DIPLOS THANATOS

  

George Anca – Liana Nicolae – Liana Popa

GEORGE  ANCA

acoperământul

acoperământul aripilor tale

nădejdea mea de mântuire

tu ești a doua lumină

fă-mă străin de tot chinul

schimbă durerea sufletului meu

a doua lumină din lumină

risipește-mă tulburare zid nemișcat

întoarce-mă din nesănătate în sănătate

prealuminate nor rug nears

umbra duhului în pântecele tău

preanevinovată stăpână a lumii

pe mântuitorul tuturor născând

Maria Egipteanca sărută crucea

atotțiitorului lumină fără

de început și pururea fiitoare

apără-mă de diavoli

pedepsește-mă în această lume

iar nu în cealaltă  viață

sădește în inima mea întristarea

de moartea ta ce să o simt precum

a simțit-o iubita ta Maică

răzvrătire am cugetat

frumusețe străină am văzut

și cu dânsa mi-am rănit inima

*

Gayatri vultur prin vâltoarea solară

poză solemnă biblio-indianistă Antim

Dealul Negru nu se vede nu mă văd

trei capre șase iede carne verii

câinele botezat Fifi de călugăr

cele trei Coarna Țoapa Roza de tine

opt luni lapte pe apă

trei popi sfeștanie

la o săptămână vine Veta

*

viezurii negri la porumbi și cartofi

ce le doresc să-mi dea Dumnezeu

ce-mi doresc mie să-ți dea și ție

azi e Paștele c-ai venit tu

una scurtă c-așa-i zic belea

mai stai aci oțâră să mâncăm

ai uitat puii de curcă 11

mă duc să miros salcâmul

sar câinii câți mai sunteți

 *

mâncători de cruzime ca păsările

cele mâncătoare de stârv

împrejurul meu

părtași ai tainelor lui Dumnezeu

Mihaile slujitor al legii

Gavrile îngere al darului

mai puternic decât focul

mai ascuțit decât văpaia

ai înecat oștile egiptenilor

cel ce ești rodire dată

de Dumnezeu celor neroditori

cel ce dezlegi legăturile

ne-ai arătat lumina cea neapropiată

cetatea poporului celui nou

tăria neamurilor creștine

sfârșitului a toată lumea Mihaile

trâmbița cea de pe urmă vei trâmbița

morții din pământ sculându-se

curățește-ne de toată întinăciunea

și mântuiește sufletele noastre

ci ai făcut iubire de oameni

*

salcâmii salcâmilor

înrădăcinarea dezrădăcinărilor

greul fondului indianistic

am de unde mă întoarce

mai durează spiritul

adrenalină hindu

le fac scene cantos

Ratlow Șacote Drăghicescu

arunc piatra ei s-o scoată

bani de îngropat crucile

fără cinstire vă salutați

vreo stimă taică viezurii

le lăsăm decât de-un brânci

de-o lumânare mai târziu

cu azi la moarte și mai și

nu trebuie să scormonesc

după adevăr și revelație

fondul nu era de episcop

oi fi vorbit de ce păcate

moarte bună Ioane gură dr Aur

de nu știe Partha Gayatri

*

naintea lumânării

loja răsturnată

de Șacote

ceară pe-arătător

puica mierlei

Shakti

te prinse Shakote

prinzi pe Shakti

mahmur

*

pe netrecute centura

bine că nu-n rachetă

glosa deschisă la vreme

pe ce ochi de văduve

fiecare pe picioare

restul apei pân dăseară

uitată pasărea

atât de albă

că nu m-a mai umbrit

*

fluier mierle norii creieri

cum te chema de nu te-ai sinucis

pelin pelerin dramatizabil dar

drama n-o prind încovoiat de miopie

teatru la viezuri cu Șacote

balans la Șuțu nu la Cozia

călăream morții ce frac frec

greșii numărul respins din glosă

parcă trecusei paștele mă-tii

*

bulumac limbut  faceți dovada

lumânărilor de la Colțea

cum le-oi prinde așteptând

chem se cheamă cine pe cine

Sujata Modayl inalienabilă

mi-am luat măsuri Iancului

viezuri georgieni sunteți în

România păi să vorbim

contrar bulumacului limbut

*

vreodată cine le-ar găsi

și-ar fi de-un teatru

și-ar fi bancheruțu

pateatru scene cantos

scenometrii în dodii

de plată îngroparea crucii

 ce teatru cu furca dar 

ce replici taie paie

regia  din Shakespeare

LIANA  NICOLAE

Occidentala amărăciune, întunecata sarea tristeții îmi roade ochii
Nicăieri nu văd ivindu se un tărâm mai bun ca sufletul nostru

Simt adunandu se toamne proprietare și normale din țări depărtate                              Doamne, lasă ne cu picioarele bine înfipte n pământ, să sorbim zilele cerului tău                    Aș vrea să văd ce i dincolo de noi, vântul cu obârșia lui, mama mea de departe                      Limpezimea perfecta de cuvânt și sens, lucrurile până în miezul tainei lor                     Vei auzi de mine când mă voi fi petrecut, totul va rămîne în vieți solitare                                         Peste mări sărate, pământ deschis către oriunde, tărâm intim                                              Pe care am învățat să iubim locurile natale, patria și lumea perfecta                                      Pe ceea ce rămâne și pe ceea ce se schimbă, Vergiliu poetul naturii adormit                              Nu mi e ușor să plec mereu, trag ușa după mine și pornesc cu grijă                                        Adevărata călătorie incepe in mine, peste știutele pietre                                                        Solitari, sub marele gol aplecați, tremurând, fremătând laolaltă                                                 Fericirea străveche pătrunde în noi, în calmul alb al zilei, mister                                                     Cuvinte efemere in bietele noastre sunete înghițite de aer, mistuie de fluturi                       Casele mă nsotesc, aleargă după mine, apoi se opresc pândind                                              Tot ce las in urma mea, vreau să  uit, sa le nghesui in gânduri                                                  Întrebările m așteaptă acolo unde tu m aștepți neliniștit, n ai somn                                                Nu ti fie teamă, sunt la fel, sunt fără scăpare,  hotarata, neimaginară                                            Ca niște morți pe poteci părăsite ne vom mai naște încă o dată                                                  Înainte și înapoi se ntinde pământul, viața începe aici, cu noi renăscuții                               În zori, fructe pe pământ risipite, dedesubt iarba tremurând                                                    Niciun prieten nu vine aici, sunt singurul supraviețuitor din Univers                                 Sui legănată pe șubrede ramuri, făcută pentru o viață simplă, știută                                             Aproape fără pământ, tinandu mi suflarea, tăcută ca un crater deschis                                 Ca un copac oprindu și înălțarea, strângând din frunze și tăinuit tăcând                                  Ceea ce iubim după un an, abia răsare acum ca marele înger                                                        Am deschis fereastra spre noapte, chemată de o voce șovăielnică                                                  Oare visele mai erau vise? Lucrurile mai erau lucruri?                                                                      De două ori am fost zăvorâtă, pe zgomotele zilei himere mistuite, răzlețe                            Tot ce făceam, tot ce eram se tot repeta pe lucirea vieții trecute                                             Și Când vântul se va ntoarce în această seară, mai bătrân decât mine                                        Strălucind în tine, cu chipul de ieri, îmi va trimite irezistibilul și înălțarea!

LILIANA  POPA

S-au întîlnit scriitorii

1 iulie, la Cenaclul Direcţia 9 s-au întîlnit scriitorii...Pe terasa unei case de secol XIX, pe str.Sfinților, ocrotiți de astre, de coroanele copacilor și de o pisică albă ....
Întîlînirile scriitorilor sînt binevenite, cred eu, pentru bucuria de dialoga, pentru schimbul de idei pentru plăcerea de a împărtăși, de a îi cunoaște pe cei pe care doar îi citisei....
Prudenți, tinerii poeți, elevi de 17 ani, vorbeau la început doar între ei. M-a uimit tenacitatea, stilul clasic în care scrie,ritmul, forma în care îmbracă ideile, cunoștințele de teorie literară ale unul elev - poet, Victor Iohan.
Simona Toma și-a lansat volumul "O Simonă". A fost o încîntare să o ascultăm, să o descoperim...Universul Simonei Toma este unul bogat...Este "O Simonă care a înghițit o durere/și pe locul durerii/au prins să încolțească/flori sălbatice"...dar este 0 Simonă care se scutură și pleacă spre o altă Simonă, aceiași. Întoarcerea reversibilă, cathartica la copilărie, la Dumnezeu.

Dorin Croitor, "La umbra sticleților în floare", între "Retorice" și "Despre copilăria potopului", ne-a făcut să ne asumăm pauperitățile printr-o "Declarație de pacoste" vorbind "Despre disconfortul zânelor de mansardă 1"

.În ciclul Lîngă samovarul lui Esenin din volumul priveghi fără obiect, în cel de al patrulea poem conceput lîngă samovarul lui imaginar, Dorin Croitor își bea ceaiul lîngă alt samovar, cel al lui Nichita, pentru că ..."Și dacă ar fi fost să nu mă iubești/tot ție ți-aș fi scris acatiste/cu toate numele de flori/cu toate numele pisicilor/ce ne vor umple casa/cu toate diminutivele la care/vei roși pe bună dreptate".
Marius Dumitrescu are inteligență artistică, profunzime .Așa cum se destăinue,  " Marius Dumitrescu își bea uneori cafeaua cu poetul Marius Dumitrescu/din timp în timp se mai întîlnesc/să se piardă împreună/în regăsirea de celălat/schimbă uneori înserările/alteori viețile între ei". Ajunge uneori la coincidentia oppositorum,  credința într-o unitate finală a contrariilor, "mori pentru că a fost să te naști/și tot de aceea/dar mai ales/de aceea/trăiești".

O notă aparte în peisajul cu scriitori, frunze și pisici a realizat-o Szeleburdi Danika, care ne-a uimit prin umorul și lexicul special.

Spiritul serii, al întîlnirii, a fost scriitorul Adrian Suciu, astfel încît nu au existat timpi morți nici măcar în pauzele mici și dese propuse de amhitrionul cenaclvlui Direcţia 9, Tudor Voicu.

A bon entendeur, salut !

GEORGE ANCA

Diplos thanatos

Agonia mamei Gine începuse cam odată cu admiterea în corpul diplomatic. Oferirea de diplome de sinucidere reprezintă un act de deosebită generozitate. Un trup gol şi galben pluteşte pe ape. Miclea a dat ordin fetelor să-şi acopere buricele. Să vă admire derierul sâni rotunzi ca cerul. Noi mai putem întineri? Nu. Tot râpa e viitorul. Copiii joacă leapşa pe morminte şi vor să fie preşedinţi.

- Nu mai vorbi tare. – Îi răspundeam domnului. – E politică. – Nu e politică, e realitate. Nemţii au tras în noi, au tras turta, o istorie de animale. – Mai deschideţi trapa că ne omorâm de miresme. – Coborâţi, ori ne batem? – Abia aştept. – Asta e de vină, nu trebuia să-i dea palma.

Veveriţa roşcată pe ceaţă, ochelarista cu vioară neamară.

Gine în agonie, perfecta seducţie, de Moreni – Loreley ori Claudio de vă materializară-ţi dintr-acolo ondine on-line - ea e diploma mea de sinucidere. Sicairis, hashishiyuns, kamikazes, jihadists, kaitens, martyrs, tigers la interviu, în ce weekend, ne prinde Crăciunul la Târgovişte. Suicid din 10 în 10, decimare numismatic-diplomatologică, I can take or leave it if I please (mash). Non combat cause, suicide survivors. 69% des francais jugent utile de parler publiquement du suicide. The Suicid Pact/Le Pacte Suicidaire, Please say yes/S’il te plait, dis oui. Il Fascino discreto del Suicidio Globale.

Toturi totlich Flut nas ud durr Gluch auf weit untweit nedeparte satt sătul gedacht getan der aufzug das Gedicht der Dichter  sogleich Ion noi avocatul nonfoto ba naşul ceafă caută-ne electronic der Morder înşine nu mai facem proiecte contra noastră nu mai publicăm pipăitorii piratul în stimă der Stimme auzi-l justiţie vă e câinele rău de vă permiteţi blândeţe die Brunen urâtul înăbuşit de constelaţii ţiganii cerând bani pentru durere pe copilul aruncat sub roată ăsta n-ar fi testament până la proba contrară popor român cum ne priveam o hipnoză ce voci de Muşatin vrabia-n nisip duble aripi în ce ape voi fi de acum într-un an voi fi vizitat măcar Australia din nou la Andalo în bibliotecă pe zăpadă anii înotaţi cu încă zece şi un bazin plută nefăcută al ceasului rigor vom vorbi mai mult în septembrie mâine-poimâine înmormântarea pe corpul tău umblă ozeneurile în cerc câte vrăbii nu ne suntem ciori pe gazon avionul aspiră pasărea umbra pe mine o să ne mai arăţi manuscrisul mâine-seară există metoda nu mă mai căuta şi fără explicaţii o ameninţare cu moartea ne poate prinde pe mai mulţi drum lung înotătoare oarbă adrenalina sub rânză pe-un drept la moarte nebătătorit muritul pe cruce târâitul sub lună nouă aranjat prior pe capetele apriorice în Bactria dicteuri postonirice pe contrapagină mai lăsaţi cal-căruţă om păţi-o şi de la sine neexcluşi iar locurile se leagănă tumoarea se împinge uscatule de rădăcină ars la arşi pe spate de cinci ani torci rouă oarbă în litere kantiene între ţăruşi rousseauişti cu frate în războiul de sus tu mă vei fi călcat apa smoala de-o neputincioasă scrisoare abia personaje arhetipale din nord înrădăcinate petreceri pe continente.

Ochii se acompaniaseră tot aşa din nevederea celuilalt şi plânsul nu li se adresa din paralelismul orbirii şterg para până într-o oră cum mi-aş căuta diversiunea în vremurile astea oricum nu te afli şi altcineva melancolie planul era un vers de schimb al ibsenienilor hamsunieni tema următoare vag vis singaporean spre Australia procesul în trei zile conferinţa-n zece executarea se va fi interiorizat constructorul îşi ţine gresia ne vedem pa apa Gresarea.

Aveam cancer, declarat de doctor, îl aşteptasem – îi povesteam lui Paul, de la revedere. Şi Stelică avea, dar să termin romanul ca al Ibsenienilor.

Nescris pe coajă palm tamil ambasadă moarte cu plecare la preşedinte copcă mamei Catrina în gropi mariane das Madchen Dorothea Kasner Merkel Sauer the state has to be the gardner not the fence Jacques ex officio co-prince of Andorra il clone rotta l’anca în hohot Cişmigiul viilor închide-te în scripete neurâţită bătrâneţe cincimea neterminându-ne nici cât cincizecimea A soldier in Paradise by John Mort the soldier is Norman Sims, an awkward, naive Oklahoman, who shoots himself in the foot and becomes an object of ridicule. And yet only a few weeks later he leaps upon a machine gun in the middle of battle and saves his entire company.

Amanda Bynes, Westphalia, Ahmadinejad ora rece mâna sus arătând spre Parkinson care-n ce munţi vă mai retrageţi peste ceas văzând orb dicteu paradis cum şi nostraticul se dăula ne hrănirăţi părinţi lângă părinţi bravo securişti de ieri-azi-mâine norul pe luceafăr la întors dezbrăcare încă o toamnă-iarnă peren MJA Mahatma Japonez Atomic tutti si amano americanamente a calm pământ făcându-şi datoria răbduriu până-n zori apoi Homer orbirii articole plătite pe sub biblie codri de trădare ah fierul o ia înaintea carnaţiei la foc tocmai din roşcata stejărime Ţuculescu arzând cum i se întâmplă opera te-ai mai fi gândit pe lângă Ibsen sculptat de Paciurea microspectacolul de abecedar fuck a puc Human Rights Watch niciodată alt rost productiv decât caducitatea războirea scoţându-te în gura lumii înjuri a vrea să fii omorât înjuri a omorâ n-avem cum ne recunoaşte gâzii scăpătaţi se mai face şi frig mai aştepţi şi zăpadă mămăliga mi-ai chitit-o scoasă pe nas cum c-aş mânca diabet ce ambasador haine pe mine lasă-mă de second hand văicăreală cu metastaze parcat pe zebră aveam casă extinsă în filmare ingmariană apăruse Maliţa să-i procesăm un document tocmai Luminiţa îşi pierdea răbdarea în altă încăpere Grete Lia la petrecerea copiilor de aseară de n-avui când să-i salut iar s-o fi răspândit ambasada mea cum mi s-ar fi gândit întrebuinţarea or iar faimos prin respingere mă bătea gândul vreunei recomandări cine ştie cine s-o mai pronunţa terorismul ici tortura colea şi dicţionarul ăla român-norvegian operă acoperă  ieşeam cinci şase după noi pistolarul trecuseră cinci apoi el zâmbind lăsându-mă a cunoştinţă scăparea cu viaţă consacrarea foamei de interioritate ce aruncându-ne peste bord ne-ar mai striga m-apucam de romanul operei when we dead awaken dark pinions over his head new weapons in new armour Count Prozor but melancholy it is pure pathological the anti-Ibsenite imagination in the year 1893 the history of Rubek’s statue tocmai îţi povestisem conversaţia cu Irimescu de-am şi conscris-o în album ce ţi-oi fi pomenit şocul Ibsen cumva din senin pe atâţi şase-şase saşi ibsenieni de ce aşteptându-te imaterialitate Maia auzi liniştea something dead at home again better get away again how cozy altered so terribly I heard the silence...like you, Maia Ibsen diplomei dezise bătrâneşte nondiscipolia scris duşmanilor petrol pe focul dinspre polul Tripoli alte arme rima tânăr diacritică zeugma jug m-a pătrăţit încercuirii de un timp diplomatemă anathema sit luceafăr hai că ne vom înţelege sindromul neuronului motor when we dead awaken trezirea nescrisă când murind ne trezim din moarte la viaţă când din morţi ne deşteptăm când din somnul morţii ne trezim când ne trezim din morţi când din morţi ne ridicăm când ne-am trezit din morţi când morţi stăruire când morţi ne ridicăm deşteptăm când morţi răsărind deşteptându-ne din somn la viaţă când ne trezim din moarte morţi deşteptându-ne când murind ne trezim când murim trezindu-ne când nefiinţă ne e fiinţa când nefiinţe fiinţăm ne trezim veghem când morţi ne veghem când din nefiinţă ne veghem nar vi dode vagner mrtyor ma amritam taică-meu Ibsen paralizând pe când fără Nobel uite orbindul Borges un picior o geană jobenul pozei jenantă până la pasiune diplomaţia Mone Pantokratoros M Simonopetra demotike Grieg incidental Peer Gynt the hall of the mountain king dance of the mountain king’s daughter dansul monumentului din Indor cu fonetizare ca pentru Gorjan Solveig părăsită Irene părăseşte Barbara Hendriks cor Oslo philarmonic Solveig altă Parvati madonă şi Ase mama noastră Mihai Bujeniţă ajunsese popă păi nu murisei era tânăr noi suntem în Europa deci suntem europeni zisese demult măseaua fără ciment Brâncuşi fără Eliade Ibsen fără Eminescu visul fără beţivi dimineaţa târziu seara devreme lumină plecarea beznă întoarcerea maicile ţintite călugărilor coborârea în veghe pe invitaţie pe fugă fasolindu-ne veghea Wagner clap on 9 după ultimul clapon 8 te râsei cu mâinile în cătuşele de covrigi.

Mar del Plata Maradona-Chavez vs Bush internaţionalizarea Mării Negre special Rusia invincibilă şi unită liberă de polonezi în 1624 comisia de investigare a asasinării lui Rafic Hariri statutul provinciei Kosovo şi statele din zonă forţele multinaţionale din Irak acord bilateral baze în România audieri în Camera Comunelor spre ratificarea aderării perspectivele soluţionării conflictului transnistreran misiunea de asistenţă a UE pe frontiera moldo-ucraineană Consiliul de Securitate andorsează raportul comisiei victime încă 22 persoane pe lângă fostul premier libanez consens asupra unor teme cu potenţial diviziv MAE salută ratificarea de către Parlamentul elen.

Pe ce fior chiurcior veghetor când morţi ne veghem biserica altor te ridicaşi târziu neviolată Birmingham recunoaştere peste remoarte cu neştiinţă piua veveriţa impalpabilităţii de noaptea mai şi dau în noi cu şapte sute de tineri putrezişi în coadă frate încă galben voce regăsită guguştiuc la clopot transpiri te schimbi de trei ori pe noapte fără iar tbc dl Sax tango-belgian Cardel Darcle un’ altra societa pe catacombă mister vital transa tinereţeii vă spun nespuse nu pe adaptate ci nici bârfa calciu ce-om mai căuta libretul caraulei am da glas credinţei în sfărâmare nimic să nu se fi întâmplat milion cei şapte sute contra Ţebei ba a Thebei pe principiul rezonanţei vibratorii na Ciofu ne mai oferă o superbă cotangentă exactă vrejul bunicilor a ţintit intramaterna lui William cu acea frumoasă cotangentă prezentată la bal se cheamă interfractală fractură pe încercată raţie cu amiciţie din cereale în zdrenţe empatice coroana brită cu al ei destin şi-al nost pierderea cetăţeniei neimputabilă dreptul la paşaport proprietate a statului pass consular document de călătorie provizoriu rămân de site iar în no drept fără curb din învăţul meu distracţia cui mă numără aur sunt curios vii imprescriptibilo-descifrată-niet bride whores military whores numai gaura diplox a think tank without walls national interests global issues the project for the New American Century policy library logo of paradise and power out of this world super bush pe-a zilei muladhara şi respirabilitate bine de convenţii vieneze vreo încercare caligrafică pe dună în poiana mare a celeilalte diplomaţii dalmate Buburuzan vorbea cu secretara ştiinţifică şi băiatul la emisiunea lui Sava de-l văzuse Pleşu cu pleşere om vedea cartea cu vecinătăţi trimise slăvit sărut nici soră nici amantă când n-o să ne mai gândim la mama din vieţile sfintelor oferta lanţului mă uitai eu la ceas ori el la mine Elmer Gantry  5 stele mai şi vedem trasul Carnivale masificarea morţii lui Ibsen la telefon Ovidiu Drimba la ce-o să ni se mai întâmple contează ce ni s-a întâmplat the sky was the limit în Manhattan deiniator.

Afaceri europene 298/13 locuri diplomaţie economică 7/1 afaceri globale 50/3 afaceri politice 28/4 diplomaţie publică 39/2 comunicare 60/4 protocol 45/2  români de pretutindeni 6/2 francofonie 42/  drept internaţional 39/2 agent guvernamental 7/1 legislaţie şi contencios 13/1 printre europeni Caproşa Dărăbuş Dărângă Guzun Ifandopol Milom Năfrămiţă Orbuleţu Pahom Pătpâiac Pufu Râpaş Sisilică Skorka Taftăm Tilica Turja Ţivrişi Văsâi Virag Viziteu Weisz economic Doldor Şopârlă global Arhire Dinuică Havcă Habincu Ilhan Jacotă Liscan Oţel Pescar Rogea Turtoi şi al doilea pe listă politică Alaliţei Cornici Guşilov  Latif Limişcă Ochea publică Bobocea Grec Graja Culiciuc Jucan Levai Luncan  Orojan Tihan  Vesisi publică Dragodan comunicare Amancei Carata Cobuz Coca-Nica Conţac Dilof Donisă Fernbach Lecarciu Malcoci Măcicăşan Molcuţescu  Peticilă Pinter Ţepuş Vakarcs Vodă protocol Bădiţă Chirică Chitic Ciupitu Dibuşi Goagea Gudan Gunaris Hodorogea Miuţi pretutindeni Pârjol franco Aonofriesei Bichir Bulgaru Bulumac Cantiuc Chengiali Ciolan Ciuc Feruţă Fuşcan Labani Luţuc Oaie Piticar Şeinoiu drept Akyol Bişog Bobei Budurcă Mazdrea Onisii Otto Oţel Pătru Pedestru Schmid Tiţa Ţigău agent Bulumac Cioasă Şoimu legi Coarfă Flucuş Onofreiciuc Stanimir Tiţu şi a noastră onomastică neodiplomatică şi noi la Ilinca.

One of the most succesful political assasination trentină teroare mexicană te ştiu ei mai bine pe ştergere totală anul luminii 6006 hai tu Horică regular I capture the castle Ritten uciderea judecătorului din ce scoţându-te scandinavii terapia disperării ori mă pătrunsese trădarea predependentei ce s-ar mai învrednici să ne spună de ne iertară viciile de obşte săracele Burtea şi-a făcut de pomenire de la Goe cum şi intrasem în iarna diplomatică la concurs de tratate şi cimitire cu maxim rusesc un’ ţi-a fost moartea să mori şi o ţară you were raped cui nu i se mai întâmplă fuzzy decomensurante replici pronunţiale hispanică religiozitate după hidalgo tot vikingă mohorârea erotic-thanatică mai la noapte spălarea pe cap atunci mai pe nicăieri vreo nobleţe din vreme vâjâiala cutremură centrifuga sub oricine Aquileia după Atila cu Leon fără Aetius numai diplomaţie schizofrenia să nu-ţi mai pară rău că trăieşti ieri aş fi început romanul repronegării soft security visa waiver proliferation security reversul medaliei n-a lucit fără sens (Traian Ungureanu) the bill of rights romanul s-ar depoetiza sub represiune a câta partenogeneză căti-clătinându-mi drunken street girls ce strici dublu pe urmă visezi că dormi suspensat sub cric cum ne-am reîntâlni a vorbă femei pe zâmbet a giulgiu până-n Torino cum o porni subiectul pe ce rutină recunoască-l pe bătrânul dascăl poate Eminescu genul tânăr şi genele nu se dezmint în vise portocalului necomatos pâlpâisem retroamorul până la plaja dezviginatoarelor pe trezite ibse a spus să-ţi spun c-a murit Blendea am scris demoscratizare da’ şi Istrate şatramurti uite-ne de noapte kissingerieni cu Soros cu tot pe Băsescu  dinţi în ureche salturi peste cestiune orbire orice viaţă Borges-Bocelli smutty slutty Bosch când noi morţii vom învia coane Vasile la muzeu apoi la Străuleşti păr pe moaţe ăştia aborigeni p-aia a împuşcat-o da’ era rea şi voi veţi recita în pofida maeştrilor tăbărâtă recunoaştere abhijnana anagnorisis concursul diplomatic pe 27 la politehnică şi la Soros ar merita să trăiască taică-meu mă tu n-ai citit diplomaţia ar lua concursul la Târgovişte şi lumânările morţilor mama şi el întâi voi angliza igiena trasă imperiilor după 9 ani a pus-o securistul la test pe fie-mea comandor Munteanu să-ţi spun că am sunat şi o femeie plângând că ai murit de un an mi-a murit moartea da’ tot vine ea eu văzându-te nici acum ibsenian toţi ştim unde numai slujbe virtuale zici de 200 pe loc la ce concurezi tu franco-german axis Merkel-Chirac recunoaşterea Sacuntalei la poliţie Formosa is a beautiful country (Suzi) aşa şi India nimfelor de ciocolată blondă mireasa viorică sânge prea diplomatic poimîine de nu mă voi despărţi şi de Ibsen o ţară de neluat în seamă păi ai nevoie de palpitaţii cu Paul Ricoeur frazarea oi pierde de vârstă cu oferta refuzată din toată viaţa large in charge Emil Cristoiu scena în studioul diplomatic al ministrului de externe Micescu până-n Jilava cu sondă după Ibsen vagner pelasgi între coaste semne luchiene cu a ungureanului dublă scrisă mă uit la voi minute galben pe albastru eu nu ştiu franceză şi mata zaci în spital (Traian Băsescu) aşa şi-l face meditator mâine pe altă lumină ironizată vividness without immediacy aoi dubla sinucidere diplos autoeuthanasian accident coronarian Gine excluderea ori dublă în huma tatei-mamei.

Azi înşirăm teme şi tragedia spirală după spirală Eliade după Brâncuşi antyodaya drept la mâncare flori la bustul lui Mahatma radio Moscova anunţând cu două zile înainte sosirea minerilor gălbenuşul toamnei teilor de-a valma cinstit şi după nunta nedormirii înaintea buddhiştilor ibsenieni de nu ne-am contempla mimoze în peşteri basm de Racoviţă şi-odată căluşarul floare prin ielele hermafrodite a noastră din ai noştri m-ai saluta numerelor de maşină câine aliniată polonezei pe clape chopeniene cu Sandrin aşterne foamea antyodaya vicepreşedinţi de ţări cu destule Românii peste miliard ne succedăm sinelui palizi goelanzi mălaiului ia să ne gândim la Kalidasa să termine Kartikeya demonul din cer din foamea semenilor pe ştiinţă descojeşte-mi teama de picurii reci vântul adie ca-n Madhya Pradesh.

Aceleaşi patru nobile adevăruri pe câte o pietate nespartă îndoctrinându-ne posomorârea we are so similar trei limbi ale aceleiaşi întârzieri meditaţia ia mult timp toată lumea să găsească ce caută Jean-Francois şi Mathieu pere et fils pas Oedipe divorţaţi părinţii dar el de 30 de ani călugăr în Tibet nimeni nu e mânios de dragul mâniei om fi trecut la Milarepa cu cartea verde Bacot a inspirat pe mulţi fără a fi fidel cunosc cartea asta spuse în mână cu dicţionarul  English-Dzonga ilustrat de Rodica Anca îl are Rimpoche el îi cunoaşte pe toţi acolo în Bhutan bien cordielement modus agendi sang a îndepărta în tibetană  a se trezi din întunericul ignoranţei guie a dezvolta tot ce e de dezvoltat sanguie nu trece nici un fir prin perlele din colierul renaşterilor o cioară explicând carantina totală dumbrava dreptăţii inelul amintirii viaţa vieţii.

Pe Modrogan Alexandru Tirana ocol pe Paris Argentina pân’ pe Washinton fostă Rozelor Roma apoi Ştefan cel Mare Dorobanţi Grădina Icoanei cartofi prăjiţi Allied Pickfords şi ambasadorul fiordurilor îl trecusem dintâi şi acum în bibliografie nu dimineaţa nu după-amiaza pe site ori la telefon nerefuzat nici o hârtiuţă de primire aia diplomaţie o confidenţialitate pe inexistenţă că n-o fi venit tunsul când şi ocolisem a şcoală telefon registratoarea pe Brasilia la excelenţă neapărat de faţă consulul o baltă se face dinspre gramatică opera să fie centenarul Ibsen înnodând uitarea Borges ezitare pe ultima la afaceri globale ce Balcani nord-vestici Pontus nici tu biblie coran o virtualitate se scutură teii ne-om fi subsidiarizat proporţii europenizarea pe globală americanizare alegere în vârful finişului metafore în evaporare oceanelor vălătucite cum ne scapără turbulenţe în ochii cu disperaţi epopei între Stratan şi Llosa nu mă nenorociţi primindu-mă nu mă fericiţi alungându-mă nu mai văzuse diploma poche de sinucidere se mira altei vremi refuz o nega arderea darului meu neaparent aici omor cum n-aş fi întrebat să mă dea la pierderi vreo găsitoare avem datele sub accident nimic mai exploziv ca transparenţa de nevoie nisipul nordicului în nitroglicerina italianului studiul fluenţei corozivi fratricizi ferită necunoscutei previziunea o seriozitate de prost augur de cine să fi auzit din lume înapoi  nu vă mai spun nimic mă omorâţi în replica sumbră traducere trec timpul fără compoziţie mă feresc de recunoaştere cucu pe dos bine las România europeană pe Moldova globală şi văd cum îl cheamă pe ambasadorul Norvegiei n-am alt subiect decât Ibsen.

Aici şi Leif cu mâna termopană nevastă-sa ar rupe-o româneşte tot în Hamsun şi iar Ibsen pe suta morţii dintâi ia-ţi aicea restul prea mult talent pentru Tărtăşeşti ai alte maşini să şi citesc din Kissinger spre Târgovişte zori vedici homerici vipii nu dreptul la diplomaţie norveg ciclopul xenofob stâncile rătăcitoare o floare albă cu rădăcină neagră vitejie în logos data viitoare mai la cules ce înţelegeţi voi nu ce vă debitez eu mobilizând tragedia Moromete şi Priam fiilor viu mort din cincizeci şi cinci filmaţi cai în disimulare autor personaj cititor pe loc şi ne şi despărţisem pe Amur aşa l-am dat la radio pe Adrian Maniu aveam banda cu el traducând Muromeţ şi ce emfază mai rar nibelungi liniştea compoziţiei fetişcane pe navetă poate vă voi chema mai devreme abia când s-o şi pune frigul azi soare covrigilor martor şi-n asfinţit de unde citatul globale peste europene doctrine sub americani darsana aur călătoria micşoratei antichităţi literatură paşalâc sub ţeapa târgovişteanului arma virumque Floyd fluid sub LSD cu Huxley o publicare în venă ăsta e caietul de diplomaţie transcrierea în ce încifrare ocean metafora v-am felicitat-o literatură la discuţie repezi înfăptuindu-ne lumina până să ne aprindem de tot vă aştept eu n-am grabă arabă deşertul ne-o încinge tărâţa ce nici o recenzie înapoi Ibsen o să-ţi trimit eu xerox.

Restaurare a demnităţii umane (Mihai-Răzvan Ungureanu), Insula Cetăţii (Teodor Baconschi), direcţia generală pentru afaceri globale (Stelian Stoian) bilateral ţări UE NATO cooperare China vest-Balcani Asia Centrală Orientul Mijlociu ţările Latino-Americane cooperativă cu Sfântul Scaun Israel Japonia organisme integrare în UE consolidare în NATO infrastructură şi logistică implicarea diplomaţiei româneşti în globalizare reforma ONU noi membri în CS Japonia Germania Curtea Internaţională de Justiţie Curtea Internaţională Penală Curtea Europeană a Drepturilor Omului respecte diplomaţia globalizării România membră OCDE in spe implicare în OMC OSCE UE NATO ONU propuneri ofensive sediu reuniuni convenţiile de la Viena ’61 ’63 Constituţia SUA politica americană Foreign Affairs Buzan Codiţă De Rose Guzzini Holsti Huntington Kegley Kissinger Wallerstein Manual NATO CE OSCE White House roembus  think tank-uri americane Brookings Foreign Enterprise Heritage Freedom House Atlantic Council Woodrow Wilson Carnegie Endowment Hoover Project Jamestown RAND Peace Foreign Affairs Policy National Interest World Policy interdependenţa dintre dezvoltarea economică şi securitate Kofi Annan Irak Kosovo Jaap de Hoop Scheffer sg NATO Javier Solana Donald J. Johnston sg OECD Donald Rumsfeld John Mc Cain Hillary Clinton probabilitate de nearanjament conservarea viţii sălbatice şi a habitatlor naturale din Europa mi-am îngustat de cinci ori drogul cum nu fusesem atent toată viaţa la nimic wen we dead awaken după operă mai caldă hârtia decât cafeaua ultima piesă a lui Ibsen şi constituţia americană pe ce muzică şi a câta răcire trezire zece din o sută şaisprezece milioane de referinţe petrolul şi politica externă americană eliminat accentul pe diplomaţia publică la nemţi neogaulism sau atlantism va reverbera direct în B fără filtru european să îndulcească monstrul timpului intervenţie-retragere dezabonare toată arhiva rol cheie la MN junk e-mail Noam Chomski America un important stat terorist hegemonie sau supravieţuire Iamandi arestat de Lenin pentru că Basarabia s-a desprins de URSS Zub n-are uşurinţa lui Teodoreanu dicta motive de recurs dactilografei plimbându-se pe sub scara tribunalului mare Iorga a dictat în germană lui Stahl Istoria Imperiului Otoman Pogany scoasă fraudulos deşi câştigată prin proces de nepoţii lui Storck cărţile cu autograf nu se citesc şi Bogza nu dădea Tudoran sună la 12 noaptea d-le procuror Dumitrescu am crezut că a luat foc ţara o femeie de 32 de ani acum câteva ore acasă moartă în şifonier sinucisă nu autopsiată incinerată cenuşa la Snagov eram foarte stăpân pe mine nu faceţi nici una nici alta staţi liniştit codul penal nu sanscţionează decât îndemnul la sinucidere aşa e dom’ procuror numai dacă aţi fi instigat-o mi-a dat Flăcările cu autograf şi sora aceleia se sinucisese ştii de ce a plecat cu maşina în Moldova răscruce fără indicator Sascut în câmp nu case unul pe un drum altul pe altul până întâlnesc pe cineva fata către ţăran taicule care e drumul se vedea Radu Tudoran păi pi colo pe la uncheşul şela el peste 60 ea 32 el abia atunci s-a trezit ce diferenţă şi ce-l aşteaptă du-te vreme vino vreme mai apoi la Rotonda 13 a venit cu una de 17-18 ani.

Pân’ la urmă toată lumea te lasă nu bon jour nu-ţi calcă în casă marile dezamăgiri nu per vârstă oamenii se întâlnesc să se distreze sau de afaceri ori politică lucruri intelectuale subţiri nimeni piesă de linie cu armonie mai multă acelaşi lucru Brâncuşi-Fata-Rubek-Irene lumea o să creadă dacă n-ai spune că-i acelaşi text fără costum pân’afară altă haină altă şapcă nu Păcală am sărit Buzinschi nici pe afiş nicăieri nu se poate e o chestie reciprocă ne omitem iau ei de la mine şi ne bucurăm cum nu ştiţi pe alţii şi pe voi vă ştiţi îmi muşc mâinile citeam Eminescu lasă-l pe Menzel fie dorm fie molfăie fie se pipăie în primul rând cineva-i dă afară pacta sunt servanda principiul bunei-credinţe în Sofia inscripţie în piatră despre Burebista statuia lui Nicolae Titulescu în Geneva bustul lui Iorga la Roma statuia lui Bălcescu la Palermo poarta Iancu de Hunedoara la Belgrad statuia lui Vasile Lupu în Orhei mormântul generalului Vasile Ciobanu în Washington 1241 calea robului tău Axentie oameni şi pietre Băsescu la Academia Navală Norvegiană pe Argeş Crişana şi Biruinţa romanul admiterii în corpusculul diplomatic pe Swift mormântal latin neadunând pe lângă proză a versului coasă de clasă înseamnă c-ai venit mai devreme din Galileea în Galia Aglae văzând veghea vagner despriveghi din moarte iar în veghe când morţii ne veghem poate tu ai dreptate n-aţi auzit de Ibsen tu de Nora Hedda Ellida  Skien Bergen Oslo Grimstad Arbiensgate cu apariţia dramei psihologice şi a impostorului ăluia de Ibsen a apărut şi regizorul (Alina Nelega) mi-am închipuit cum ar fi să zic în faţa ambasadorului nu-l pot suferi pe Ibsen şi m-am speriat  este 17 noiembrie când comemorez în mine moartea Magdei sper să nu rupeţi din Ibsenienii pagina cu dedicaţia (Elisabeta Isanos) îi vin nişte rude din Norvegia în vizită şi va profita de ocazie pentru a-şi lua liber o scurtă perioadă de timp.