miercuri, 1 iunie 2016

SANSKRITORIUM

de George Anca

George Anca 

SANSKRITORIUM


sub invitaţie pereche în casa de primire scap într-o ladă bătrânul hai la bulgăroaice nu domnule speluncă mătăsuri de satană alta mă simt împachetat nu pot comunica mă scăldasem îngheţasem infarctasem respiram twins toată lumea de pe stihie opponent mates în Valea Sărată Sanskritorium deschis
Sanskrtikon conducătoarea de doctorat domnu’ Anca Amita vine în fiecare săptămână mai înainte Yvonne aştept de treizeci de ani să merg în India mi-a promis Vianu l-am întâlnit săptămâna trecută pe Eliade la Paris tocmai Gita pe Quinet seara pentru ce născându-te melo soare de unde să te mai aperi neştiindu-te şi răpit ori apa Oltului
Se duse ce se mai duse pacea guerra infinita refren n-ai fost tu gealat să nu-mi fii cap illumi Milton pelerin India grupuri pe sub pod un concurs de teatru la Galaţi mai toată tevatura post-traumatică pre-Oradea curat nici Necuratul Lingurar pe câţi v-alese cancerul Vasile Cristina Mircea Liviu Ion Corneliu
Te-om aştepta mâine Satya şi două săptămâni ne-om saţia sanscrit până să ne mai aducem aminte ce-am uitat şi nu ştiusei de Alecu Ghica în Puri la Jagganat pre a universităţii sanscrite veşnicie Milică Popescu pe altă bicicletă legitimă sanscritizare cu americanizare talibanizare show-katha papa dice alb de Acropole terra terror
To lose Toulouse 111 Satya are consitabrinc într-o moscovie zvictime toate întrebările care nu vă plac sunt greşite capul plecat sabia îl taie sega bulgărească maghiar lulibe arab artist o femeie romă la Vama Veche 50 000 rupii hesitancy urgency frequency orarul prostatei felicity in expression shabda is brahman
Sacrificiu pentru libertate la vârsta asta nu mai contează să ai ce fling ciofling la casieria de valută apare o tipă artrita cu junghiul îmi pieri mai orice scris altfel vom trece şi peste povestea cu baia printre grupuri bălăbănindu-se frontispiciu pe ce datorie groenlandez moş montalian calea ascezei de nevoie nevoirea cu bătrâneţe nezvăpăiată
Azil zburător zburdalnic pe inconştienţă cosmică cum am ajunge şi noi tocăne bastonul Sofiei la trei are 95 pe-a cui brahmană ceată fără glumă pe unde-om urca Biharia biserica pe ce hidede ne-om sui figoarna pe cruguştiuc şi scrie pe o listă cele de făcut copii scrisori fax microfon Oradea sosim vineri dimineaţă la 7
Toast de unde fără prăjitor că-n tavă duş când pleacă fata generatoare electrice de siguranţă niet tot cartierul defecţiune regulamentul este interpretabil forţă majoră aşa şi a doua zi obosiţi afectaţi mare ghinion copilul ăla care nu ştie Geografia şi din Budapesta nu scoate Bucureşti pe cine căuta moartea c-azi-noapte Milică
Să sune-n Buda pe Negessy în Delhi ambasada română că Maitra de aici ar discuta numai cu media româneşti urlă câinele iartă-l Doamne pe Milică a nu speria sanscrita Aristide că lung şi că să nu te naşti Hilohi şi el că filosofie de Gâgă vezi d-astea în Eclesiast  ălălalt că şukran nu-n ebraică mai urlă câinele
Silvana că să nu mă tem pentru sănătatea bătrânilor musafiri cât pentru a mea că ei ar fi bomba atomică Sangwan inginerul şi Maitra bengalezul ce-l mai refuzară ce nu-l ştiură ce se autobiografie/psie bătrânul ce-ar fi mers acolo să facă atmosferă să-i convingă de ce c-aşa e peste tot imbecilitatea şi paranoia diplomatică
La noi la Amar şi autoselecţia din 95 donatori din pact c-un speriat c-atâta costă sicriul nu mai vreau să mai mor de la Stalingrad la Twins vorbea destul de bine stricat româneşte deseară spre Oradea nenorocire drumul spre Vâlcea cu-atât mai tentant e la modă să faci hepatită nesomn nici într-o închisoare samsara ce-are Asia cu omul câte ceaiuri făcuşi
Pregnanţi nu eleganţi nu te mai stresa stresează-i pe alţii cf să nu-i doreşti moartea şefului să-l faci să şi-o dorească singur ceaţa dansa din Milarepa ne apropiasem timpul sosise cealaltă prinţesă număram dublu pe toată linia şi acum la tot pe atât revăd Chadogya dacă nu şi Katha şi Meghaduta fără intenţiile neinfirmiere din illo tempore just maestre
Visvamahakavyam ko aham who am I from where I have come what my name is what I do in this world where I am stationed what my aim is what my importance is what my status is that my own self is unknown to me has landed me in a strange situation din Veda atotputernicule dă-ne tot ce bine şi auspicios ia de la noi tot ce e rău şi neauspicios
Din upanişade zeii să mă apere voi rosti adevărul satyam să mă apere mă plec zeiţei Saraswati în haine albe celei cu cartea şi veena în mână inborn genius coupled with complete learning pratibha competing with viutpatti hari ananta harikatha ananta the Lord is endless his story too is endless
Căzând al lucrului şi lupule ce sur şi mers pe spate morrh fie-ţi dharma căldărar v-aţi şi învăţat cu aur grandi affari fierarii în Ferrari cu natura în prea pace pe cel orizont dincoace la şahişti în cercul carcerei băiatul două mii fix sunt ocupat el după chem poliţia între Iosif şi Creangă dacă te ţii după noi şi dacă mă ţin ce am luat-o în partea ailaltă
666 am dat trei doctorate de câte şase silabe Dyal Shankar Sharma Gaston Mialaret Sayavrat Shastri ce m-o mai fi aşteptând în cărătura dharma + sarma pocitura numelui rămas pe ce împuns la urmă în pietriş jos necruciată n-am decât protocolar să mă simpatizez vreo construcţie autopersonală a sinelui sună fie-mea apoi Silvana
băiatul de la hotel nu vă supăraţi ce înseamnă sanscrită o limbă latină indiană un cancer nemaivorbit câte lucruri din ce parte coperişelor nepeşteră păcat de ocupaţie te distram când şi ştiusem de ţigle ori neamuri pe deal cu tată oi turna şi eu versul dinspre toate morsele geaqba ai expia pirare cu Panini fiul lui Son cine te numeşte golului
easter Orissa En Vogue Mânăstirea Sfintei Cruci Muzeul Ţării Crişurilor mîine Peştera Urşilor duminică la Catedrală seara vine preşedintele României luni la Teatrul de Stat deschiderea anului universitar acordarea titlului de doctor honoris causa masa cu studenţii maica Pavelida copie a Râmeţilor prima mânăstire de maici în Bihor
mahakavyas & bible political creation sfinţi indieni care au nevoit Marina şi Irina ori români Oprea Miclăuş de la Cioara cuviosul Sofronie Sava Brancovici sf Onufrie e cel cu barba până la pământ girigita predica de pe munte pierdere sanscrită ce înseamnă pictura bizantină tocmai cocori mori pori pe cărare rare care mama Daksi a lui Panini
partea femeiască rar răpşită în Panchatantra ras de leu a cerb trei sferturi de poetică şi shaivism vin din Kashmir şi fata lui Ravana regina peştilor după ce-i dărâmă podul nopţile ca lui Manole zidul se îndrăgosteşte de Hanuman are rasa santa la el în thai sringara episod inexistent în Valmiki sau Tulsidas sanscritizare în Oradea
brăţara cu 33 de boabe anii lui Cristos regina thai în piatra de Siam întoarsă în sanscrită your birthday in cave of bears balloos of stallagmites stallactites let make it a patra on stone on water let sing into mute immensity of labirinth nici un pasaj din coran prima biserică ortodoxă abia în construcţie şi apostolii
ce-om compune la Oradea aia e zile intrate în sac sanscrit sfintelor Irina şi Marina indiene şi nicidecum ţigănci neamule c-o lungisei două ore şi-ai avut probleme iar neamule nu te întrerupsesei pamperşii a ţi-i respecta fiu-tău no news about India good news am vorbit la doctoratul lui Sharma one of our best presidents nu şi al lui Satya
că-mi interzice tot nea Ion bravos naţie spurcată parcă nici la Mialaret de-a togi din Togo care m-o fi cenzurat întâi de n-o fi zis ăla e legionar leapşă pârlelită pe mine m-a fript în persoană Ion Iliescu pe simpla existenţă a Indiei gen foşti miniştri nescriindu-ţi ospitalitate islamică blestem al lui Allah urcă-n avion luminează-mi calea
verifică-ţi cuţitele curat profesorul superioritatea civilizaşiei occidentale faţă de islam după Berlusconi ăl rasist de-o-ntoarse că nu lângă para focului ăsta mă frige acum să zici de maşină asta pentru şontoroagă dalla picolezza della provincia la solitudine non ci sono piu bambini una maledizione il petrolio Viggiano moartă la imaginazione fantasiosa
Lal Bahadur Shastri ca prim-ministru a renunţat la toate preşedinţiile de comitete în afară de sanscrită Nehru a regretat că n-a ştiut sanscrită nici Indira dar a iubit-o more than anything chiar de n-o fi mai de iubit fără a o şti majoritatea pandit-ilor ştiu pe de rost mantrele potrivite evenimentelor de naştere nuntă moarte etc fără a înţelege sensul
mulţi fiind şi analfabeţi aceleaşi mantre în toată India urs stalagmit ursoaică stalagmită Radha şi Krishna la Chişcău aer thai învăţul apei fierte rufe murdare Lal trecea zilnic Gangele înot să ajungă la şcoală de sărac şi prim ministru cunoscătorilor obedienţă oamenii în casă ori în cârciumă că-n Delhi străzile pline
armonică plimbăreaţă prin Boston nu ne apără nulieta pe nicăieri din Pune eu Satya îi dau azi în a 71-a mea aniversare chiar dacă trăieşte în România pictura aceasta frumoasă a cuplului shri Radha şi Krishna mahatma când mă julise what makes a perfect kavi the making of a poet orez cal alb khao
 laşi zece lucruri pentru masă o sută pentru baie o mie pentru somn un lack pentru vezi metri sardulavikridita the play of a tiger 19 silabe upajati o combinaţie de indravajra şi upendravajra 11 silabe unii menţin dicţia şi un fel de vocabular sanscrit 75 la sută with modern touch I think in Sanskrit Rin Criş le păstrez neschimbate de acum
subarnamasia peşte de aur în thai Rameshvara cu veveriţe bălaie binecuvântate cu dungi  de Rama  a wabi house I’ve made my soul of earthen pits and burning roal simplicity unfolds its threads of steaming tea on bamboo mats pereţii sufletului meu sunt drumuri ce duc spre casa wabi Japanese house for tea ceremony
Iadolina Valea Iadului Bihar sălbăticie Jahnsi munţi pitici ruine sanctuare de dacoiţi şi Phulan Devi mantra has the healing property particular mantras Brătcuţa cum se tratase Tagore în Balaton esenţa dharma preot în peşteri calea urmată de oamenii mari karma is inscrutable dharma is difficult to say brânduşi morţilor din lacul fără fund
cine e înaltă frumoasă şi cu ochii verzi noi ne iubeam în India să ştiţi Iosif ceru apă minerală de pe fundul rămăşiţei peste confiscachinda şi zăbăuceala mehedinţencei pe urmă în toiul aniversării de cuscru ziaticul venitorului neviitor cu balta atonă priveghiului pe tratamentul tatigrunz întorcându-ne vremurilor de dinainte altei previziuni
sării două scaune în două beţe cum căzui agonie primitoare mai dihai ghettouri concentrice vreo distracţie la întrecere cu afazia a cere de-a caramangeria cum fără voi nici noi atunci hai să vă spele tasta hoitul focului mai şi întrebai de Vâlcea că n-ajunsese Bizanţul ce-o fi de cine în ce ascuns pe vreo cunoaştere dansantă
unde ni se îneacă buna-credinţă ce ne mai şi apucă hoitarii mănânc bine mă plimb a auzi colinele refuzând ecoul îţi varsă de 30 de ori sângele după un fir de iarbă Noe ne duse cu fata în peşteră trăind picurilor sculptori scoaterea ochilor acum Satya şi ceilalţi sub picuri resculptându-ne aceiaşi avatar pe renunţarea la poezie pădure
întârziasei ţi se întărise încheietura ai încurcat Iadolina Durgatorului de ziua lui mi-a dat o rugojină rămăsese de-a sărbătoririi că de îl anunţasem de-a peştera şi-am buşit butonul pe toate poziţiile îmi dădeaţi camera mai dansam ieşire la intrare ieşire la ieşire din oră-n oră ailaltă gângurindă crâsnic şi fiu-său lăsându-i caldeici
câtă răbdare şi-or fi imaginând a fi existând în lume de când e ziua trecu nu te mira cu Blaga nevoilor petrecătoare cuviinţă vreodată povestire prin viu grai nu-l lăsasem să-şi zică pidosnicia plus nevoile fiziologice ale preşedintelui în latrinele teatrului duca cereţi înlatrinaţilor mi-or fi roşit ochii de-o băşică amfitrion încondeindu-mă rest
nici nu ştiţi tot ce fusesem necum ce m-a ajuns cu o alonjă cum n-aş fi pe ai handicapului ca plătit de dimineaţă că de ce n-am cumpăra o cameră tocmai eu n-am cu ce el că eu ai bani schimbaţi că nu mai lasă aveam amintiri auzi după ce umblă s-o ia înaintea morţii se filmează dacă iese la pişare se face ambuscadă se poate trage
ăsta nu rezistă două ore nici preşedintele nu poate fi întors pe altă prostată nu e de la mine furia c-omoară privăţi inspectate la sânge cu Satya pe o confuzie calamburistică cu cenzurarea numelui parcă rămaseră gaulist cât în auzul tăierii după cine trebuie până-n nu trebuie n-ar şti Oradea ar şti ţara cât să-şi scrie confiscăul peşte de peşteră
că s-ar copilări doar obrăznicie adio serie citască până una alta vorbi doar la bibliotecă Vlahide orbind eu am scris laudatio el îmi răspunde exact  rufe vesele storcând băşica pe dos vedem pedepsia rasului ne chiar chircim coriandru de ce-om fi vrând să scăpăm pe cine să turnăm în ce păcură pretinse cherestele ardem contactului nuct
crestam creasta cocoşului coşcogea râsetul consimţămintelor Ungaria e ca Punjabul n-are cu cine se bate atunci singură tu din amândouă să fii sănătos încrucişarăm de-a lungul leşului chimenul malariei spre Carmen Negulei ar trebui să stea la vedere mai mult decât îl ţine băşica de-aia-l dădeau mort ai lui pe mine m-au găsit invitator
în această privinţă chiar sunt ultimul de apă caldă ce să mai vorbim zou seeing anyone what about you ăsta da terorist pe faţă cu mâinile victimei din cei ce te obligă să-i implori omoară-mă nimeni nemai primindu-l cum or fi ştiind toţi sanscritiştii că se pişă din oră în oră şi cară paralitica spre enervarea tot a lui ce-or fi şi citind a ceartă p-ăilalţi
seara şi cartonaşele iliesciste galbenul condolea aniversatul se potopise a julă aia că nu şi ea şi-i părea încă bine de acrii cei struguri  da’ eu destul vei avea de povestit celor patru copii la en vogue Abrudan şi urologul sosie de ţi-am afla ca lui Bhumibol de i te vei adresa fiicei pe când asta în bălţi că Pune şi nici un Delhi şi hăi criftsters sopranin
ce să occidentalizezi berlusconizezi poate din burta flămândului şi astrological predictions că India ajunge superputere a nu se spune wishfulness can be cazi din mt indian în India reală să fie România reală mai ceva decât golul mitului românesc de m-ai întrebat ce plus-marks dau României şi Indiei pe ce nor de-ai răsări cataractă Lincoln
the guards should know just in case babu numai de-a voastră Indie ploscoasă indeplasabilitate cum să nu se scape două ore teatru în teatru sepepistul vino-ncoace să-l invidieze Ion Iliescu nici să se sperie venind aşa cu udul său peste români nepomenindu-i abia honorary doctorate for Indian professor calcularea sanscritiştilor
ghe comando aici o să stea şi jupânul ca-n Barbizon NY cu Scalfaro nu-i apăru ăstuia invitaţia albastră ne feri Dumnezeu până ne-o şi nimeri bucolica zăcând pe specimene ba sărind pe pluta Meduzei doar o problemă personală cocoloşindu-ne kala cine mai e în avion cine e de la presă să-mi dea şi mie un telefon în juma de oră s-ar putea s-o roim
ale tale dintru ale tale pururea fericită biserica cu lună vulturul negru spre tămăduirea sufletului şi trupului meu amin m-ai învrednicit pe mine am văzut lumina cea adevărată mântuieşte poporul tău din duhul cel ceresc Oradea pe dealuri clopote de floare lotus lumea e diferită nu te mărita cu un indian vreo sinceritate poză indianizată
nuferi albi nuferi roz comestibili fiere după soare închişi deschişi poem de Bartrihari cum albina madhukara imprizonată seara în floarea de lotus ce se închisese visa cum trece noaptea vine dimineaţa soarele răsare şi frumuseţea lotusului deschizându-se va străluci şi cum gândea ea aşa elefantul păşi dezrădăcinând lotusul se cantilenează în Nord
poezia e numai revelaţie cantilatrinează Păunescu piaţa Ferdinand Isaia româno-maghiar ce scrii acolo perle de boală concert fata asta indiată mâini de pianistă sărmană largo pianul monosilabe thai alb-galb suferiţi-vă incontinenţa paraliziei fericiţi mai repede thailandezii din Chicago la o oră se tot disimula cănuţa cu palincă neatinsă
sette per sette quando la vita e unspettacolo baba Usha nu visează căzături în voiaj ghiulele cine-o muri ceilalţi manta de vreme rea uitându-te ca în apă acum tu cal în stil final asiatic au venit căldurile se dezbracă fetele il Vaticano resta un obiettivo di terrorismo pessimismo cosmico din scurt toată viaţa mai nici o mişcare
lasă gărzi învârtindu-se postum vârtej il meteo regionale m-aş aşterne abandon mă simt foarte atacat la cerere victima convingându-şi asasinul l-ai învăţat fato sanscrită pe Satya la guerra invisibila ca la noi marfă securistă second hand Laetitia Casta brahmana bostonx Charisma Carpanter Sordi Arpagone
dindiri bongiorno figli miei dormito bene ecco i vostri fratelloni brutto ladracio uno chi perde ride toată viaţa am iubit-o pe Lucia Bose de la moartea unui biciclist aşa şi Amita Bhose amo anziani e detesto i giovanni vesel sub şal invitându-mă la cea I’m not tea drinker contratto di nozze una dichiarazzione di guerra
să-i fac regie lui Satya din Moliere ogni cosa a sua tempo drin diri drin diri miei soldini io sono don Arpagone sono amico del papa dona Elvira velasqueziana brutta schifosa mamografie mantra Saraswati bhagavati regie sanscrită over trenciul pe post de togă iar acoperişurile de jos şi cu mine audienţă schimbă mantra către Saraswati
cum se fură un doctorat după ce-ai furat o revoluţie o ţară simplu ţi-l iei pe-al tău cu un cuplu indian armă biologică mucigai de ifose mânca-l-ar pielea după faptă m-a agăţat în Durga Temle vizavi de templul jain a scris citeţ o frază de autoprezentare cu nevasta merge lepra pe câtă planetă n-auzeam lauda dacoiţilor şi înflorirea în preşedinte
căzut răbdării cu întâmplarea pe un prizonierat elitist consiliul academic era împărţit prinţesă ori şi ceva academic preşedinte de ce am atâtea emoţii pe prostata lui nenea ia-ţi gândul fato nebuniei dato Indiei furato România cat-o
vultur bineînţeles altor tâlvuri res eres pe ce vechi respecte secte lasă caravanseraiul caravana rasă biopertinenţă creste arse măştile în soba dinspre farse mai ochi crap sard maristo sasti sati sanscritisire sictir dintr-o străbună strâmbătate cratimă sărăcie devoratoare pean la pian param pam pam colinzi inzi
curran a şi murit culoar albastru ce destele pe fulgiverzi pepiedest eyes wide shut meci maci mă înecai cu biscuiţi în vecinătatea lui Iliescu ce năpăd iar nu-mi mai trebuie India cum o să faci ce face preşedintele doamne-fereşte şi-n sanscrită pe o sare semene iasca arsă cremene pe un zahăr depene crinolina pepene canar canaralele înotate balele
mă înverzeşte cătina catene cantinei la rasegna stampa cospirazione încă zece zile de infirmier homeless văzând dărâmarea nu război contopită rătăcirea puţinului în nimic pişarea lui Satya ziduială reziduală întreabă de ce să ucizi oameni ca să arăţi că uciderea e condamnabilă bine nu e adică nu mai ucide şi uciderea manualul groparului politicos
sepepeul văroagă să fiţi cât mai scurt sepepeul vă roagă să nu mai fiţi deloc taie microfonul la guerra delle parole silenzio leni întrupate puiuţi stresul se duse fetele să-şi fi ras caracterul în India atâta kitsch la vârf stimulaţie persuţionată Paraschivoiu student lui Augustin eram cu toga lui Saya el la pişoră leat cu plecătorul pânza pe toată lumea
aş fi citit fără numele meu nu şi la cantină luaţi-i orfani ceailieşti assault on freedom la fabrica de geishe danubiene cărăşene dubiosissime cu sepepeul cât să-mi uit cadavrele indiene pândise paraschivenia se academizau garzii Ifrim pe Satya Creţu pe seco tamasha cine mănâncă mult se aşează la colţ guerra parola che fa paura bruttissima
scapă-mă doamne de indieni că de ameroruşi nu mi-e frică stranii poliloghii de bâlci cu deplasabilitate în Oradea toamna de acum cu bătrâna pereche indiană muiată în preşedinte tot n-aveau aranjament de spălat rufe unde să-i mai comut cu terţinele o turlă şi vulturii bineucisului cu boala şi nici o scuză pe-a nimicului sternul streang
nu mai conducem nici o serie că se mai lasă cu datorii dorice când colo amintirea nefoto om fi mai toţi paznici cu ceasul pe oricine scad prima azi şi a zecea plecare încă opt pline minus o noapte sună-mă din divorţaţi divorţată gusturi pe apă cinici rânduri-rânduri corbi destructivism perfect shaivit mă luase somnul cina între doctori
te văd cu greu şocului flirt foc într-o bârfă karmică mi-o trece Dunărea peste cadavru de dragul neamului prost tramontana trăncănită ci n-avusesem alt noroc ori pacea cum aş fi plecat de tot în India şi m-aş fi întors ciozvârte clopotelor ropotelor bobotelor ce-ţi mai intrigă sania plaşii om mai dormi fără somnul vechilor cărămizi
asta o fi infirmeria cu plictisul mumiilor de mumii n-a avut nici bani n-a fost nici curvă nici beţivă ne pre car cupe ţintar barcaz nu te du pui cui trecui zaur chinui mişcoteala temei curmei iar o dată vampa cremuie vampirii decorticarea în suficienţa sadismului latră careva ce crevetă retevei nimeni să nu-şi exploateze nenorocirea pe spezele celorlalţi
fără ceapă concupiscenţa crocodililor du-i la Vâlcea la prinţesă îmi pare şi renunţarea o bunătate a aberării nevegetariană friptura cornurată l-a pocnit cu farfuria în tâlvul capului auzit până la preşedinte blonda sculptase lui Gorbaciov azi lui Iliescu
albastru galben şi trei trandafiri patosul santa simplicitas în ritm de ceau-ceau-ceau d-aia la concert altfel ostatici de lut audienţă închiriată criminalului spovedindu-se cu ingenuitate cum să ne arătăm fără noi neunde nesupunându-ne cine ne înţandără Iosif pe cine omorî s-o suie pe tanti cele mai bune amintiri n-au decât să fie din nenorocire
ori fereşte-te măcar după ce ai prins gustul eternităţii chixului de se-ntâlneau cunoştinţe în ciornă m-or mai întări fetele cum de nu-ţi spusesem orele astea cărând cocoana în neant nu te gândeşti cu toamnă cu oprirea opreliştii vârf de Oradea ne-am împodobi cu păduchi în ziua internaţională a vârstnicilor docţii pensiei kutumbakame
şueta nu ajunsese fire tragerii zdrobiţi-mi bunătatea să nu întind şi amputarea ne consolăm amintirii sforăie suferind sulfuros pe-aproape inexplicabilul peste prostată stropind arzi rishi în viaţa de pe urmă mumia lui Satya la mumia lui Ion leaturi de i-oi fi iubind şi nu vreau să mă ataşez puncţie tumoare

                        profuziune de alergii               ne-om de-o climă plină
                        nesculptate bovaric                 mai drăguţă ca la tv şi voi
                        mărităturilor                            bătrâna pavilioană
                        palataturicilor                          a canceroaselor roze
                        şi mai şi la Vâlcea                    de-au ajunge Yama
                        Oradea fără concert                conferenţiindu-ne
                        început al unui nou demers     ai stat două ore la coadă
                        vă găsirăţi capii per Roma       i-am înţeles şi pe ei
                        n-are nici un                            chimono cireş
                        rost nerostirea                          deşirat care-ş’
                        munte data Cozia                    îmi revin nu ti teamă
                        sora perestrozia                       n-ai pe cine termina
                        te mai ţii din şah                      chemi ghem plăcerii
                        şi-ţi vei râde râsul                    tribunoide ovoide
                        mi-am şters vers                      aţi tras atracţie
                        de la demers mers                   gumilascaţie
                        eu îmi scriu numanţa               ne întoarcem la nimeni
                        orele garanţa Leanţa                unde ne plăcusem
                        n-am cum să mă supăr             incomunicarea ca-n
                        voie de la nimeni bec              sufocat coşmar
                        nici la concert ca                     ce-or mai să cânte
                        să vă fi văzând                                    conservatoristele
                        mai şi citisei azi                       cu Oradea în rimă
                        noaptea matrid                                    de vei fi şi înţeles
                        sâni canceroşi ori                     care-ţi vinzi proza
                        rozi şi tu escroaco                    cancerosului roza
                        ce dări de sosţie                      veniţi voi cadavru
                        comenmandocrie                     pe mă cheamă Stavru
                        raiului cochilie             camătă ca mă-ta
                        iadului cu miile                        cam am a ca mama
                                                aici nu-mi păruse
                                                bilunaritatea plinibilă

deschiderea festivă la protv Bucureşti cu Năstase o fi căzut Iliescu nici cu avionul cu piatra pe după cerneală poate la voi varianta noastră şi în vreme de cină ei nu-şi filmează isprăvile pe linie cenzurează şi rămân de sticlă război civil cu întrajutorare acţiuni agresive ale comandourilor lipsă de ţinte talimobile cu opiu mamografa lu’ Năstase
dialect sanscrit oltenesc come se fosse la prima volta accopiamento balenele jurubiţă India minus infinită receptarea-i senat sanatani masochist n-o mai place baba că se-nfierbântase moşul în cantina thanatică necuvântător n-ai cum te smulge din despicătură calule puritanule peregrinule mănânci ovăz pe nesăturate
ce plinătate prinţesa thai făcându-te thai în viaţa anteriu şi tu pe ea de-a ta hindiu cam respirai după trepăduşadă venisem întâmplării cacialma tocmai c-ar fi weekend toamna cinema extravolo ne-o fi văzut am de ce-i fi recunoscător îmbrăcat să se afirme colofon afon mai vorbesc şi femeile lădate căzură toate pe-aşa andate n-am de ce seconda cădere
nebunia pe jos încă două zile bâldâbâcari hinzi pe nouă mai bine nimeni profesori stau aici via plătitori străini patologia bunătăţii la boală câţi om mai găsi pe ce trişcriş tot acolo să te dea băieţii afară aveau şi ei ordin altul că de eugenici ai lor erau în scris nici aşa n-am ce mai căuta în India precum nici în America nicăieri poate nici în RSA
fato intră în politică de obraznică fii mai cuviincioasă eu auzii pescăriţa propriilor peşti din zodie adică n-aveţi latină şi băgaţi sanscrită aia era şi cu ailaltă eu n-am de ce să vă mai şterg subţirica şcoala mea de indologie scârţâie pe iluzia ca şi a sosiei de azi the vanishing pe-a mata not knowing singur cancerul nulităţi nesfârşite
de săracă ţară nu putem şcoală sanscrită brahmani de-oţi fi din Thailanda cum râd romanii de Ladea Plata se şocase herpes acum i-a mai trecut nu numai sanscrita e moartă de m-aş putea lăsa şi m-aş pe ce închipuire schimbat pe dos oroarea zâmbăreaţă păunstonist madrasa marţi India e ţigănia lumii
infuzorul pretextual al spiritualităţii anecdotice chino-semito-fertile de ce se recesionează între ea chiar că gemenii în explozie atomii sub hidrogen questo terribile odore care nu e supărare degenaritivă mai peste tot bacterizare în alb con il nostro orgolio only n-aş mai da n-aş mai travaliza cu păcaul de a mai nenoroci şi pe alţii şi pe mine în continuare
cu cât iubeşti India etc cu atât te infuzionează s-o duci în celule moarte 25 persoane în Kashmir talibani giorni contati cum îţi prinde slăbiciunea te-a mursecat titolo cinque atâta înţelese ca de la Bordaş la Blaga că n-au românii filosofie nesimţiţii 39 000 contra să distrugi încet babu nuova era di popolo afgano impacienza per la guerra
securita e subvenzionamento învăţare de minte mai văzuşi ziua senectuţii pachete la primărie niet me târgul pălincarilor pe picioare ambulanţe poliţie care cu război care cu ajutoare prin viaţă pot să-i spun prof când te pozez se strică aparatul vârcole alături fata de cu lift voi de-a boşorogii zilei fără gift cine se preumblă golului golan
eu sunt scumpă mamă fiul tău Ştefan relele a nu-ţi-i bune speculant mai cărăm balena oceaneant penta punte panto viţelar în spirt că nu mai e cale singurului birt ce tristeţe saltă şaua nici de munte frunte pe sub funte panto penta punte pune-te pe rimă panseao bacanto sever Ahasverus punte penta panto
nimic nimicarnic zbeului paharnic nici în sonerie ornicul morarnic herpesul femeii cancerul Rozinei doar patologie India cu mine-i ce ne prin penumbră harului coral mahărul comarnic sumbră pară pal sabia coroanei înghiţind-o bandă maica semilună crucea mariandă vechi poceli în plasa de cu suferinţe martorelor arte ori ţigăncii Linţe
îl rade ca să zic aşa pe păr păcatul deznădejdii cu bâlbe de-acolo numai plata pe grumaz pe cine omori câte zile îmi laşi cine peste cine instinctualităţilor mi-am risipit clopotelor liniştea de la Bobu la Bobulescu şi noi indienii
vă ziceam că-mi văzurăţi pierzania voluptoasă toţi pe corlată spre ţigani să nu te cheme răzvan boborele mai bine că nu aici cu noi cu el ălălalt oficializă scufundându-şi făcătorul că şi ţiganul ajuns împărat întâi pe taică-său l-a spânzurat de ţigan pe azi tomberonul cu ce negi cu ce burtă cu ce fobii oi muri tomnaţie chineză cu portretul lui Mao
omul cu India atât de bine interzis cu poporul rom român de-l interesează maică de Dumnezeu mai predă-i niţică sanscrită lui Sat Juli enciclopedia paranoiei într-o futumuşcă ce cumpărături ce cadouri pe-a cui cărată Mateescule să trăieşti pe-a cui Vâlcea l-o primi miar faţă de Oradea faţă de trei minute cu repetiţie
trenci pe togă doar Galileo şi Rat mâncându-ne uite-i atrage maledicţiunea ferea cât că se vinde sanscrita închipuindu-ţi pe după ce minge cu Hanuman nemaimuţă în thai abia erou  muzică trans/ilvania simile India nu poţi deosebi modern I couldn’t enjoy nai a girl sounds of the birds love song poze de ieri ora 11 sala 16 secretă puţă paranoiei
că-i foloseam eu pe ei nu ei pe mine ea pe ei şi pe mine de-a baba-oarba fripturişti avortoni vegetarieni ciclonul benessere wellness relax talasoterapic scandalul durase nedureros mă voi plimba înapoi coboros n-am ştiut şi-am delegat-o nici n-avem ce discuta intriganto nu mai pot sta cu mata du-te la ce sri ba tu ca de obicei de n-ar ajunge
şi te-aş prinde apă crişă să mă schingiui în măcrişă ce de dependenţe trenţe când şi vârşe vârşenenţe chin chimie blondă bruscă nici roşcată nici etruscă venele de bou cu focul ne goliră bolobocul Tiwari ştiu nu-mi spuse a nu-l crede când şi omul apa făr’ nevede
ori podul cu umbră ori căderea pe lat în vijoi sticle şi un butuc cine-o să vă mai dezorganizeze ce osii descompletate a curgere oi mai fi scris în Oradea o patra ţi-oi trimite îmi vei răspunde altcândva tulbure a ucidere şuieruşcă şi frunzele galbene cu miros de mugur în această patra pentru dumneata de tragi spre Pune în 29 după Italia
tu n-o să ai niciodată vapoarele pline cu păstrăvii tăi cri-cri-crişule câţi bâlbâiţi te-or mai limbuţi şi cu cine a te vedea nu Vede dulce timp în bronhii tulburi sari sări sărăriule de-a sânge lăcrimat basta nici prin închipuire care cu poate a-mi face conferinţe cu Vâlcea cu folosirea şi ăilalţi pe cadavrul meu cum mi-aş fi făcut cale vegetarian
câtamai dogul pătat şi buddhiştii unguri din Oradea Kiroti udându-i cu odicolon ea să strălucească eu să-mi văd de treabă merită cinste chiar jucându-mă în ţurloaie în căutarea cintezoiule moşule alergaţi-l mai încet dire-dire supus zglobiu libertate pneuma şi dacă ăsta e cel mai frumos lucru ce mi se poate întâmpla un intermezzo
amu cârmim convalescenţa alarmei sub avion nedeturnabil cât să se ducă de râpă tot ce e înalt noroc de intriganto nu mă mai trezeam din şoc nici eu n-ai pe cine duce în satul tău Gică poză în ruină şi la Târgu-Jiu ne-am codi petunie miresme scurt-circuitate solar tocmai sunteţi la plecare adiacenţelor mercuriale închis muzeu se credea luni
curând vom fi cu părere de rău liberi că nu ne-or omorî chiar şi scăpăm curgi taică de te crezi ură repede mai liniştită glagorie d’alt’dată şi cât vă inimasem vaporozitatea pânî-n vapor d’Orad’or un comandor do condo mor pe ce paltin de stejar carpenul mi-l arzi arţar ţarcului anţuţurar din ce stea strjar pe jar astea mă bine nu m-ar arde frunzei de arţar
cu penultimul arzar clocotitul de brăzdar semeniştea aprozar încă o dată patra meravigliosissimo să nu zici că nu ţi-am spus îţi voi scoate din opusuri mulgerea vacii-spirit pe la noi de nu voi şi parafraza exemplificativ eu îţi arătasem cireadă m-am pomenit şi cu o friptură de vacă în faţa voastră nu v-am spus we missed you merci
mai bine n-avea de-a face că oricum te trece Crişul între Olt şi Dunăre Gange nu pleca leagăne pân’ nu pleacă legănarea şi apa lăsată pe ziare înapoi elitelor ziarele pe cont cant numai el te şi bucurasei potoleşte-te desăvârşindu-mi moartea părinţilor şi prietenilor în criptă se tot înghesuie muribunzi şi nebune contrastul maxim până târziu răsuna-va
la donna e solo un ostacolo ce să te mai tocmeşti spre soare afară te vede lumea stai în sine încarcerat pe liber certei ce nenorocire şi spălarea rufelor la lift fără rezonanţă că-mi primeşte putoarea scuzele never pretend on behalf of hospitability to host ill people during job time ce vremuri grele ce nevolnicie
10 iunie-n senat dhc Satya Vrat Eliphas arcanum tarot amant ermit moarte comme s’y j’etait Andradina Guiness explorator românesc pe prostata stropitoare a sanscritistului când or pleca să-mi cumperi o ţâşnitoare programată la oră la oră cât mai stau la noi uman ca mine mai rar Anica se duce e schelet Luiza a luat-o razna
Noanei i-a căzut un dovleac în cap şi capul într-un dovleac neputincioşi dar capacităţi cu capace căpăcite şi soarele îşi puse mintea cu dealurile Oradei vine prinţesa ţiganilor pe balanţă cu thailandeza sangraha akasha sloka unchiul matern al lui Panini ar fi compus o sută de mii de stanţe zice Bhartrihari fiul lui Panin negustor mama Dakshi
maha kanda mukti kavya sringara varuna vira santa bilkul linga în Peştera Urşilor din Chişcău în Panchatantra un leu ia viaţa dragă a lui Panini control the proteine control the fucking world desacralization au venit pozele pierdui suspans să-l văd pe ghiuj de mine scos pe Nikon în peşteră de ziua lui la numai 71
coperişele schimbă cu stele parastasule nebnisteria cerşeşte colarezului fresce ciopor angoaele ţărănci criminali ne închid în iubirea neadevărată pe dărâmate frâie nepurtându-ne dune şi ziua de pe urmă din prima jumătate a netimpului furat din a câta viaţă noapte cu lună plină în Oradea un minut până în Afganistan la telefon 680 400
marghidan de Bihor de pe la noi lasă-mă cu Allah bărbierşte-te dă cu apă de colonie fă duş martiri ascultare climax victorie ultima noapte nuntă în cer bravo Eliade furtuni de nisip Precious Sapientia Orban în Oradea uraniu Linteş nici la minciuni Mercur retrograd fighting words şi-aşa apare statul Palestina unde şi plecaseţi Lali şi Toto
da’ Viorica şi Jenica patru ani cu taică-meu paralizat ce turnuri om mai fi şi noi lovite corb coboară-mă orbului în luminozitate inebriantă de n-oi mai prinde zi singur bostorand la Râmnic întoarcerea şi ea plecare spartă aşteptare curgi Crişule câţi te pescuiesc vendetta pe iubire descotorosită mai cu cine nici aici nici oriunde
şi voi păsări mai pe jos coperişelor prinos care mori care pe dos ci habebit humus nos în pronaos drăgăstos muieros nebărbătos luna galbenă pe os mulţumitul malahos scrisul întâmplat ţi-o fos’ până sus nepăcătos piei în clipă luminos geanta haina cuţit cos danii nume alte boss mă citisem Daninos năzuros nenăsturos şiret şireturi pe ros
îngeri aer tu ce gos o gonzesă scalzi saphos rugii strugur tămâios mâine la kalinikos din satana nesticlos haremul ăl mai frumos strângeţi dinţi strămoşii vos nici strămoşul adipos colea hasta oneros ora morţii vouă sos duşmanilor autre şos recitiţi şi pe Cristos morţi trăiţi şi mai dinţos mondul nemaimonduos grâu vederii şi orzos
pace anonimizantă nu mai război şi tu curgi Crişule repede în numele lui Dumnezeu precum toate cele ruşine ungurii pe urmele sanscrite simpatie întorcându-ne apă în picioare soare zile mai sunt pe jumătate scrie-ţi pe-o foaie scrisoare ălorlalţi fără poze măcar macara zâmbeşti a film şi fotografului
şi nu rămâi decât frumuseţe pe gustul propriu altfel ferească-i şi pe prinşi şi pe surprinşi morga măcar macara marcatoare de câte două din nici una se scobora Karnataka în sunetul impreponderenţei iertaţi auzul urzicile săbii pe miros ex hum după cascadă ăl bătrân îl prinse ăl copil îl cheamă prin Oradea repedecriş a mă
fie-ţi aducerea compensatigvă rigvedantinul cu atharvarigvă te-aşezi lângă mine s-arunci la peşte eu aşteptasem bicicleteşte ţi-o pui în cuiul spre vad ciclist peştele ciclului capitalist mă mai retrase o pleaşcă tonus colesterolul copiilor c-o nu-s cinci şase poduri Oradei Boston ba Pesta PoEm Massadei
concentric somnul somonul unul simunul amonul demon cântat pagină cat între oraş sălcii rasat pe liniştirea tampoanelor trase neînţeleasă hala de oase ce e sanscrita ce e latina o greacă ora uite latrina ruşine Indiei spirit vândut export cadavre retroscorbut aşa şi noi congresele Cristoase mai rar iese-le
chiar tu protuberanţă în zi frumoasă disperării ţintaur cheotoare funiei o iau pe trepte nu cunosc decît imposibilitatea rătăcirii de sine nul ori vreo euforie numită porţie şi de sănătate viaţă moarte poate fi cântar de proporţii încercarea ce nu se încheotoră nici n-ai ce face în Transilvania brusc îţi zice geologul filolog peste nonconferinţă apoi conferinţă
vă mai duceţi dar întorcându-vă stricaţi mai ca indienii începusem cu gândul la tatăl nu de-mi muri nu mai învie poeţii masacraţi ori pe brânci şi eu în picioare plopsalcie alţii ăn spitale ăştia în spinare îi duc îi mai pun cu Vulcănescu ne-o opri recunoaşterea ferirea de vârstă în persoană răcire cât că mă speriai şi de tineri învăţându-şi bătrânii să se pişe
am ratat harul coroiat cucuta cută acum mă împleticesc netematic nici n-am mai dublat slinul chinul seama nonsensului pe mal în peşte bună fericirea răului în pept dacă nu curg a descriere toamnă din ce şi clopotele mai bat trecători iubire până la moarte şi invers
exact omorându-ne şi ne iubim nici atât manualul fanatic
schimb de morţi în sens unic Satya cu muierea ca mine singur în Bangalore ăsta jurământ să nu mai primesc oaspeţi ce se autoinvită să nu invit să nu mă las celălalt încălecabil să nu mă atragă iluzia karmei evitând cacofonia karma iluziei am vrut a scrie pe malul Crişului Repede bună mi-ar fi mama România
să nu mă mai las tras în piept tras pe roată cu descripţie ia mai cere-mi tu pedală învârtirii dinţilor în carne cum că nu te aşteaptă cu apă că dacă se bea de la robinet apa caldă în termos pentru ceai aparat automobil elicopter haideţi fraţilor să stăm quiet ăla şi-o fi luat bicicleta de-o sari îi dau diplomă hodoroagei la sugestia Silvanei
finim şi Gellu Naum o primise la ce mi-e bună nici rău nu-mi face totul la o discuţie între noi cum şi pe grind se scrijelă cu crestezul tălpii de-a Brâncuşi nu vă mai car acolo vedenii de-mi ţin şi sacul şi vorba pe-o ciuvlică aşa-mi acru ocru curgerea amurgerea vom şi pleca atunci poate pe totdeauna violurilor mentale rafistolându-ne
cum îmi rămâneţi pereche pe nervi nu şi ţiitoarea întâmplată în de voi altfel devi devloasă valsată cât să vă vocifereze creolină creoli în stingere nu înţelegeţi decât instinctul ultimelor plăceri schingiuitoare de toţi poate şi-n patra vreo chiondorie cu orădeală mardeală fără de-acu astă clopoţeală
a patra-cincia oară prânz exacte ore maici nemaimânz nici pe departe aceeaşi respiraţie în Boston să vedem în Poeston aluzia încoace exorbitantă în mamma Trinidad râul va mai curge noi ne vom opri şi-aoleu sanscrita şi tu î din i dăm cu manualul prinţesei onor din spoim căldarea ea şi cu sponsor
strof-a doua Sara fina din Ieud că ar fi ţiganii din evrei iehud ai mai scris-o trinde due te ceacâr tulburate Crişuri ţărmurile ţâr pre cadavre răpite răpăială horă în schizofrenia severinencei pe cine mai turnaseţi varză sub sărutătoare lespede rămânem pe specializare sanscrită în lichidare protocol devanagari alfabete simetrice
Cristos pe Criş Krişna pe Criş aş mai şi zbura fără visării Kamanita se strigau strigoii juni fie sănătatea prigorie care şi cu copilul avuseşi loc fetele mai aripi cin’ te prinde câte unei plimbări de mână mai scumpe cu mai multe decese tabloidele orădene dublu partium sapientia emulsie nemaipescărită psoriazis când noi vom şi înainta spre Vâlcea
severinencele ştiute singulatre Andreea noastră schizofrenică după pian aici în Oradea moşul şi sanscrita la fix toate bune Augustin ce-am mai bârfi pe Paraschivoiu de nu băiat bun or so de-al lui Carafoli cinstire numai străinilor şi dintre noi oceanul slav unit cu Hudson să dea de Kursk în scut de stele în parcul raţelor în Boston pe malul Crişului
satya patia empatia gazdă oaspeţilor neputincioşi răsfăţându-şi senilitatea toată ziua-mi curge Crişul Negru prin Beiuş peste o săptămână tot miercuri sanscrita năpădindu-mă oriental ca şi America India e planeta piper pipernic pipăruş din Scrisoarea I cât nu slăvisem India în transă trezindu-mă abia pe moarte nimeni nu scapă de soarte
nici o soartă mai bună mai rea care în puşcărie care în templu galbene pe partea toamnei parasălcii vezi cum aş scrie cum m-ai aresta iar vă zic luaţi bătrânii în primire cam până aici vorbiţi-le în ungureşte din gesturi fără secrete că tot o să-l apuce umblarea ex plegică ne-om zâmbi ce frumos şi ziua o fluture n-aveţi decât să vă nefotografiaţi
n-am cutreiera preeria pariuri nici făcute nici pierdute câte ceva am câştigat în clopote cu apele predobândinde nici o ceartă nu vorbim nici o serie indiană poate în cârdăşia kashmireană cu şi fără islam basc îmi iau costumul celălalt la Râmnic de unde văd că mă gândesc la ceva că iar mă apucă obsesia sanscrită cu jurământ că vreau tăcere
adică-mi pot ivi caietele de-acolo pe înţelegerea becisniciei de mi-am pierdut tinereţea tot ca-n comunism toate duse spiritualitatea noastră văcarnică ciobanii cu oile boii cu boii tineri incineri n-am de ce să mai merg un pas înspre aceeaşi nenorocire ne-om povesti în treacăt oaspeţii ca Zberea cum masa era pierdere de vreme nu şi scrisul în devanagari
manie împlinită bunătatea bandaj senilităţii cheamă-ţi câinele ungureşte tunsă vopsită trage-l din frunze sfârşind timpul de Oradea lăudat fie totul după ce trece şi numai tu netrecător bhagavan bag avan pe româneşte ţigăneşte n-ar fi de glumă nici o şansă de plecare nici a sta în vizuina părintească tot te disloci nouă ouă bouă după luna plină
poezia nu e a ta că e bună ori nu eşti nebună ai dreptate Liviu cum am face şcoală cu d-alde voi singur m-oi fi crezut şcoală ca Noica treaba voastră învăţătura sanscrită pe româneşte tot fără filosofie lingvism bigot voi o prăduirăţi pe chelia proprie care încotro în Oradea Zalău călugărie ascundere girigita bibliotecă universitate ţigănie
şi totuşi în vreun târziu când se va fi ales praful de toţi vezi că vorbii zece ani şi simpozionai pe şcoală sanscrită şi cursuri cu voi şi asociaţie şi ore măcar şi retragerea pe care mi-o pregătesc n-are decât să vă ambiţioneze pe voi de nu v-aţi sfâşia felurilor liniştire în limbă de mânăstire de ne-aşteaptă între fire peste fire dăruire
câţi am castelat sâmbete orbiilor bani de n-am avut buni de n-am comparat câte-o neantă pereche fiindu-ne a nefiinţe fiinzii ori zi p-aia pas are m-am dumirit coromâneşte sanscrit din vreo vechime text nedelemn am compus pentru Satyavrat de-l citi ing. Mang să audă şi Iliescu n-auzeam eu scrisesem laudatio nu mă interesa nimic pe nimeni totul umplutură
în cinstea leatului cu şase luni mai mare şi ăsta că aproape aceeaşi vârstă ghiujii au stat mult de vorbă face Josan adică Satya Vrat cu Iliescu unu’ a zis că bine veni în România ălălalt că mare fericire de l-ar vedea în India ce-şi sputeau spune mai ştii păcatul şcoala am pornit-o faceţi ce vreţi cu ea sunt berbec încep altceva cu lume neîntâmplată pe Criş
nu mă mai ocup n-am cum de cultura indiană poate personal când n-am altceva şi-mi voi orândui trecutul sângeros am destule necazuri nu m-am odihnit ziua asta programând renunţări idee de mişcare cum în toată clipa râurile curg într-o lume de foc stingerea şi nu le-ar opri soarele nu le zvântă ori dans Iliescule ai zis Amazon nu Criş
stil sanscrit te pomenesc în deosebire de ironişti orădeni în ziarele crişane cine că se mai mirase într-un rând fără gânduri a costrei şi cosind repede înscrisa chiar înscrisul ăsta i-o fi răpit fără vedere nimic mai păgubos ca sanscrita la concurenţă balcanică şi la nord mai meandră de-ai fi telefonat se scumpi se şi rătăci telefonul cu Juli
fetele se prostesc în uituceală plictisul le călăuzeşte bine de nu frustrarea insondabilă mă-nvârtii pe părţi de Criş podurilor trecătorilor mă scrisei Oradei mă gândii la India păsărilor alarmelor mă războii teroare mai mult terorizat de-aia teroare prin inducţie indianistă duduind cad castane sparg asfalt capul nu mi-e mai înalt
actorii cu părinţii la zmeură hobby e şi meserie la ei din care trăiesc copil cutie pasăre nunţi ţigăneşti aşa e la ţară mai repede vezi soră frate măcar după tată oase rupte sinonimii indiene voi nu vă euthanasiaţi câinii orădeni semne sudiştii nici vouă convenindu-vă Bar în camera lui Iliescu
ce să vă spună Pune Pena veroneza de Severin ailaltă în Cladova cu ashram în Varanasi şi tot cu cornul în depresii poc sanscrita de englezoaice gangetice nu-i mai păstoresc să-şi găsească să nu se destrăbăleze cu sectele mă întrebi de-aici nu-mi spui de Calcutta că nici o probă de clasificare spre folosirea amoniacului în Oradea
pui de lelei alelei ungureşte tinereşte câineşte româneşte studenţeşte la peşte clopoţirea prăpădeşte compuse patra after all ţi-o voi traduce-n engleză tu-n sanscrită adică ar fi patra-scrisoare între noi patrafir peste noi eu ţi-oi cita tonalitatea cine nu râde de cine toţi râdem de toţi şi ne-om fi iubit mă mai spăl şi pe dinţi n-am koran caraulele semilunii
aceleaşi filme pe HBO în Boston şi-n Oradea clonarea orientului al meu în misiune torţionară cine mă mai trece de Titu de nu mai e paraliza tata îi spun de bilete că bine studenţilor le-a spus unde e India Iosif said that he will miss me ticălosul dor să nu fi venit Scindia mort in vendita vendetta ce antică sfială ucigaşă de homari
triumful disperării monada în franceză da Leibnitz neamţ pe Criş sus de Dunăre răzmeriţe de izmene la vergure acolo nunta şi divorţul bâzdâcul cât capra calcă piatra să nu-ţi dea Dumnezeu şi efectul eliberării c-o veni vino ruineze ruino lume decan american mi-s ars răzbesc în Războieni curve de noroi creieri de zoaie deşteapta şoferilor
somnule dalbe aule cal be prin Oradea ce de unguri şi Orban ca Musharaff incognito în India peste Vajpaye de-aş putea schimba tema de-aş da-o pe mânăstiri şi orice teme bvâlcene cu lupii şi trovanţii dor de expatriere şi-n mormânt să nu-ţi mai priască vecinătatea ţărânii atâtea caste casate pe roţi învârtite buddhist gongoră gorgonă
în trenul ăsta se vorbeşte punjabi paranoia comunicării cel mai bun epidermolog din Delhi i-a zis să renunţe la stres de ce nu vin doctorii la d-ăştia cum mă poate fura de mai mult decât tot ce am bat câmpii culcă-mă poate să vină şi dacă-aş dormi ori e corbul vântul Bostonmore mai bine fără inspiraţie tâmpenii din acelaşi cap mauriţiu amoriţiu
pe aici în jos gardenia salcă saltă salbă literele soldei când întrebam diverşi ce-o fi minţit i-am lăsat pentru o plimbare închisoare ne suntem tinereţe nu numai în India ce presă la Chicago în thai cunoscându-le alfabetul numai nu jurai că renunţ la sanscrită spre paranoia oricui venind ei din America bagajul creşte
nesimţirea indiană la cerşit picară neputincioşii pe noi  ne plătim vreo ştiinţă din bătrânii postficţiune fotografiile cu Maghiar luna plină de ieri şi cureaua strepezind tocila sepie sanscrită ar fi fost banali oaspeţi valizi aşa am o misiune frumuseţea zilei pe tipsie şi frunzele ne-or auri vederea şi maică-mea e moartă şi la mănăstire mai aprindem lumânări
gândul necitirii studiu sanscrit crampon Sofica în Berceni Satya în tren oaste luminoasă finalmente vom fi fericiţi ca Usha că scăpăm cu viaţă nu-mi mai e frică noaptea copil în pădure le place mămăliga 9 o'’lock în Natya dialogul din Rigveda cântecele din Sama veda acting din Xajur veda rasa/sentimentul din Atharva veda în ’86 Sirindhorn în Delhi
îmi spune iar de academic council nu erai membru erai abroad aşa şi Bharata Ratna postum lui Rajiv Gandhi big controvery recent lui Ambedkar nu cât Radhakrishnan Rajagopalachari Jawaharlal Nehru pil public interest litigation Patma Vibusha Padma Bushan Padma Shri centre sanscrite Pune Varanasi nu Bombay în Delhi individual
potol în atol nămol lotus ol hurez huhurez rezumate de armate calafate invitând pe ce vetre nearzând ultimând Esha Urmila Nilima Lila cu totul altfel poate brahmanii vedelor printre sacrificii de-i iau în braţe cuţite şi Mohan Roy şi vreodată Max Muller mai încoa Basu picuraţi peisajul de vi se pare asemănător

                        bine de Râmnic                       Calinic Şaguna
                        sanscrit Antim                         două alfabete
                        Pann în Panchatantra              toţi de pe moşie
                        Anica nemuri                           lui Popescu-n criptă
                        noi o să ne ardem                    nu poţi de-a pământul
                        că nu ne mai vede                   obiceiului vad
                        văduvă vă văd                         prinde-te colac
                        doamnă cu prăpăd                   tatălui dalac
                        cu distih distung                     platnică adastă
                        abstinenţei strung                    sanscrita a castă
                        Jocasta verită                           zi şi am surya
                        Veritatea chită                         nu injuria
                        ah de petrecanii                       ce mai abstinenţă
                        îmi roşiră anii                           îmi cade la tenţă
                        nonlocotenenţă                        trei oraşe teste
                        mâine pe provenţă                   ze palat pe şest e
                        cin’ se naşte unde                    unul cu buricul
                        chilugul ascunde                     nord miez alambicul
                        eu mă las ne vrut                     acum m-aş opri
                        mata cunoscut                         din cutii popri
                        morţi nonagenarii                    biciclete arii
                        pe septuaginta                         şi royală chinta
                        v-am vrut clasa-ntâi                 Ramayana guşa
                        rămâi căpătâi                           Gujaratul uşa
                        Usha ne-o sprinta                    voi ce mai apuneţi
                        spiritul în şa                             că nu vă supuneţi
                        unde i-ai găsit                          ce poveşti repetă
                        pe la decănit                            nici de operetă
                        vom traduce traşi                    îmi condorii cond
                        melcilor din paşi                      fără mapamond
                        unde mă-ntrecui                      aici să răsară
                        omorâi un pui                          gândului samsară

am recitat cu el ko aham ştiam traducerea bairam nouăsprezece silaba începe Sakuntala jocul tigrului stanţa mai va că poartă la voi episcopii cravată când şi în Bethleem se arată o ce veste minunată nată sanscrita ca niciodată de e sanscrita un terorism avea dreptate sepepeul comunism să-mi taie nu microfonul limbă capul pe nici mai o nimbă
merseră pe rând la budăapoi se puseră să glojdăne dudă mă n-auziţi voi croitori zdrenţuiră păsării subţiori moartea sau sanscritei ba a pasiunii neîmpiedicându-mi parfumul petunii Bucureşti şi moarte de nesanscritist poate puşcăria Sergiului din Crist spre acasă şcoala şiţele haret puii ne înşfacă peste acaret râpa ni se surpă în desagă
ori trovanţii se îngreunară snagă simple putrefacţii generaţii aga Bălăceanu surpă-ne desaga când şi aşternutul deşteptării dormi intri la pripoare nord cu filodormi din filodendronii dacilor romanţi ca din Rishikesh or Hurezii Carpaţi somnul frescelor străvăzute atharvavedinei rajpute putanei de nici nu mai pute căţeaua în călduri codârlită
nu şi stâlcindu-se în privită ocazia plămădirii încă netraducere tinlib cu menţionată seducere bine că întrebând parte ne înşală arcuri săgeţi arde-ne mă împiedicai Ahoe fript în potopul lui Noe îmi lecturaşi pe dinadins nu mă mai mişc nici nins am paricidul pascal calist biserici mortului biciclist cam cu un an înainte de moarte îţi arată dinte
recunoştinţa mortăciunii de-o împatriotează hunii ci dacunii or rumunii cuma nunii moldovunii transilvunii valahunii aşa ne jucam de-a Arhimede cercurile astea prin livede las membri sanscriţi la Văcăreşti las metri sanscriţi unde crăieşti nu e castei ordin antiomenos anticrist de-i zicem cu domnul Cristos
nu că nici elita de explici asta întrbasem de printre calici lung întemeiată pe după cravată Krishna întru Radha episcopul tată băiat în şarmanta Şermanie tău îmbăieze-ţi ego ortodox al tău nouă contradicte noi dicteu opt culcat în crime irineu doamne ale rime în resteu boii ne înjuge scarabeu
reazemă poltrona Romei argentin ducă-se pe apă fiul paninin pâinea croitoare la croitorese mirii cu mirese angirasa lese vă voi întrebare merită sanscrita ne mai fie spirit şi anume vita de-o mâncă nefriptă cu tradusă frita cine rugăciunii dumnezeu mărit-a ăştia panteon ori credite destinse Dumnezeu cu mila inşii fără inse
m-am adus contemplu frate de altar prea coboară vinul de lumă nărar ce lumini aprindă haosul din vak logosul a mie mielul încă veac mă întorc plimbare sanscrită Anico nouăzeci cu frate Gianbattista Vico zece ani încoace nene kantian foc băjan pârlimu-l tot pe Neaţă Bran vă văd oi doi cu doi ca pe voi cu noi îmi împleticesc o renunţare renunţoi
vă pricep din cep cepoi pricepoi nu vă e ruşine condamnaţi boroi eu iubisem terra de Francisc şi ieri focul halebarda barzii artileri o ce inspiraţii pe ce bani vândui kalosul ca loesul bune Kozlodui bine cu stejarii şi mai longeviva moaşă la tot satul de strigase viva
sexul ei scomparse peri şi meri amari ca o nemurire neam de nemurari
ci morar o dată macină-ţi rămas cu această grână pată cu plaivas doară-mă cel mare a pieri peruşi papagali minusculi nevăzuţi pe ruşi bună condolare satule cu vicii parcă din constante lapte pitulicii mâzga ne convinge canta unt bătăi de-i învârtecuşul bunilor prin răi mai întoarce moşul din toriditate toamnei trage-i geamul tu pe spate
nu v-arată tata treceri recidive casele oltene prenemaladive preoltene versul că ceruse nene în vocaţii vortex marmorii vâlcene de-am lipi covrigii iernii ursitoare      ochii morţii frigi-i capre şi ciopoare ne Panini spusa du-te când se mişcă vegetariană compromisă frişcă fie-ne şi ultim trenul nu în staţii Morarji urina bându-şi ţie fraţii
şi români băsească de prin chefereu nu-ţi cu barbă albă derbezeu i-oi spune şi astăzi până la sosire nu-mi surâde pişul pe comenduire în timp de ne-agale ţine-te spontan că nu deranjează versului cârlan măcar şi framzula balenar-bostonă cum că îmi scrisesem poe-poestonă nimeni încleştarea chimică năclaie patru răspopirea vezi Ratignac oaie
laurii comenzii ex pe simbolon Neta către Hitler ce-ai cu indion Ioane mi-e intensă grinda India şi vorbirăm moartea că rău Scindia te-nveţi ca ţiganul cu scânteia foc nu ziarul iscru prăvdit de noroc vagabonzii confinii orele pe dric viaţa mi se-nseară hore din buric precitind haramul karma corodam vorbă regretând-o aperi Dukadam
apără-mi virtutea singur spânzur spânz cum ţi-e guvernanta o mănânci de prânz lasă ne-nţelese bâldâbâcuri sfânt mamei pomenitul tatălui mormânt buzna în invidii neamuri cine cazi aş mai nebunia stâlci kamikazi of colonizate mrene termini dor când şi propaganda zace coridor nu-ţi mai petrecusei din puţin chimen ipochimen tresa ochii pe sub tren
nici vederea numai suliţa de rază fumul rară flamă îngerii brizează drumul nu mi-o creşte amintire tir lasă-i soil natura naturans vampir din aranjamente de-a frumos colos Buddha în picioare coroană Cristos
neamuri de religii alţii nici de neam ochiul cu albeaţă sparge-mi-l a geam ce-am pretins duşmane scrisului rărunchi pe-o sanscrită nulă milei tale unchi treacă raţiunea timpului pe ducă dinţii înfrăţească morţii într-o nucă mai ca asta maica asta nu furaşi soartei aventură magilor apaşi încercare spusă cumpănă relig scăpătat abisul pe la pipirig
cum gândesc neţeapăn ţepenişul grind apoi mi-e neroasă mieroasă pe Ind reromânizare după India indianizare de-a fiindia ce e România zice zbiera pică tură de o ploaie în neant nentică nici cenuşa apă a-şi zvânta voind ca mai sus la maluri trage-ne pe Ind el ghazaluri Indii temple întâmplate mai scunde ca grecii Bangalore zbate
blaful de-a Blavaţki Mary Baker Eddy mai căldură Vede partidelor sedii ce nimicnicie soro bucătară la mormântul moaşei buricului sfoară satul din depresii dulci pe zburătură aripa cum zboară saltă arătură şi ne-am mai cuprinde apei fără verde verde neaparnic spălător de merde
spate spaţiu cinci Caracal pe sanscrite agitaţii cum arunc o fată proastă preşedintă de-a sarmaţii carul prinse pe Arjuna tinerii de frâu soreaţă învârtindu-se şi acul ce străpuns şi de ce aţă vă făcusem apertura cazul de-antropologie pe o sângerare groasă filmul din filmologie
monorâma peşte unic o lăcustă în zacuscă iarba visului pe urmă să nu mă audă muscă doar chiar inspectam candizii din pinacoteca bearcă de cu gheţuri japoneze şi nici Oltului în barcă viaţa mi se năzărise şi buricul meu Anichii de se spânzură ţărânii umnră-i dea pădurea Bichii
voi de cum nu m-aţi cunoaşte aşteptării pe refuz proştii nu s-ar răsturna-mai în cel film din Santa Cruz Caracalla ce-auzise lecţia în Roma pleosc Ostia Ostindioara frate geamăn zi-mă trosc n-alesesem eu pe roată clasa-ntâi să vă aveţi mie cu încocleţarea tainei dialect juveţi
astfel îmi confer din limpezi harul tulbure de el pe o mare gratuită zicând măre vornicel proşti sunt câinii în Caracal pe sub trenuri ca nimic fata la căţelărie mi-o luase tiriplic facem test şi apogeu de gol consum autogol sinea firii nesanscrite sine studium Tirol două săptămâni cutreier români cu un sanscritist de îmi paşte vaca minţii într-o curbă ametist
parola e sanscrită Panini spre Saussure ce Sergiu foniatru atharva de-a yajur româno-indiană academia astra a noastră de cu Indii şi România shastra te-oi întreba delege-şi Romică romicanii până la urbe castrul învăluie juncanii ci din haitic protuber surii din sur ursii cu Orvaşi dansantă aceleiaşi sosii
sosii printre sosii foc udat armatorin şi-n piele năpârlirea marise submuntin julirea tot sanscrită o inspiraţie şi rostia da rană broscară naţie răvaşul răvăşirii etnologia sării când darea în primire şi mirării ne-om potoli agale mai bine brusc Mărie cu trenul de plecare divorţ copilărie
sanscrita mă omoară pe trenul de întors identităţi tentante pe-al strugurilor stors pasz tinerindondei condiţia de coadă codiţele întinză-şi pe muladhara noadă pretinse candelabre în cale de calcan calcanul halebardă călca-m-ai ăn cancan conat potop cadânei saurieni văleat în căcălăul aur kuruţilor curat
spetească visul crinul criminul preacreştinul trezească-mă renunţul înşepăturii spinul nu via Caracal prima întrenare prin Piteşti răpire de la jurătoare moarte amândodror şi divorţatorul şi mama lăsată Noanei cu mosorul poate mântuire garsa a greşire m-ai văzut Parise cu Baudelaire citire
gest frânt academie româno-indiană Calabria o fată nonkalidaseană submersă subsecventă vederii berbeceală cum nu ne opăriră calabrii în cavală m-oi răzgândi hrănire excreţia de bing big bang nici benga zbanga sepultrul meroving angelicei proforme cu început scandalt pe sufletul triremei al titinesei psalt
din etno întrupează-ţi cu geamăna terartă trei zile luna plină ne întregi pe hartă aproape jumătate din ziua cea de ieri se uită şi-o femeie cu ochii mângâieri cirezi şi vii Virgile din Zlătărei dănciugi trei zile maici şi aspre împiedicate rugi sanscritul test spre turmă ce desanscritizaţi ne află răsăritul incipienţi Carpaţi
ce genă longevivă cu părăsire fraţi edicte compostate căinţelor fanaţi ne-om vizita oprire o oră şi la vale în susul orezirii matale nale quale Gib te odihneşti a naşte învierii Drăgăşani cu Grigore în mormântul pe la patruzeci de ani mai bătrânii te cunoaştem vezi iubita iar slovacă bou muritul stârv poiană spiritul înseamnă vacă
fum curaj nu e provensă osie nescârţâită amuzându-te la coapsă nici cuţit nici zbier de vită curvişag lăsat la vatră inspirare pe corlată ce mai risipită viaţă înapoie niciodată simţul pieptului o poartă sparse via morţii vii coborârăm mâini sărută saty lui Dumitru jii un car haine alte şapte cu răbdare maică s-ai că şi eu înhăinurată răbduriului pospai
pe tren noaptea pe tren ziua fără ceai valla pe tren eu o porţie pe dealuri respirasem drag de fum aud cîinii Veronica Mina mere de le-o da mâine ceai de post ce Indii asta e credinţa mea să-le-aducă fructe roabe că de bune nebunii aer liniştit pripoare de Hurezi caramanlii
merele sosiră fete albe-n haine negre har înrăirii din afară mântuire la altar patru mere şi undite au mâncat din cele sfinte cu o furie de maica stareţă nu mi-o dezminte ah poienile cu toamnă mamă şi iar soră Ioană cu atavice hindube că nu-i gata el se goană mâine apoi pleacă a nu se fi preparat măicuţe un’te duci babu la mine cine să îi mai gurguţe
maica stareţă nu crede că nu i-aş fi obligat tocmai Dumnezeu mă-ncearcă pentru oareşce păcat că şi drumul abia gata de trei ori că el zicea că-n oraş la pirostrie săptămână rege-ab da cum nici lui la post nici lapte şi el s-a canonisit greieri zidurile domnul din vreo frescă hurezit mai cu fi-su la certare invitaţia pe normi nu copilării senile să mi-i macine enormi
cum că pleacă se da dendi o să-mi bată a răpune din răsfăţuri de Thailandă un tăciune şi-un cărbune nu e-n India băşică spartă eşti la Roma rom lasă-ţi din Punjab custurea şi aseamănă-te om
pe această coajă spartă în obrazul indiot îmi acced pisica moartă la trei zile antidot ce-mi tragi biciul de sub coarne că te-ncornozez orez filigoarne de pe zer ne ceartă în auz Hurez când şi regele dormise pe aici o săptămână el ştiuse ori trecutul nevoirii ori fântână unde-i stanţa mijlocită o-ngroparăţi pe Anica hunduie hinduşi faianţa de titanic la mămica
prepararea n-o urcară de schilozi şi de-aia gură ce mai prăduie tributul şerpuit sugrumă ură cum n-aş recunoaşte craca ruptă minţii hinduine şi n-aş scormoni momirea cu momâi mai alcaline te-ncovrigă-n mâzga Bharat şi la tine tot covrig să-i dai lapte apă caldă că româneşte te strig
servitorii cer servicii liberilor din vecii năpădiţi turci ruşi huni hindii în adaose nevii cu mistscrisul cavâlcale de pe tren vie învii cu vecernia nefriptă pe cântări de-acum tomnii ţiuie din linişti stanţa nedormitei fresce sus careva ne explica-va pe unde-i pictat Iisus scene povestite ţanţoş pe turismul concurent preţurile tot sfinţenii întreruperi de curent
mănăstirea câinii în noapte servanţi şi infirmieri cerând bolnavii indieni tocmai când sfinte maici se strângeau de la munci să întrebe de credinţa lor formatul mi-l solemnificai încă obsesiv pe vise aşteptate mănăstireşte shakti bine c-auzi şi de rege mi se duc dinţi la efectul tău un gândac de mi-e prieten pe fărâmarea prescurii
şi slujba nu mi-o pot urma pe azi de spaimă mâine de plecare timpurie da’ duminică nu mă las păcat că n-aveţi cum fi sănătoşi nici eu lu’ fiu-tău nu i-aş mai scrie sorry for not being prepared for nursing and as servants we did our best kindly announce other casual hosts about your parents conditions că la noi schilozii pe sub fânare ăştia în vârf
şocul cum îmi va trece de ce m-oi apuca n-o să-i răspund eventual la scrisori deşi aia ar mai merge ar fi pe minciuni mistice cu amintiri din stricăciune aşa că lumea nu se poate drege doar mărputrezi la infinit cât să dea Dumnezeu exemple frumos sună clopotul brânovean auziţi şi un avion nici tv nici radio nici ziar un weekend adevărat
de n-om lua din Vâlcea toată protipendada ca la Tagore ce-mi pică mie bucăţica de-a nuca oi inversa kalimera lăudându-l cu ce-am scris la Oradea şi numind Râmnicul lui Satya Bucureştiul lui Tagore sadism indian planetar inospitabil neomanţie ţeapă de când funcţionează organizaţia de zece ani nu se putea sub comunism
academia am început-o la voi cum îl cheamă pe Eminescu Enescu văzuse Usha când aud uşa mai bine gândacul pe el ce-l mai iubesc la urma urmei începe şi ziua asta din Gita sfâşietoare încă două zile pline ultima cu plecare totuşi patru ce eternitate ficat pentru vulturi gândacule cu tine m-aş prea înţelege
din vechi îşi făceau viaţa aşa nesuferită că se epopeizaseră după vede upanişade apropiaţi aşa evrei prin greci în timp ce dacii precum celţii or noi arătarea în scris prin nemţi vreun artificiu studios ce povârnire de nonsens ce nerânită holdă sfeşnic paraveşnic  proza m-ar deeufemiza mi-e milă de solitudinea în mănăstire contrată hindus spre mirarea maicilor
oameni bolnavi ce indienii ce ţigani de ştiu cuvântul şi înţeleg că-i foc cât să mă iubească pe nevroză ştia el Tiwari mai toate astea nu bârfea în Kampur încotro se îndrepta Scindia la Scindia îmi muri pixul de sufletul lui noroc cu al doilea să-l rătăcesc că nu-mi mai făceam de mare lucru m-a scos el de pe sine Satya
sunt eu gata să mă spăl de India să-mi năpârlesc zorzoanele organizaţionale întru promovarea ţiganiadei ce bale făcea la prinţesă că poze aranjate când ar trebui să-mi zburde sufletul porumbel ei porumbei spiritul vacă luminarea albastrului pe mănăstirea Hurezi ce năpăd au maicile răbdare să le arate că nu se bea lapte vinerea
de le-aduse tot maica Mina de cofetă ce ochi înflăcăraţi cristale credo coabitam şi eu cu dura sfinţenie doamne maici tinere ţie erau în slujbă în biserica lor de sus maica stareţă înăuntru a mare închisă fotografiatul interzis don’t take pictures că vine da a mai mică la curaj o văzui mă prinse de pe urmă trecurăm pe la bucătărie de luarăm pâinea
şi nişte dulceaţă că să iau şi eu nu-mi arde mi-oi fi păstrat dialectul ciocănesc apare-n şal ca din Mahabharata ăştia chiar vor să căsăpească la ras cu insolenţa închipuirii epice de sine peste rest Sir I’ve spent seven years in India without hot water după ce-l întrebasem dacă a observat că a venit apa caldă răspuns puţin şi despre obligaţie
mi-aţi dat malarie vă dau mănăstire nu ashram zoios c-un gândac la mine mai fudule ăle de la Dintr-un Lemn că şi-a rupt pantalonii vrea ac şi aţă că dacă nu coase careva aici e un loc sfânt şi nu pot să cer asta abia se mută căţelăria de pe Găzarului în curtea Sfintei o negruşcă o spetesc dulăii scofâlciţi lătrându-se în timp ce mă mai şi izbesc
chiar nu mi-e frică Plato tu să fi fost măcar şi ăştia că-ncet-încet urcă şi ea coasta vedem noi să vadă biserica îngeretul aurăria aurelor din pridvor că maica stareţă e cu picturile îi şi zisesem doctorat nu institutul teologic când am fost cu Radu Voinea nu mai ţinea minte au bunătate şi răbdătoare bună-voie maicile de-ar fi molipsitoare
viaţa o fi o răbdare că libertate moartea ceea ce aici poate răspunde o jertfire oricum ăştia vor strica oricând cheful lumii cu Vede cu tot bine vrea Marina să scape de tânără de indieni şi nu-i înghite Pascu pădurea de pe munte şi vocea pădurară credinţa de cu slăbănogii câini cât nu gândesc invidioase femeile la maici ca la îngeri răi orăşeni
boscorodindu-le-n  bârfe pe subiecte indiene veniră papiote aham tatvam ayam carele îmi eşti tată ca să-i pot da cartea maicii stareţe şi pe-a episcopului mi-oi inspira spiciul pe placul lui Vulcănescu îi spusei măcicuţei nu aşa de puştoaice că ştia de când e Pavelida stareţă ca la Sfânta Cruce leadership în lege
ăştia mari aşa sunt suciţi buni numai cu ei ăilalţi să-i servească să le suporte hachiţele ce le fac alţii ca şi cum ar veni de la ei şi nu prin mine totul li s-ar cuveni ţigăneşte de n-aş mai pronunţa vorba aia pictorii de la Ravco reprogramând jupuirea tu n-ai fi venit Neculai flăcău faţă de leatul ăsta al tău mi-e bine de line albine caline
duminica nu sunteţi la munci unele poate ne întâlnim a ne cunoaşte cu povestiri vedem de urcă şi-a bătrână peronalitatea maicilor dintr-o bucată ah să le care printre câini ciorbanul şi de seară că nu e mâncare se antrenează el în acelaşi sens aia e numai ce le place lor restul căcat nu scad ziua c-o urcai dimineaţă frumos
bine că-i dau episcopului diplomă de academician astă-seară pe bune nu iertăm bunătatea şi găzduirii traversă ne-om desăila o să-i cer papiotele înapoi şi Usha auzi să coasă ea măi frăţioare abia trecurăm de nouă pipioare şi ce c-aşa facem şi noi cu telefonul crezuseră celular nu-l luai ne mai şi purificăm pregătitor că unde ne ducem ziare pe jar
ce presă oţi fi având n-aveţi decât să vă fi răsfăţat masonii or uite unde a dus politeţea toleranţei nu mă mai întorc în iad indian mi-ajunge supraiadul românesc sulfuric în ce ne priveşte supusul nu se mai face bine viteazul existase de nevoie nu mai vreau fie-meo nepot cât că agonia va fi nepasată ah întortochere de necunoştinţă
făcea şi Rodica a mă fi-ntrecut în atras nebuni nebune din toată lumea nu de tine vorba ne-or fi şi vrut la adăpost ce zis-a din SRI nea cutărică ne vedem vâlceni în trecere cu pavăză nici neamurile de înmormântare mă rog de sufletul mamei Anica la Sfânta Mănăstire Hurezi frumoasă izbăvire pe aproape conferinţe sanscrite la Râmnic
ce emfază de şi-o luă în cap nu poţi pleca la drum cu senili te trag după sine pe vreme divină îi sui croncani lăptuci maici cu milă de căţeaua călătorită nesanscrită sfânt nord ca o femeie fără semnul măritişului femeia sfântă în sanscrită Usha nu mai umple paharul că vine beţiva cum fusese şi fata cu Laura şi Victor aşa eu cu Satya şi Usha deosebire nevoia
două pietre de gât zburătăcindu-mă în refuz de pampers să-l sune aici dansează în biserică m-am pus pe plâns nu e sfântă jertfa un arhitect Balş cu lucrări pe-aici mi-am uitat ardha de la acelaşi Râm ne tragem moldovean oltean stareţul bine-aţi venit când plecaţi sahahi kantha încet cu sutana îmbrăcând-o să nu te epuizezi
prinţesa thai în 1986 Bihar Gridrakuta Hill almost 10 o’clock very hot toţi năduşeam cărare iute spre deal Buddha zilnic suia şi se ispăşa ambasadorul M N Verma soare năduşeală you royal highness too stiff very suggestively then princess became serious we are buddhist we follow in the footsteps of Buddha ce-a predicat
dacă Buddha a putut sui de ce nu şi noi toţi gata şi au suit printre stânci prinţesa se oprea din când în când candele pe platou Lumbini Nepal Sarnat prima predică Deea Park cirezi de cerbi veneau la el în Grindakuta sus de Nalanda Ajanta şi Ellora călugări schimnici în peşteri ori mînăstiri numai bărbaţi controversy lady buddhist nun thay Ceylon
Jasodhara soţia lui Siddharta al 8-lea avatar al lui Narayana buddhismul aproape a dispărut din India ţara lui de origine Vihara Bihor mănăstire bud idol în persană pictorul Constantin semnat pe sabie Istrate Lemnaru Lucaşin Pietraru Manea vătavul zidarilor nu ştiam ce e aia răbdare matiaş tată mai bine turc decât mort nu că domn a fost patriotist
o Arjuna fiul lui Pashthu în orice fel mă vor chema oamenii în acel chip mă voi arăta lor oamenii urmează în toate felurile calea mea toate râurile îşi găsesc locul în aceeaşi mare rugăciunile plecate spre toţi zeii vor merge la Dumnezeu la călugărie pentru renunţare după trei ani de încercare scufia numai opt ore de rugăciune restul muncă
unde e mai greu e şi ajutorul lui Dumnezeu mai mare heruvimi cu şase aripi serafimi cu mulţi ochi cercuri tronuri Simeon iată fecioara va avea în pântece şi va naşte acum slobozeşte pe robul tău bucură-te de soare cu spatele nu cu faţa spre el nu adormi cu spatele la foc serveşte-l pe swami în orice fel dharma sfinţilor adâncul peşterii
ca păianjenul autoîmânzindu-se de se vânează la fel fiinţa creează o barieră în juru-şi şi e trapată în ea Gita se încheie catolic Dumnezeu lui Arjuna gândeşte la cel mai mare secret pe care ţi l-am împărtăşit şi fă cum îţi place să nu te încrezi în cei ce au carne ori dinţi ori unghii ori otravă să vadă şi maicile de la Prislop pridvorul fecioare albe în negru
trag îngerii trag dracii de suflet scriam muşcatelor puncte cardinale biologice bistriţeana de 20 de ani gen Lucia Bose în moartea ciclistului tot oi fi văzut-o cu Sordi care-o fi fost mare liniştire să-mi scriu urgenţe face stareţa da’ ea e cam urâtă el e bine pipilon de-i plăcuse conversaţia călugărească la Prislop nu se făcură mesele
nu infuzăm artrita la şaizeci şi şapte când cu independenţa a zi naţională ba de unirea mare te năzăreşti o floare vom învăţa drumul Hurezi Râmnic retrage-te muşcatei în şirul spre căţea nu sanyasini nu bikshini cişmea de Borsec maicile sub Munţii Căpăţânei Golgota aşa zicem şi noi nemeritorie lume ţiuitul liniştii verificat necafea
grâuriţe în vază teracotă de Ogrăzanu meşteri semnaţi neresemnaţi pe săbii de sfinţi precând adietoare compunere căutând cântecul căutării cântând căutarea cântecului şi voi mănăstirilor vara că măritată astea nu se mai mărită cât le iau cât să ne plăcem ce-o fi-n capul lor ştie Lila că numai ele pot fi călugăriţe că e contra naturii
cât durase cusătura artritică aşteptăm sanscritiştii şi cu mine să ne ducem din Hurezi la Râmnic să ne conferenţiem ca la piaţă la bâlci subiectul fiind pe tapet onorariu i-am scris numele şi nimic la sumă ba un ban de 500 ce l-ar fi pus de-atât să-l pomenească o tândălim prin cameră să se tot depună ci tu nu te mai gândi măi mă că până unde ţi-o fi
kala şi suferinţa acum creştinătate la sfârşit vis mereu sanscrit ca o nerecunoaştere de realitate cum i-aş fi dat netradus un articol de Satya episcopului şi el l-ar aduce fanilor bibliotecii să-l citească autorul sosit special din India via America Tagore cu barba Satya cu nevasta măcar şi panditul Kabir de la ashram normal c-ar fi venit cu aceeaşi bară
ori soţie şi măcar întrebase unde o să stea ăsta ar trata-o pe Usha în România mă luă la vreo coardă sensibilă c-o lasă din ce în ce balamalele exact în ultimele zile şi tu cioară ne din regie mă iei la sentiment du-mă distihule nestihie că ni se arăpeşte împărăţie spune-i complimentele mele lui Dumnezeu aşa că nu e numai artrita babu
nici cu tine nemutaţi din Thailanda Mina cea mai dură până acum locţiitoare gând ţiitor şi eu procleţilor pe blajinitatea zilei de până acum o ducem şi mai în conversaţie aşa păcătuită vineric te-oi pomeni a dor scrâşnindu-mă în revedere de sine renunţare subiectul cade tautologic euforie pe depresie detaşându-mă de sanscrită mai zic şi eu
limba sfântă a indienilor maică şi sunt miliardul lasă bogatul greu de întreţinut roşio neagro restaurezi un stâlp se ciobeşte altul mă năvăli muşcata roşcata pisicata damblata caldafata ce-mi mai scriu urdinişurile din puncte cardinale miro bine-i mai ştii limba ea ce să vezi nonagenari pe meliţă pleavă m-oi licheni prosperelor aluzii contuzii ore bluzii
bozi ţepii cloni pandantivaţi închide-ne amaro de pe roţi fecioara de-o tălmăci Simeon femeie şi de trei ori se reînfeciori înger şi trei sute de ani ai picturii de-l luă la patruzeci de zile în braţe nimfa constrânsă zero călugăriţe hait schele de zece ani mai dărâmare ce şi democratizăm sub talpă nici o idee de istoria noastră satya
hai mamă hai căţei căţei hai mamă cu dju cu dju măicuţo tandro şi-ăştia Tarjore în loc de Tanjore că să te superi pe ce mai începe bu foişor ochi în ochi profuziune muşcatele mi-aş nu mi-aş dori o replică urâtă decât prezenţa noastră anevrism pentru indieni nu nu eu am altă treabă subiectul mi-e mie hapsân nu cititorilor uşa bineînţeles şi mai deschisă
orice maşină ne poate picni a plecare la bibliotecă ori India seculară cum n-ar primi ashramul bani de la stat Sanskrit Poems on Lord Christ Sanskrit Literature on Christianity o soare ia-ne rele dă-ne bune Saraswati albă precum floarea kunda luna zăpada colier de perle pe lotus alb cu veena în mână adorată de Brahma Vishnu Mahesha krusha cruce
mai pierdui o fiară din gură sub fasole după merele de ieri episcopul 88 faţă de satyul nostru din ziar de pe p1 la 71 o istorie de scris în memorabilitate cu lume adusă indian pe regie incontinentală fără mărimi cu lumimi sală plină microfoane televiziuni interviu după epipi copilărime amici de-ai mei nu prea ştiuţi Leon din Iordan în Gange
a treia oară în cartea de onoare pe Hurezi a doua noapte în Vâlcea începe încă două şi ne ducem mai multe înainte plus de Bucureşti ne-am învăţat cu musafirii şi căderea dinţilor încep să intru şi eu în horă cum că prima oară sanscrita creştină tocmai la Vâlcea primăria trimise prin secretar o plachetă spusei episcopului că rar atât de educate ca maicile
se uita ce-oi fi vrut să spun aşa mi-a venit le-am adus vâlcenilor un subiect neobişnuit cât încă ne ocolesc nechinezeşte indienii şi rămân misterioşi că mereu lansară şi povestea vorbei cu apocalipsa mea se aşezase cu cârja pe scaunul meu rămăsesem în picioare mi-a dat locul Costea mişcare Lioara să mă duc la nunta băiatului lui Voica
nepetrecut contorsiunii de-a somn din nunta câinilor mireasa se strecură în camera indienilor de cum deschiseră uşa mai negruşcă decât ei obosită de sex cu pretendenţii după ea argăsiţi şi lătrăreţi din coadă dăduse să iasă gonită dar Usha înlemnise artritică în uşă bine nimic să se zidească asta ne lipsea
acum fulgeră acum şi tună aseară că se întoarce azi că amorul cade frînt şi nefutuţii nu se lasă Satya şi-a citit conferinţa eu am tradus-o după ureche îmi citisem şi eu laudatio aici nu e provincie preasfinţie te-a făcut Mate analfabet a citit Giurcă n-ai aprobat monitor indior tunete în geam închis viaţa iernii antimis
ca-ntr-o pisanie ca-ntr-o Indie Gyr ba Cotruş închisoare ameră ploaia stinse lumina girigita predica de pe munte şi pădurea de pe Căpăţâna-Golgota maicilor cât ne dai doamne a te ajunge şi în dimineaţa asta catartică o pasăre drămuită de câinii în nuntă cum mai căta căţeaua adăpost de atâţi fecundatori zilele rămase cu dinţii de s-ar duce
vreo maleficitate alternativă careva caravelă închipuitoare caravers aura vaporilor peste stejarii Căpăţânii mi se aprinse lumina în mustaţă plecă la locul naşterii îţi respiri duhul prima ca ultima suflare arabesc mai şi sanscritizarăţi paradişa scut puritanilor de partea cealaltă atuuri pe tăiere cont nevital batal maica Magdalena în cinci minute
frumuseţea de ieri se ţărăni bucătăreşte pe scris tomnit şi mai zorile Usha sf apostol Toma sf mc Erotiida azi ieri sf muceniţe Haritina şi Memelta sf Fevronia scos dinţii luat pielea sf Lucia i-au scos ochii parampara de la una la alta Brahma 4 feţe Shiva Tandava Ganesha al artelor pânză tăiată în pisc
mineiul de octombrie în ziua a şasea pomenire Sfântului măritului Apostol Toma propovîduind cuvântul lui Dumnezeu la midieni la parţi la perşi şi la indieni a fost închis de Smideu împăratul înjunghiat cu suliţele încă trăind apostolul a trecut în India nuntă apostolul se păzea pe sine o slugă i-a dat o palmă
dacă ai venit la nuntă nu şedea posomorât ci te bucură şi te veseleşte cu ceilalţi oameni să-ţi ierte Domnul greşeala în veacul viitor iar în acest de acum mâna care s-a întins fără de cale asupra mea să o împartă fiarele sălbatice pentru a multora învăţătură şi certare oareşcare femeie evreică ce cânta cu fluierul la nuntă
de vreme ce ştii prin blestemul tău a pricinui moarte arată şi puterea rugăciunii tale eu nu sunt Toma ci după har  frate îi sunt lui când a ajuns apostolul Domnului la Gundafor împăratul Indiei l-a întrebat acesta ce meşteşug ştie la lemn sau la pietre a lucra apostolul răspunse că la lemn ştie a face pluguri juguri cârme şi vâsle
iar la pietre coloane temple şi care împărăteşti atunci împăratul zise oare putea-vei să-mi faci nişte palate după voia mea la locul în care îmi va plăcea apostolul zise că poate luă în mâinile sale şi dreptarul şi desenă cu meşteşug locul de construit iar apostolul împărţi tot aurul la săraci şi ca un apostol făcu împăratului case nefăcute de mână de om
în curtea celor întâi născuţi lipsea numai acoperişul deci în cele din urmă unii din cei ce se aflau  cu apostolul au spus împăratului că nu va ieşi nici un fel de zidire de la acel om de vreme ce aurul l-a împărţit la săraci şi încă propovăduieşte pe un Dumnezeu neştiut face nişte lucruri minunate pentru cei care merg la dânsul şi nu mănâncă nimic
ţi-am zidit împărate palat foarte frumos precum am învăţat eu să lucrez de la marele meşter Hristos nu-ţi va trebui acum ci când te vei muta de aici atunci cu bucurie vei avea sălaş la închisoare în legături apostolul fratelui împăratului îi pieri firea şi muri nu vei putea să te sălăşluieşti în acesta că este al fratelui tău pe care i l-a făcut Toma străinul
trezindu-se mortul ca din somn greu fiind însă meşterul de faţă ţi-l ia şi-ţi va face mai frumoase decât cele ce-ai văzut scoase şi pe apostol şi pe Avan din temniţă Parascheva-n Epivata renăscută-n scăldătoarea cea dumnezeiască păşim spre trecerea peste om
stări statornice şi de diamant Iraclia din Pont trecusem şi eu pe la Parascheva cea Nouă toaca de-a sosit ghida şi mi-a luat mineiul soră mea cu vara lui Mitrache şi doi copii mă găsiseră pe terasă le-am povestit şi lor când satul a auzit că ea gătise la moartea Anichii atunci crede că n-a lipsit nimeni
pe coastă iarna maicile negre pe zăpadă cu faţa lor de lapte virgin o zi nici dintele nu-mi căzu în sanscrită Satya stanţă cum venind în Râmnic văzu biblioteca şi pe Lazăr acolo şi să crească zilnic o dase din vreme pe dharma pe invers cu neinjurierea în gând şi pe la spate astă-seară căţeaua caldă tot în pragul lor
un indian mai înainte la o reuniune ecumenică n-a mai lăsat nimic în cameră şi omul din vagonul de dormit mă pusese să le spun că nu sunt de unică folosinţă prosoapele şi să nu le ia mai bine nu altfel şi-au înghesuit camera cu potol şi tot vrea cald că mâncarea face sănătatea se vede doamne-ajută răspunzi la fel aseară din prima cu lume şi episcopresă

                        să-i fi dat şi maicii                   chin pe chin închin
                        stareţe Jamaicii                        indo-shaolin
                        aer Căpăţână                           rege tot aici
                        Golgota română                      Iliescu bici
                        ucizi să n-ucidă                       adevărul spune
                        ţara selgiucidă                         fără mortăciune
                        trei mii şi opt sute                    tot acreditatul
                        mile încăpute                           bun securitatul
                        ce amabasadori                        Alexandru Puiu
                        cred acreditori                         nu mai rupe cuiu’
                        pe la Mihăieşti                         interfaţă feţe
                        mâine te lipeşti                        fără janghineţe
                        Anica zăcu trei secte               e bogat nu e bogat
                        când ţipă în dialecte                băţul în profesorat
                        soru-meo căraşi merinde         Magdalena nu mai rabdă
                        stareţa nu mă mai prinde         limba de îi zice şabdă
                        Karuna făcut de fată               să se bată cu Arjuna
                        căruţaşului corlată                   masculin sanscrit şi luna
                        chandra dharma masculin       meiul teiul reteveiul
                        să ne sănătim amin                  mie ţie zici griveiul
                        dacă vrei ambasador               că nu boală de bătrân
                        pampers sanscritiştilor putrezeşte aromân
                        ce ursită îmi eşti soră               ce bătaie cine unde
                        adevăr şi auroră                       în mormânt că mai pătrunde
                        citea prea sfinţia sa                  leat văleat comoţie
                        mama Trinidad colea               spiţa jarul roţii e
                        între cine te strecori                 timp călugăr maica n-ar
de nu incineratori                    câinilor zvârli canar
cum şi aura paura                    cancerul sanscrit la sân
aureşte numai ura                    kama moksha vă amân
genuri pe afurisenii                  nici afganii nici cecenii
văruimu-ne în denii                 indienii kenienii

versific scurtimile reglând tir căderii cu muzica numai linişte pe neamul pădurii ca sub turci cum ba tocmai că nu mai urca de bine ce ajunsese în vârf domnul cu indienii mei evlavia la martir nici să se mai simpatizeze de nu s-o fi brâncovenit sufletul în căderea frunzei de nuc în hărmălaia câinească ortodoxă
ah cine nu le-ar fura fecioria Boccacio cum ar n-ar şoma maica Marina nu se lăsase până nu mai conversasem moralist când m-aş cunoaşte tăcere aş fi zgomot scârţâie şi ce voiam să spun până la urmă fac pe infirmierul îmbolnăvindu-mă că nu aia spuseseră ci doar făloşenia cu autoscuze pişărilor ambasadorul l-a condus la momentul spre întrebări
de-am pus-o-n priză pe coana mare ce se trezea croncănind ce unic se ucide indieneşte cât de obligaţi om fi să ne lăudăm ţiganul cu ciocanul şi d-ăilalţi să ne doară piciorul lovindu-i cu predice că e bine să nu atingi numai zise de mii de ani cum le-ai urma atunci faci o meserie de flaşnetă azi tot mesajul era strecurarea apei prin pânză să nu bem gâjgănii
de la Cristos ne întorsesem la Manu zece porunci făcute şi cinci profesor un papagal mai nou securist ce somn chitanţier de come pădurea tunsă dimineţii căţeaua şi văzându-mă îşi lasă fecunzii de-l lătrau pe şontorog aud acuma urlet pe acută suntem duminica de slujbă la maici Hurez în schel tomnai şi soră-mea că mă ursi
adică mă urmă în maici să-i povestesc ăi doi copii închişi în casă clocotiră perechea indiană pe cerut că ceri şi ţi se dă a noastră-i prostia ospitalieră ce mai malarie-mi dederăţi şi ruşi pe publicarea Doinei şi ziua câinilor ne-n calendar după sfânt Toma ieri mort hind el cu palatele în cer şi aur săracilor cum mai parafrazai
asta mi-ar pe mâine interfaţa poate-i găsesc traducător ori stăm Andrei aici acolo Thoma uite-ne ce ghida braşoveancă dezlegase că Toma leatul popă de colaci ăsta mai botezase împărat după legendă ştim şi lupii din noaptea sfântului Bandrei vii domnule la slujbă cât e ceasul că îmi stătu nici voi nu mai aveţi de am ajunge miercuri încă trei zile zile
afară de-asta şi v-aţi duce durerea noastră o-mpărţiţi prea darnic să nu rămână nimeni fără poate voi ce altruism picaţilor din India pe Dâmboviţa Criş şi Olt Toltoma Oklahoma ne lipsiră să ne sanscritizeze înapoi gândiţi-vă ologii somn pe fugă ah mâinile tăiate spp că tot exagerasem cu viaţa nonpedeapsa şi-acum regret mai dure încercări
ce-ţi fac femeile cât eşti plecat Japonii de-mi las petuniile predilecţiei prin schele date la o parte să cânte scene maicile cam cum le zice sinaxarul vedem şi telefon mai greu minei aşa că maici analfabete şi noi şi care urcă precum mamindina cu ce plăcere de ereditate se vărsase vrana de-a patru caste el de sus recţionarism bădie de-l mestecau băieţi şi fete
şi temple neexemple chiasm senilitatea de habotnici c-adică Mina dreaptă în credinţă şi ei colaci ademeninzi vedeam şi eu nu doar trovanţii ne iederam învederam născuţi aşa retraşi sub Căpăţâna de nevoie ca mâine pe vremea-asta scriu plecare în ore înainte alungate nu netrăite cumva scrise zid că n-oi uita nici câinii preferinţei camora sângelui
ne-om prescrie o linişte pe rele veşti din viitor n-oi mai ţipa manipulat liniştitor ce hotărât în tren la renunţare a nu mai aduna nonsens pe vatră frugală doar găina în grămadă prescrierile maici de hoţi vopsiţi acum s-o scoroji stai că le ridici pe coastă imemoria ne-om duce şi mai trece vreme măcar de Aristide ştiam ce peşteri ce biserici toate-njură
ci poate se prindea mai fără patrie şi-şi erija strămoşii strangulând i se păruse închinarea namaste şi trase nişte cruci către femeie cărţi pentru toţi credincioşii ca la catolici ca la călugării noştri închinăciune trei mătănii sărutare încă două de nu şi furtul minţii picturale mineiul şi el cât de povestit a te mira a-l spune mai puţin
dirigentare Boldura Tedora Ianculşca Spita Hurezi replici maicile că tu eşti Dumnezeul nostru şi noi suntem poporul tău Tatăl Nostru şi Crezul dintr-un foc pe vocea maicii de serviciu care-a grăit prin prooroci doamne-miluieşte de zece ori veniţi să ne închinăm lui Cristos împăratul nostru adusu-mi-am aminte la luptele mâinilor tale m-am gândit
arată-mi calea pe care voi merge doamne dăruieşte-mi viaţa Dumnezeu este Domnul şi s-au arătat nouă bine este cuvântat cel ce vine în numele lui atuncea iadul l-ai omorât dătătorule de viaţă vede Satya babe cocoşate pe altarul tău viţei şi firea noastră pătimaşă aşa înviază şi sufletul meu Iisuse fiul lui Dumnezeu celui viu miel păstor
îndreptătorul tinereţii sprijinitorul bătrâneţii întăritorul tuturor tăriilor cuvântul cel nepătruns bucuria trupului tăria sufletului nu mă lepăda pe mine judecătorul celor vii şi al celor morţi stau în tren şi-n mănăstire aleluia folositorul văduvelor luminătorul cel primitor de lumină viitorul meu cel preaslăvit
precum ai prigonit pe Petru care se lepădase de tine scoate-mă din lumea potrivnicului fereşte-ne de venirea altor neamuri asupra noastră primeşte această puţină rugăciune a noastră cum ai primit cei doi bănuţi lauda preacuratului tău nume izbăvirea strămoşilor slava patriarhilor prea dulce bucuria preacuvioşilor
cu rănile tale tămăduieşte rănile mele s-a răcit inima mea de atâtea ispite te-am părăsit Doamne să nu mă părăseşti hrăneşte-mă din verdeaţa dumnezeieştilor tale taine pîinea noastră cea spre fiinţă căci tu urăşti pe toţi făcătorii de rele toca bate cruci duet de clopote ca-n Boston Wagner al Rhinului de Hurezi polifonie fugă slavă
minee la masă psalm la mort o dumnezeire clopotindă globot mă convocă maica Marina gură aromată că sunase Lăzărescu şi nu-l găsi pe Voica să înţeleg greşit orele că la 7.30 sunt în mijlocul liturghiei de-aia maica Magdalena Sfântă Treime mântuieşte-ne pre noi a treia oară Tatăl Nostru să audă popa că nu condac nu icos acatist Crist
tu eşti cel ce dai tuturor Cristoase învierea de zeci de ori doamne-miluieşte ce deosebire de mantre nici una iarăşi psalmul celei mai cinstite decât heruvimii popicul tânăr nu se aude pe-acum se strâng arată-mi doamne căile tale şi cărările tale omul care se teme de domnul i-arată domnul ce cale să aleagă vezi cât s-au înmulţit vrăjmaşii mei
maica adusă întinsă pe cărucior nu mă lepăda pe mine de la faţa ta alalalaleluia d-m femeia în pantaloni gimnastică în timpul slujbei cu spatele frică şi cutremur au venit asupra mea şi m-au cuprins toate spaimele însuţi stăpânitorule de oameni pentru tot poporul bine-credincios apără-ne miluieşte-ne şi ne păzeşte pe noi înşine şi unii pe alţii
şi toată viaţa noastră lui dumnezeu să o dăm fericiţi cei ce flămânzesc şi însetoşează de dreptate că aceia se vor mântui fericiţi cei curaţi cu inima fericiţi făcătorii de pace că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema mai înainte de veci slavă iconomiei tale şi dezlegând blestemul a dat binecuvântare Constantin Ştefan Iancu Matei
ai lăsat ţara în rânduire părintească ai suferit multe osteneli şi rane mare mucenice Procopie Grigorie voievodule Constantine vă lăcrimai maicilor ca de-ale româncelor bucură-te mireasă pururea fecioară doamne mântuieşte pe cei bine-credincioşi popa prim parcă Buzinschi tânăr citeşte ea Marina având privirile la Iisus
învierea fiului văduvei din Nain după Luca soră-meo ne rugăm pentru cei ce aduc daruri unii pre alţii uri-le uri-le căzutelor nevăzutelor Pontius Pillat osana întru cei de sus pâinea noastră cea de-a pururi de toate zilele de o fiinţă sfânta sfintelor ridica-voi ochii iată domnul iar s-a răstignit iată mielul iar s-a jertfit golgota sfântului altar
vremea omului se scurtează suntem însă iubiţi credincioşi încă în viaţă în comuniune directă cu cei decedaţi dumnezeu al viilor şi morţilor să nu plângem părinţii ci păcatele noastre afară bântuia Satya l-am vârât la miruit anafura se terminase a luat o cojiţă rămasă anume îi făcuse popa cruce pe frunte cu ajutorul lui dumnezeu
emoţie de-o lacrimă când maicile au zis de neamul nostru de popor ceva cu dumnezeu nelegionar nici feminin să nu-l nemurească ori cine zisesem că sunt ele se roagă pentru ţară şi ţara de-o şti de n-o şti în picioare cât în tren şi cât îmi cursese Crişul în a doua retină pe-a doua obsesie a lui Satya zărind căruciorul că poartă o paralitică nu muierea lui
nu mai vrea interfaţă ci juma de oră pe upanişade ca înainte Ramayana mult poveste faţă de ale noastre rugile visele morţile Gherghino şi Anico de o întrecuşi în ani iar amândouă cu taică-meu şi maică-mea nu-i mai divorţaţi lasă-i toamnei maicile cum or fi suind ele bruscheţea coastei iarna de cîini linişte canicula tristeţe sanscrită chiară agonie întru har
parampara duminica asta soare dacă se văzu lăcusto cu maicile-mi rămase despărţirea cântec închise în sine necatolic spre veac Moţoc fără didascalii cu sahrdaya să nu de în upanişade acum o oră a început războiul eram cu pictorii restauratori în trapeză cancelaria închisă Cleopa Măndiţă Paisie Bălan  huhurezi or fi fost ăi mai mulţi
formă te aştept drept în drept mişelept normă de stormă nici o poveste nici o irmă numai brâncoveni neînviaţi maică de nu din Moldova Râmnic episcopal până-n Piscupie doljanul din Piscul Vechi o linişte detunătoare sub nuci încă atât până la Târg cu Brâncuşi acelaşi brânci Paleoloage şi tu Moţoace tot un cap tăiat m-apuca rima eram brazdă
aşa nici sămânţă şi gol şi dacă vă ţine războiul pe loc la fel de chichiriţi cui vă lăsăm hodoroage stricate suprainutile cu toată sanscrita în deşertul valah sandviş între întrebare-răspuns asta mi-ar lipsi acum să mă apuce talentul când vreau să treacă doar timpul şi ăsta un păcat un timpucid o lepădare de viaţă că ţi-ar fi zburătăcit-o huhurinzi
voi sunteţi huhurezi şi cu voi şi eu şi maicile ce se mai nevoiesc spre iarnă liber câinele în câini pe sub nuci în nuci biserici în biserici coroană de frunze munte sub noapte cărarea împărăţiei tainesc maicile în româneşte păstrând limba ca pentru Cristos ghid de spovedanie indienilor să le spun că aş fi concentrat concentraţionar
bravo lume-Bharat doamne-fereşte acatistul de pocăinţă tot Lucia Bose s-o duce după Magdalena  de unde ce rost are sunt profesor când vorbiţi vreau să ştiu din Moldova din Ardeal de la noi toţi suntem români voi adică toate românce ah Indie cu cine-ai fi sinonimă din vieţi din morţi din suferinţe ne-om duce ne-om duce ne-om duce
hurezi huhurezi aranhuezi circularule ce ne bruiezi că şi tu ne larevederizezi indianca şi ai ei indiezi deloc bemoli numai diezi află că tare mă mai bemolezi şi Rama cu Sita adiezi încă o vacă numai cirezi cireşe de civita vâlcia regia vecchia ne-om descătuşa curechi de urechi ziua se împleticeşte peticeşte tăiaţi maicilor lemne de iarnă
în chilii cu parter paraliticelor nici un ton ridicat nici o ceartă ce femei fecioare or mai fi şi astea scrisul trecere de-a răbdarea eu calm cu ajutorul lui dumnezeu şi pădurea neînfiorată ecouri poate o cărticică de-aici caiet de nu şi cu muzeul polonez şi alte naraţii versificate săptămâni sanscrite să-le zicem ceva cu sanscrit pe acasă în martiraj
cum nu băui cafea la mănăstire noroc de renunţarea teoretică repetată m-apropii de sanyasy poze ca porcu’ şi homoţiganul ce mai gras huo m-oi arăta mai arar şi sieşmi securea pocneşte crapă ecoul pădurea sapă focul ardă lemnul pădurea consemnul ca mai arini de prin stejari sfiala nunţii voierari în zonă nemaisexuală căţelăria se răscoală
în groapă fato cu doar doi şi hodorogul după voi wrong side supression o zi viaţa iluminat buddha idol bud sangitas brahmanas da’ la grupul forestier arundakas texte de pădure nasadya creaţie la noi în România India e iubită oul de aur cosmologic hyranyagharba ce Brahma neti neti mr mrs shanti idealul indienilor libertatea sufletului
upanişade vedanta anta sfîrşit rahasya secret ucideţi-ne papagal în el ca un preot în biserică bătaia cu câini Labush Lasputin în ţarc de sârmă la km 36 la moară la Bujoreni la nea Nelu Tudoraş c-o ţuică de Cuca s-a îmbătat în IMS dădea din mâini ca Ceauşescu bă băiatule ştii de ce te-am chemat nu ştiu eşti liber nu părăseşti domiciliul
armă biologică senili agrsivi manipulanţi pe degenerarea negenerarea speciei terorism academic mai retrograd decât Manu şi Baudelaire ucigaşi superbi în ramolisment şi-mi muriră prieteni în putere any Sikh is Singh not any Singh is Sikh stranger to self prima oară pe viu cum sună limba sanscrită somnolente avicele cultul limbii în limba noastră
poetul descrie frumuseţea Sakunalei creator în limba sanscrită limbă de clopot ritm mişcat mixt poezie tristă mai nou paradigmă regele Oedip kobita mrit mrittika lut oale vedantice cum se face ulciorul lut faţă de aur brăţări colier cercei brahman asumă diferite forme a cercel diferit de aur dar e aur copaci munţi păsări dealuri oameni
prithvi bhumi mata întregul pământ e mama noastră atharva pământul e mamă eu sunt fiul pământului olar kumbhakara India China bhai-bhai 1962 a trădat feroce Nehru a paralizat l-a costa viaţa pe-acum cine vrea să moară cine să trăiască două săptămâni sub teroare indiană Eminescu facsimil mss sanscrit apud Bopp more than Shankaracharya
nici o greşeală salute the great personality this is really a feast to the eyes poate fi utilizat azi oh sure ca desore Einstein greu vor crede generaţiile viitoare că aşa oamenii au putut trăi în carne şi oase la fel pot spune eu Satya vrat Shastri despre Eminescu este cea mai fericită zi din viaţa mea voi vorbi mult despre acest om spre a fi cunoscut în India
şi mie mi-e cea mai fericită zi din viaţă că plecaţi din stăreţie plecară chiar din cărucior Sarius s-ar lipsi de toată Asia cum vor albii slugi în revanşă şi ce buni îi găsiră pe români de unde n-ar mai pleca până şi nemuritoarea Amita ca o româncă dar şi indiancă pârdalnică de-o mai şi nedreptăţiră ai noştri comunişti neindieni roşii
bine că am trecut până la capăt prin încercare că n-a murit nimeni ia-ţi altădată fiul pe cineva mai tânăr a fost periculos şi tensiune mi-a fost teamă tot timpul ştiu cei din Torino în ce stare vă aflaţi nu ăia nu-s români pregătiţi bani n-o să mai meargă adică bătaia de joc vampirismul de Vetala ţuştise de vreo două ori în toaletele aeroportului
ce stâlcituri strălucitoare şi pe copii îi ţinuse drepţi de mici şi pe ea că uite se perpele în cărucioare îi compusese el text de apreciere şi la Oradea şi la noi să fie lui Sarius şi prinţesa îi pare agramată iar dusul cu ei la lacul Como batere de câmpi bombardamentele continuă la Kandahar ce ne-or fi dispreţuind folosindu-ne
gata zici bine că nu întrebai ce obligaţie credea că că aş fi avut faţă de el de ne-a ales nu că ne-am făcut datoria faţă de umanitate şi creştinism ba încă staboromân să ne bage ei prea mult în seamă îmbolnăvi de cuţit în spate consistenţa din cerebel don’t kill the messenger balivernează
şi acum încotro sanscritoriu sanskritory iar pe noapte iar pe carte prin caiete de coverte un breviar sanatana din jurnale pe gulag asiatic nor de ficţiune plasându-mi învăţul pe traiectoriile predatorilor de-a sanscritoriu puţinel pe biografia devoratorului greu plecării până ieri aş fi acasă-n thai rathai Tubingen anul ăsta nu şi el alumni merg acolo
vreun thriller fără stare ar fi urdinat de atunci lumita lumiţa ar fi s-o dau sans nişte jertfe neamericane abia mă-nmoi şi nu ştiu unde-oi ajunge nicăieri nici n-oi mai ieşi din sanscritoriu prea târziu exact previzionat năvăliseră delegaţii listă motorizate ca-n vreun Afganistan şi ne ocupam industrios de ele Gheorghe ce credeai
replică la târâşul de 14 zile ca 14 ani ai lui Rama o zi hălăduii pe la dentist prin parcul Carol zărind Gigantul prin lenea de a-l revedea şi trei bătrâni odată în birou de 250 Scornea 89 Ignat 85 Bontaş 79 să bem cafele şi să facem război  urmaţi de indianişti până-n 30 de ani tot trei

                        ori tăiat de sepepe                   toamne de morminte lipsă
                        ori la loc comenzile                 mama noastră rupă tip să
                        unde ai văzut lingist                poate modei terorist
                        cumsecade conţopist               bătăuş scris ba gurist
                        guguştiucul guşti                     chimono bengal
                        zăvorul de cuşti                       sari kamikal
                        prisma călăuză                         pesta netradusă
                        de patimi lehuză                      masa pe nepusă
                        zici că de la vreme                   creierii paing
                        capului nici cleme                    pânzei peste ring
                        câte catapulte                          iarba cadorai
                        nunţilor sepulte                       caravanserai

aum închid ochii intru în simposion şi schinbări de spaţii-stres pe tocmeli şi conciliabule cu înâlniţi ca Şora că de ce ne-am fi mutat noi de acolo de mai unde în cutreier ănfruntaţi de alţi negociatori de brutalitate crescendo pe ironie ameninţătoare a societate şi linşaj cât să dea-n magie ori în stingere nu cort celer mocnind agonie
în metelicitatea indo-ţigană pe devorare şi de sine covibratilă de-o compensare autodistructivă singura spulberare pe schimbare uşurare imediat închingată de interioare palpitând ameninţări de obscuritate ba înşelăciune defecţiuni şi mincinoşenie generos pân’ la dz cu străinii şi până-n miezul icebergului oroare de India ce e mult strică
transmutate vise academice într-un peisaj montan nocturn cu lumini de bal şi discursuri suedeze pe româneşte pe rând pe după mărimi în fine sosea Ladea cu alesături de tapiserie îi zic cealaltă n-o aduseşi dacă nici acum făcuse adică nu toate operele brusc textile aveau aceeaşi valoare sacră şi ce cărase a expoziţie ori dhar ţinea de cer
el în costum grupuri vărsându-se massade înverzite numai ce ţineam a filme că pe podium poate şi cu Ladea în costum poate de el invitat şi pus chiar în locul său că îl aşteptam un palestinian baritonal teatral că tablouaşul din înaltul peretului alb numai păruse al lui Eugen Simion că pălise nici n-ar fi înghiţit Ladea
nici palestinianul nici rândul de celebranţi după ce toată noaptea numai costume negre congresaseră păduratic nu conspirativ într-o sumă declarativ-solemn definitivă la trezire ţi-o puteai revedea mormântală dar cât de sus pe ce siguranţă a protocolului nemuritor cât de puţin loviţi de moarte şi de viaţă într-un rit faţă ce care masoneria va fi fiind tribală
ori cine ştie prin atâtea filme diakonia lui Brâncuşi clopotar corist bisericesc cântăreţ-diacon cf Ion Creangă când cu teartrul din Găeşti Macon petrol nu ne gândisem la mai multe piese normal toată noaptea numai conferinţe Mumulus Iusufus Singh cu mujer cu aşteptare prin cioburi de glob în adunări fără traducere
noţiune tot spartă prin familii la mere la lumânări mai într-un târziu taică-meu că vorbise cu anklî Trikha şi că vine cu Mila lui e pe drum atunci m-am jenat dându-mi seama că tata e mort pe trezie da’ aşa mă bucurasem întrebându-mă şi cum s-au înţeles somn mult alergătură serială pe subiecte canceros ambasadoriale
ce de condens nealergizant o natură ficţionezi personaje idee subiect pretext nu homosexualitate nu tutun nu mafie dharma de interior coagulant neirositor cu prindere în miere şi nici nor abia soare scuturător ne-om reveni în spiţă şi pe rupte cantalup de catapultă nată şarpe ghimbat sfâşiind bezna a drege Mămuţa şi moartea pe luate
rimam peste aceleaşi adunări onirice cu spasme de real magnetic prin iesle tomnatică de-a războiul petroduct pe ce comandă cu ce morţi sanscritoriu şi sanscriticon plimbându-ne prin patrie cuplu triplu treime inversată aminoacidă fericind cu minus Torino doriţi de groapa Marianelor cu minimalizata Parascheva pe rugă la examene
fugi marinare ajută toată lenevimea şi mie scăzându-mi smalţul tocană inversă ca mai sus iertare la paştele cailor Anton craidon memorii  glagorii satra voliums păi sigur de fericiţi Torino precipitare aberativă a intimaţilor recurenţi la întâmpinare anthropicăs-a înscris un hobbit din Hobiţa la curtea de apel a conviitorului crontenit prin joaca sabiastră
aprobase un curs pentru un student la discipline pitice la poli peadagogia la eco antropologia discuită Eddy toţi sar la Blavatsky sau la scientologie cu actori Nesici Ghica Herseni Lowie cu manualul şi câinele ajutător la vânat noutăţi de la asociaţia indiană Florica preşedintă la propunerea preşedintelui fondator numărul de aur în destin
Quijote nu mai poate fi Sancho pe când milioanele sancheşti ar avea în ele un grăunte quijotesc seara pe mosoare suveică război Boas-Lewie-Mead-Herseni între Marx-Plehanov-Laden întomnând nerăvăşirea cum ne-am reînşira şira în Şiria spre Siria depresia dinţilor dezgemănaţi citation urla chiţul după laudatio i-am mai dat-o
tineri oaspeţi la castel amfitrionul homosexual hulit în tăcere îmi scosese un ochi şi-mi denivelase falca stângă în ştift de bântuiam prin acaret şi curţi fără linişte ai lui că s-a întâmplat nici nu comentau eu mutilat nici nu ştiam măcar cum să fac caz am sărit peste o aşteptare am spus cuiva de-ai casei plec nu mai rămân uite cum arăt din cauza lui
şi nici nu e normal să-i spună şi nevesti-mi c-am plecat şi-am luat-o spre localitatea apropiată Râureni pe Rhin şi totuşi spre noi pe drum pe drum o remorcă să urc la nunta ori pomana lor nu mi-era foame până-n sat o luaseră mult spre Băbeni cum cum ar veni opreşte noroi nu oprea se strânseseră totemişti
coboram mă îndreptam spre Râurhin macabiu se însera a câta oară unde-mi bântuia nevasta ce nu-i păsa homosexualului că-mi desfigurase capul ca la un duel ori arătare ori tras curent medieval ochiul stâng ba drept pe calea dungii câte ruthe mide şi baluri pe maluri hamuri ramuri nici de indieni nimic
singurul student şi la Tokyo şi la Firenze antropoşogia orientului m-ar diferenţia nu numai de marxişti băgători sau ieşiţi din închisoare exil şi americanism de se ceauşizară cu Nistorescu americanii pe Cântarea Afganistanului şi Bozoanu deplânse părinţii rămaşi fericiţi acasă sub hoţi şi minţindu-i la telefon pantofi scâlciaţi traforat spirit venet
alarme om în Ancona pe locul din mantras Amita pe după templu o tainiţă de somn ba înapoi cu diplomaţie eram în spaţiu nerevers printre recitare traversasem curtea şcolii plină cu puşca de tir îl petrecusem şi pe Emil nu răspunde la salut pe la etaj prin sala de sport pe amendă pe publicitate foc guardul că e voie
desfac ţeava surp cartuşe parţiale mineri la directorul gras de la doi pe o tavă cristale adjunctul profilelor mironiene aveţi neveste mai frumoase decât ale noastre venii cu puşca mi-era frică să nu se descarce şi ce dacă păi nu e voie ba e oh şi scosei cartuşele mă descărcai venisem pentru un loc în templu pe tavă aş fi cleptat cristale
până la glezne până la genunchi în iarba luncii lui Gibescu până la brâu în săbii neridicate sânge la piept mere la tâmple peste creştet în Boian nins doar ne strepezisem  părinţii amândoi ne zăcură ani la mere adaugă proteze de sâni peste capul demiului fratele mamei fără urmă de-l crezusem monument parola Bucovina 1916 internet Ştefan Anca
cât salutându-ţi toamna şi minaretele neînfrunzindu-ţi nici busuioc ne supserăm în plecătuirea lumânării cerute tot de morţi rar vii în toate bucurii de la Hristos şi ne-om mai vindeca o leacă paideici comerţuică Malinovsky lângă Apollinaire şi Eddy şi nu eram în 1916 ci 1944 cât mă năşteam sub bombardament ca afganii din ziua de azi
c-aşa-i lumea trecătoare unul naşte altul nu moare azi e soare naşte moare lumea necutremurare ne cu tren cu mure moare ivăre fobii amuţitoare păduchi pe maimuţe în costum te-nsoare vă găsiţi pe Don cu Herodot frunzare aşa şi doamn Autumn human organisation ciocane învârtite în aşteptarea capetelor închisul cerc pe clasici înţeleşi
de-acum nici rău să ne mai pară excluşi nefiindu-le celălalt învăţându-i fără noi până ne trecu rândul data trecută sub bombe acum nici atât gura de cine şi câte-o bătută aveam noi vampiri şi de vatră fericire coruptă cu virtute herculeană o şi vitriolează pe curtezana leneşă ai ce face ai putea umbla prin casă a doua oară pică pixul după ceas
nu mi-o mai trebui timpul ci nici nu l-aş lăsa altcuiva fiecare recuperează ar fi caiete indiene de interpus atunci de voi taci că până la Eliade şi iar decapitat cum îl gazase universitatea din Bucureşti tot comunismul şi după rar Herseni şi Noica să orbiteze arme-n aer liber introdusesem vorbitorul vorbea în versuri ca Ovidiu râsete
basic needs ori alergătura renunţării pe-un ritm transformist superfluu şi mai apoi cu înserarea pe întoarsele scuturării solare spune de intimaţi cu inervenienţă eşti la baie ca de obicei nici voi prin altă parte mai găsisem pe Ion cu Eva la stână unde el scria de fiul lui văzut viu după moartea de acum 40 de ani şi lacomi de aşa erou
toată noaptea conferinţă indiană cu un glob de ceaţă roşie densificându-se spre centru absorbant în sanscritoriu buddhist afgan pe dărâmatele cu o samă de auri ce urdinare post-poeston cât cu sodomizare pe după popour cum bucătărise soră-mea la înmormântarea mamei Anica da pretext să vină toţi să potolească
da da stoarce-te globoroşulică de ţărâna grunjită ursăreşte pe cheag hatâr ţi-ai muri bruma te văd lăsându-te suflu cu polonezi ai ţine la preţ rar altcineva nedevoraţi preţanii izvodanii ce perceaţi aperceptuiţi cu Piţu al Evangheluciei într-o discuţie cu oricine făcuse porc globul anti-Etna irupţios
toate lavele şi solare resobindu-le sub zgomotul exploziei de la 12 miliarde ani-lumină abia acum luminându-ne că nu rămânea fir de abur de ne era în galaxie mangiate il mio corpo bevete il calice del mio sangue la mamma era dolcissima nel sua austerita aia melancolie orientală cum nu te-ar mai devora urma
îmi ciuntesc şi-n vis elanurile cosmismul nevestei între balene şi planete spaţiu şi timp lăudându-şi pean du foaia asta în copacul de sub guguştiuc ce te perpetuează pe acelaşi refren până destul de târziu cu solidaritatea norocului pescăresc altfel pescăruşii rupând din carnea balenei ce cruzi de liberi fără mai marinari şi punte flămânzenii zburătoare
ştiind nimicul năduşind metisare postumă în necunoştinţă părinţii neîntorşi a bârfă rămâne referinţa codoaşă avem şi noi perversiunile noastre de mă urmezi cu pişarea cum nu ne-am lăsa după vremuri pe ce îndrăzneală trăznindu-ne bine de singurătate fără noi cum ne purtăm în rămăşiţă ce dilatare aşteptare tropic
om debita la hazard idei din manuale de antropomiuţă c-adică darea de seamă a sinelui în ignorarea din toate părţile intimităţi claustrate transhumant geaba meteoriţii căzură abia o voce altfel stelelor tot într-o muzică neauzită sferic pe altădată drojdiilor ne împuşcam care diluat de băutură vere care îngândurat în tot mai recea întomnare
până când chiar mereu întrbându-te aproape greceşte retrobiblic părăsit sansritorimian mai ocolit şi a răutate ce vesel ce posomorât cărări cărăuşite pe învăţ măcar şi vizitele de văduve pe încă mai simt şi numai cu el am făcut ce-oi fi făcut nu-mi pari ăn toată biodegradarea mental-caravanieră astalaltă că de talia dusului
prieteni din ceea lume ce ziceţi voi ţăranii venitoare pe ce-ndemn că şi ăl cu onoarea la beţie de bere pe neiertarea maniacă a nici unei vârste femele din contra prietenie porcule păi ţi-o fac eu pe-a ta ar fi o onoare şi-acum şi-aia văduvă tocmai din caracterul spaimelor nici agonia glumită cu astă specializare pe trişca defanată
pe cine servirăm ai tinereţii rămaşi corodării prăpăstioase ce-o fi o fi mai rar aşa solidaritate mai grâu orz treimi domestice rar nereproductibilele în captivitate peruşii da’ elefanţii doar îmblânziţi zi-le balene fecundându-se oceanic pe trei ani din şaizeci şi noi mai gata ori în jos sub putrezite nutrimentevinului babilon ax ba monsomn
pe crize credinţei transhumante vreo cumsecădenie nopţii de-a dracului refrecventată linişte întru surparea onirică sub pedeapsă becisnic irecognoscibilă că de ce pe cine din care vină prea deocheată pe nimerite cu păcate otova împărtăşite la cazan ţuiceşte nici mai poate ceapa zisei şi apa nefiltrului rablagiţi mai ca dinţii amputaţi şi tot dureroşi
oale nemaioase pe-a serii cu listă de seminarii şi conferinţă în engleză în română scris prea mult tu actor să-ţi recânţi frăţia în zece berete aşa şi notariumumul meu tensiunea structurantă nimicnicia nerelaxantă la oi la ei doi cântăreţi de vina sculptaţi pe instrument a câta oară în India cu vedere Japonia altfel cu cânta nimeni carrelian bhang punjab
de-a împăcarea vorbită new-yorkez cu necazul chiulului de interzicători cu sigiliul pe fratrii de-a lumea dicţia fricţia micţia vălureai eseuri şi strada Buzinschi pân’ la ce accident  pe-o sinucidere cancer pe negândite malpensa cromozomoiaţi în portal apraxia indianistică la devorarea de netajici în telepatie gravidă
pe o lume ţigănească samsari de samsara liber compresiunii cu muni sufi ălălalt atoniţi cu anasâna pe-a cui stricare şi mai tineri în sanskritorium sanskritikon satyrykon memoriile mele sanscrite copii pe când vă las cu Moretta şi Andru deprovincializare până-n India tata pita gura ai noştri în China India Siberia Arizona nebunul şi păunul ultim vers
şcoala mea de antropologie indianistică literară a nu exagera sanscriteala derafinantă şi pe cine nu slugărisem destăpânit rămăsesem în Paris nu mai zburau avioane unde ne-om fi temut că rămân aici sanscriţii se înfiinţase maseurul doctor în papucii chimistei panteonate aici Tasmania românizat India indice al maeştrilor ocultismului Pita
pe ce paşi până unde biciclişti şi dus în sanscritoriu mai lung antropohind pe atracţia departelui aurit aurat bine că nu m-am religiat tot literatură şi tropicalizare oricum viaţa s-a tuciurit poza sanscrită mă va însoţi în toată agonia n-am decât să mă amuz de rafinamente cacofonice românizate şcoală mai vedea ne-am pierdut indealismul
de la Max la Mircea antiinzi nici cu voi nu mi-e ruşine scatii în orb ori scufiat ce crimă gândul pe înviere nici Desire cu judecata de rătăcitor în sine nu te mai obseda credinţa fără prihana religiozităţii din iubirea noastră ne-am cosmiza împăduri încreştina cultul morţilor de viaţă zdruncinaţi şi sfinţii ferind orizontala
din sanscrită în balta grecului era amiază sorry de metoda oboselii minţii adăpai cîinele surioară un spirit bun aduce o spaimă mare cum mi se răriră centaurii cum nu mai iau trenul să oprească şi mă ajunseră goluri de noapte şi cîinele latră a viaţă ajuns în sanscritorium antiupanişadă sanskritikon pe-acolo juventute
spre fereastră cu dhama dărâmat poimâine e Satya la Pune ne-o fi şi făcând de basm cum ne aflăm şi ce ne-o fi ridicat subiectul este existenţa printre dispariţii dharmice o samsara văzurăm părintele sfătuindu-şi fiul să se lase ucis pentru credinţa necrescută pe principiul opozitiv al religiilor să fi fost de cealaltă la fel înaintea morţii şi-ar fi sacrificat ţi părinţii
înstrunarea pe sânge a libertăţii mistere sibilice medeice dodonice pe cărarea crăcilor tăiate înecate o mutilare peisajul fiecărei vieţi galbenul teiului pe scuturate mai ca un alcool vedem ce ne răstălmăceşte paria patria prin şancrită de-a comunismul incurabil şi ce dacă iarna după galben giurul carmin carmina
şi-ai lui Tiberiu zoaie otrăvite pe toată spălătura sug şi umbra sângelui de rădăcină să-ţi tot omoare părinţii dă-le la români cancer la plămâni lansăm Baudelaire cu Chirata Faust cu Coja interzis şi de CIA şi de KGB şi de SRI nu se poate fără diplomă proiectul se include în steganograma prezentă zero imaginaţie pratibha
 












Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu