea se
naște din nenorocire
vătămare frică
amintirea unei vechi dușmănii
se va interpreta
prin tulburarea tuturor simțurilor
mulțumirea înseamnă a te bucura de toate cele
de ascultat
gustat pipăit văzut sau mirosit
ori întâlnite în
cale și a nu te întrista de cele nedobândite
rușinarea se va
reprezenta prin acoperirea feței
scrijelarea
pământului roaderea unghiilor
pipăirea
veșmintelor sau inelului
omul ce purcede
la fapte nesăbuite
ca omorul sau
vătămarea din lipsa de judecată
trebuie socotiți
irascibili de către cei înțelepți
bucuria
bărbaților se naște la atingerea celor de neatins
dobândirea averii
sau reunirea cu cei dragi
ca și la
împlinirea dorinței inimii lor
panica provine
din semne rele rafale de vânt
ploaie foc
elefanți turbați auzirea veștilor
bune sau rele
atac al dușmanilor
aroganța provine
din suveranitate
neam nobil
frumusețe tinerețe
erudiție forță
îmbogățire
se va interpreta
prin iritare
dispreț
dezaprobare nerăspundere
la întrebări și
neacceptarea discuției
priviri peste
umăr mișcări în toate părțile
ridiculizare
vorbe jignitoare neascultarea superiorilor
și luarea lor în
derâdere întreruperea vorbelor altora
disperarea la
pesonaje de tip superior se va reda prin
căutarea unor
tovarăși născocirea unui mijloc de scăpare
pierderea rigorii
mintea dusă respirația anevoioasă
la cele de tip
inferior prin alergare într-o parte și în alta
privirea împrejur
gura uscată umezirea colțurilor gurii
somnolență
respirație anevoioasă cugetare
visarea apare din
scufundarea în somn desfătări senzuale
sau rătăcirea
minții se va reprezenta cu ochii închiși
letargia
simțurilor și vorbit în somn
resentimentul
apare la bărbați energici
când sunt jigniți
prin cei ce le sunt superiori
prin învățătură
vitejie sau putere
disimularea
întemeiată pe frică
se naște din
fățărnicie înșelătorie se va reprezenta
prin
dseconsiderare și vorbe în doi peri
violența apare
când un hoț e prins furând
sau ca urmare a
ofensei regelui interpretarea ei
se va face prin
ucidere întemnițare lovire amenințare
certitudinea
oamenilor se naște din înțelegerea
sensului
feluritelor scripturi sau științe
interpretarea se
va face prin instruirea discipolilor
otrăvirea
slăbiciune tremurat arsuri
horcăit spume la
gură prăbușirea
umerilor
paralizia moartea
chibzuirea
provine din îndoială cântărirea argumentelor
discuții în
contradictoriu se va interpreta
prin ipoteze
interogții deiberare planuri secrete
judecăți contrare
cu privire la lucruri contrare
înțelepciunea e
ceva bun
înțelepciunea e
ceva rău
