Rugăciunea italiană a lui Petru Cercel / Traducere de Alexandru Ciorănescu ; eternitate imediată de George Anca

RUGĂCIUNEA ITALIANĂ

A LUI PETRU CERCEL

[textul original]

Potentissimo Dio del sommo, et imo,

     Tu che creasti il ciel, la terra, e’l mare,

     Gli angeli de la luce, et l’huom di limo.

Tu che nel ventre vergine incarnare

     Per noi volesti Padre omnipotente,

     Et nascere, et morire, et suscitare.

Tu che col proprio sangue veramente

     N’apristi il ciel, spogliasti il limbo, et poi

     Sathan legasti misero, et dolente.

Tu che con sante braccia aperte a noi

     Ancor ti mostri mansueto, et pio

     Per darne eterno ben ne i regni tuoi.

Ascolta, Padre, l’humil priego mio

     Che supplice, et diuoto a te nevegno,

     A te che ti sesti huom per far me Dio.

Con che ti pagherò mai Signor degno

     Di tanti beneficii a me largiti?

     Che guidardon potrò mai darti in pegno?

Stati sono i fauor certo infiniti

     C’hai dimostrati a me vil peccatore,

     Che mi gouerni ogn’hor, ogn’hor m’aiti.

Gemme non cerchi già d’alto valore,

     Nè perle oriental, nè gran tesoro,

     Che tu gli hai fatti, tutto è tuo Signore.

Tutte le cose da te fatte foro,

     Ne pono in terra i miseri mortali

     Pur una paglia attribuirsi a loro.

Tu con un uolger d’occhio, un mouer d’ali

     Reggi, et gouerni tutti gli elementi,

     I Cieli, e i regni ciechi et infernali,

Altro non cerchi da l’humane menti,

     Altra offerta non uuoi, ch’un cor sincero,

     A te inchinato, sol questo consenti

Et che tu sia riconosciuto il uero

     Dio d’Israel, colui che Faraone

     Sommerger fece furibundo, et fiero.

Opere cerchi sol perfette, et buone

     Et ch’ogni un lodi te che dentro uedi

     Con prouidenza l’altrui intentione.

Picciolo è il premio (oime) che tu ne chiedi

     Et se poco s’osserua, tu Signore

     Pur ne uuoi far d’eterna gloria heredi.

Grande è la tua bontà, troppo l’amore

     Che ne dimostri, ma di rado noi

     Lo conosciamo, qual più espresso errore

Di par ne và con la giustitia poi

     La tua misericordia, con cui Dio

     Ottimamente il tutto volger puoi,

Ma troppa e l’ignoranza el’fallo rio

     Nostro che consecrar ti contendiamo

     Un cor sincero humiliato, et pio;

Anzi (miseri noi) sempre pecchiamo

     Contra te grandemente alto monarca,

     E’n vanità quel che ne dai spendiamo.

Pria, Signor mio, che la tremenda Parca

     Rompa de gli anni mei lo stame frale

     Perdonami l’offesa che mi carca.

Et la misericordia tua sia tale

     Verso di me vil peccatore indegno

     Ch’io uiua teco in ciel sempre immortale.

Fammi, Signor, de la tua gratia degno

     Non mi punir secondo i falli miei

     C’hanno di remission passato il segno.

Pater peccaui, miserere mei,

     Infiamma il cor, lo spirto, et l’alma mia

     Et piacciati ch’io uenga, oue tu sei.

Tu che sei vita, ueritate, et via

     Fammi conoscer che quanto nel mondo

     Di bene haurò, per tua bontà sol fia.

Se felice farò, ricco, et giocondo

     Di stato, et di tesor, fa ch’in feruitio

     Tuo possa usarlo con timor profondo.

Et se stratio n’haurò, doglia, et suplitio

     Fammi con Giobbe patiente, et forte,

     Fammi sempre constante al tuo seruitio

Quel ch’a te piace, o, Re de l’alta Corte,

     A me gradisce, a me diletta ancora

     O sia benigna, o sia contraria forte,

Solo è l’intento mio seruir ogn’hora

     L’immensa maestà tua, Padre santo,

     Chi serue a te tutta la vita honora,

Et a la fin uola al Ciel con festa et canto.

[traducerea lui Al. Ciorănescu]

Stăpîne Domn pe-adînc şi pe văzduhuri,

     Tu, ce-ai făcut pămînt şi cer şi mare,

     Pe om din lut şi nevăzute duhuri;

Tu, care din fecioară întrupare

     Ai vrut să iei, Părinte preaputernic,

     Ca să-nviezi şi să ne dai iertare;

Tu, ce vărsîndu-ţi sîngele cucernic

     Ai sfărîmat a iadului tărie

     Şi l-ai legat pe diavolul nemernic;

Tu, ce-ai deschis a ta împărăţie

     Şi blînd te-arăţi şi milostiv cu mine,

     Spre-a-mi face raiul veşnică moşie;

Ascultă, Tată, ruga mea ce vine

     La tine arzătoare şi plecată,

     Tu, ce-ai fost om ca să mă-nalţi la tine.

Cum voi plăti, stăpînul meu, vreodată

     Atîtea bunuri mie hărăzite,

     Şi ce-aş putea să-ţi juruiesc răsplată?

Mă-nbelşugaşi cu daruri nesfîrşite,

     Fiind nevrednic eu, şi cu-ndurare

     M-ajuţi mereu, mă-ndrepţi din căi greşite.

Tu nu pui preţ pe-averi şi pe odoare,

     Pe perle, nici pe pietre nestemate,

     Căci tot ce e, e-al tău, Stăpîne mare.

De tine-au fost făcute-n lume toate,

     Şi omul mîrşav nici c-un pai subţire

     Să se fălească-a fi al său nu poate.

Cu o bătaie de-aripi, cu-o privire

     Chiverniseşti şi-ndrepţi orice făptură,

     Şi cerul, şi tărîmul de sub fire.

Plăcute-altfel de jertfe nu-ţi mai fură,

     Alt dar decît o inimă curată

     Şi închinată ţie cu căldură,

Şi toţi să te mărturisească, Tată,

     Drept Domn al Israelului, cel care

     L-a înecat pe Faraon odată.

Tu vrei doar fapta bună şi-nchinare.

     Şi toţi să te slujim, căci ştii în minte

     Şi-n inimă ce-ascunde fiecare.

E mică plata ce ne ceri, Părinte,

     Şi n-o-mplinim pe toată cu dreptate,

     Dar tot ne vrei moşneni ai slavei sfinte.

Prea multă dragoste şi bunătate

     Arăţi spre noi, căci cu nesocotire

     O preţuim, şi numai cu păcate

Răspundem la a ta milostivire

     Şi-al tău judeţ, cu care plin de fală

     Călăuzeşti cu bine-ntreaga fire.

Cu multă neştiinţă şi greşală

     Noi ne trudim să-ţi dăm în închinare

     O inimă plecată cu sfială,

Dar, bieţi de noi, greşim fără-ncetare

     În faţa ta, puternice-mpărate,

     Şi-ţi risipim averea-n desfătare.

Pîn’ce Ursitele ne-nduplecate

     Vor rupe-al anilor mei fir subţire,

     Îmi iartă, Doamne, grelele păcate

Şi-atât de mare ai milostivire

     Spre mine, sluga ta cea vinovată,

     Ca să trăiesc cu tine-n nemurire.

Şi fă-mă, Doamne, vrednic de răsplată,

     Nu-mi da pedeapsă după-a mele vine,

     Ce trec măsura ce-ar fi fost iertată.

Greşit-am, Tată, milă ai de mine,

     Aprinde-mi sufletul şi mă învaţă,

     Şi fă să vin alăturea de tine.

Tu, ce eşti cale, adevăr şi viaţă,

     Ştiu că tot binele ce va să-mi vie

     Mi-l va trimite sfînta ta povaţă.

Ferice de voi fi şi-n bogăţie

     De stare şi avere, dă-mi putere

     Cu spaimă mare să ţi-o-nchin tot ţie.

Iar caznă cînd avea-voi şi durere,

     Să fiu ca Iov cu straşnică răbdare

     Şi să-ţi slujesc statornic îţi voi cere.

Orice ţi-e voia, Împărate mare,

     Nespus de mult mă bucură şi-mi place,

     De-ar fi spre bine sau spre grea-ncercare.

Mi-e gîndul doar la slujba ce voi face

     Măriei Tale tot mereu, căci ţie

     Cel ce-ţi slujeşte va trăi în pace

Şi va zbura la cer cu bucurie.

George Anca

eternul imediat

(poeme într-un vers/tumul)

eternul imediat diametral enervantissim

o coadă numelui mai de slugă Ion deţinut mut

gheorghe george ce ne-a examinat bunătate de bypas

atunci până mâine recunoaştere condimentată

ai distracţia costând orbirea cui ne văzuse ochioşi

chindie calmă după ce ne vom fi întors în-tre-gi-ment

aveam o inspiraţie acum uitare tu în crampă

monse a evita hiatul haita hoitaşilor hotar

ahtiaţi fotonici hopliţi ca-n prezenţa lui Seamus Beowulf

stare de aşteptare altfel fatală din pornire

fiertura băncii rând pe semnătură piele albă te fură

cine te-o mai păcăli de căldură mercenară deşert

zicea de ora cinci a ne auzi înainte de orice

măruntă nurcă navă pleavă pământului puzderie

Gandhi lasă Hitler singur tu poţi face pace cum făcui eu

e hindus da că e bine şi e creştin da că e de mai rău

noaptea asta cu Vinod Nadim Gauri la tele Aruna

noaptea nostră de pe urmă în India tinereţelor

n-ai pune pâinea la păsări maimuţelor infiltratelor

rând de studenţi ca acum douăzeci şi patru de ani de veci

neomorându-mă ţânţaru nu fu şi Alexandru

bine de trandafir rămânând sănătos voinic indian

ne-om ocoli zi când n-om fi răpus pe cine aş fi fost eu

de ne-am procopit procopsit cosit cojit copiltărit

nici urmă de război a ne urma lumina zilei focuri

comanda făcută a nu ne mai întreba mai odihnă

orele alea le-am convivializa soldăţeşte jos

de cinci rupii răguşeşti de cincizeci dai în primire fumat

da' de valoare mai eşti tu mă Marinele dai doi unu

flamuri sub aer condiţionat la treişpe dolari ţigări

vreo intenţionalitate de a ne împinge în păcat

şi irosind corone notele deşertului psihotron

ce-o zdreli apa ta a de după pătimire

ori crăunirea nerăbdării pe trecătoare cancere

vom implanta memorie în sângele voinicului

tendon tandreţei treanţă de Constanţa lac şi mare vox

întoarcere din aceeaşi Indie în a Românie

flirtez dansez chaplinez pe înstrăinate naţii nate

amurg aur către a noatră crescută crestomaţie

compune pe paşii de Gandhi acasă pe vise trezite

visând o tăcere de bâlci aduselor de spate ziare

cu câtă prietenie şchiopătând îmi arătai drumul

ne mai depresionaţi aceloraşi scrisori cu găeşteni

cum şi mandakranta aceleiaşi sanscrite fără a-şoc

pe aici încă pământ de lăsământ de un sud calabrez

cu drum lung proverb întors cădere pe spin de alt trandafir

pe văzute la tropic o respiraţie în familie

te uiţi la mine ca la o pradă a cuiva departe

să răspundă şi cine petrecând se pomeneşte treaz tun

analiza hai ku bi că în cufăr pe nufăr te sufăr

filiera filoxerei cine nici nu s-ar mai călători

erai tunsă scurt blond ziar lângă submersă ondină frântă

nu mai intrasem pe listă fiind în pro(ce-s) putrezire

nu gândi în mers de stai gând mersului pe roţi străine strai rai

întâlnind pământă năruită am ajuns unde visasem

magna cum laude bugetul în istorie la senat

îi învăţăm dacă nu pricep cu subiect şi predicat

spaţiul cyberculturii româneşti crearea vistuală

cotorologie bibliotecarul cultura coperţii

nu mai putem aviza nici experţi să dea vize sub lege

dacă-ar mai îmbătrâni şi la vară pe aci ne-ar muri

văzusei paleografic pe verticala premediu

chiar alarma şi pe veresie coclauri neant ţară

margine de picătură prăpastia comparativă

nici ton proton nici leu nucleu paisa cent ban procent de cent

ce-nseamnă plecând de aproape a ajunge prea departe

cum ar veni pe ce filieră ambasadorială

ţii şi la ştiinţa prohibirii mă aşezasem la tacla

nu suporţi căldura ţine-te-ncolo de bucătărie

ac mac sângelui de melc pe câmpul sângerat de armăsar

în ce ţară ni se duce nouă ţie zece la senatori

schimbată este urbea poetul împietrit traducător

ştiinţa de depozit propunere de tranzit coronat

în România victima e arestată nu călăul

pe fatalizarea norocului neîmpărtăşit serii

ce sâmbătă picându-ţi mâinile am şi eu un diabet

o sută şaptezeci şi doi patru haikuuri un rubayat

guarda il sangue versato guerra versace garda Saddam

cenzura biblică anticristică restul islam hindus

cum om şi mai suspina în măslinărie de amor crimă

veţi hinduiza primul paşte Doamne Doamne cu indienii

eu n-am linişte patriotică greutăţi în gândire

little boy drummer l-ai auzit de dimineaţă ca pe imn

americanul din ce în ce mai stăpân pe situaţii

aştept alt diagnostic la telefon în retroversiune zero

cu satele Dâmboviţei n-am mai lamentat raptul boală

prietenului Ionuţ după douăzeci de ani şi moarte

de Sfântul Gheorghe închis în sinele indiferenţelor

se caută salto cognoscibilitate bilabilă

oi rezista ocheadelor ucigaşului imprevizibil

sempre urmărire carioca numără silabisire

şi-o fi inventat pistolul diagnosticului pe doctor

mă scoateţi tot pe mine paranoic nici para Noica nevasta

saat chi kar ba la sânge din fotografie holografii

mort înviat lângă al lui Matei cu a voastră otravă

Cromagnon pe-a trompei ţi-ne-o cancer ţarca înţarcă zborul

morbiditate castru cast castagnete mexicancelor

pasivitate păianjen vitejii viteză nedreptăţii

sub Ianache semit nicio noutate plictis bicisnic

casa din Cătămărăşti pe simulaţii de-a trepidaţii

Eminescu un sat Caragiale fabrică de mobilă

Verzea Viaţa lui Rebreanu hidrocel zilele toride

zburam de o mie de copaci altă pădure mănăstiri

razele răsucite Râmnicului arbori Craiova vai

nu se uita nimeni cum m-aş fi exhibat apoi cu mila

şi nu mai aveam aripii trupului oprire trezire

învierea boala lui Calache sayonara ca-n Firenze

amestecând joi cu luni dimineaţa cu seara infinit

Washingtonia palmier uscat de amicii URSS

calcul mama pe afacere înnăscută fata alone

muţenie silabică nici euro nici dolar Chiraq

crama trezită ce ţi se pare mai oglindă bărboasă

ce se cutremură cu pământul cataractei artefact

vatra maratonată fără focul inimii halloween

mărunta cavernă măritată flotă cu nojiţa gât

prescura cura cucuruz concurenţial mămăligă

sunt hotărâţi băieţii cu nu cred nimic zice gardianul

ne-a şi zis ne-a şi scris de la Ţuculeşti nun et nunquam Barnum

ce arterită diabetică o hoardă hazardată

cum m-aş îndrepta spre o distracţie eternă amânată

am fost şi acolo de unde nu mai era mult pân' departe

canto a primordialitate neveninoasă venind

bucurie florentină libertate amândorura

sus desarollado con rostro humano Argan Moldova

avalanşa bâlbâită nu pe gheaţă pe sub disperări

candelabrele florilor de castan îţi trepanau bustul

coana Tititinica Algiu să nu ne speriem de vii

să nu ne speriem de viaţă Scorneo nici în Sperieţeni

bust alb la stâlp tot alb tot la stâlp între voi poartă negru cast

bust brun castaniu cast castan înflorit a-l trepana vezi sus

Alecsandri Eminescu la stâlpii porţii neunde nicăieri

ne-om abate atunci mai devreme tuba tumbelor sune

continuator al marii şcoli de artă interbelică

iubindu-ne dascălii un timp atât de îndelungat

acţiuni sociale coruri demiurg motor didactic om

în prima duminică din iulie ne întâlnim prieteni

în locul florilor o podoabă de opere de artă

copaci ca dumneavoastră flori cai licurici personaj nopţii

permanent zi şi noapte colivia cu păsări donată

veniră de pe drumuri mai şi tăcem cu acelaşi ifos

discurs pe tren dovadă această sală ce faceţi coruri

nişte neînsemnaţi nişte necunoscuţi noi cei din provincii

cărţi de vizită deget picior pierdut o aură la cap

şi din gură şi din clape profesoara de muzică da pe

vioara ta pe clapa netrasă din mângâiere rea

prin pădure pasărea stă pe creangă de mine nu-ntreabă

rupta floare de salcâm pe-a Ierusalimului zidire

ce memorie de patruzeci de zile necreştineşte

hand over generalul şi cu tine restul albinelor

cât dură pe spinare ce ne mai dorisem încălzirea

stăm pe rugul pufului la o zburătură africană

pe excludere contra mantra pu ru gu ru pufăitul

pe când concentrarea părăsitoare de cotrobăială

Cristos în holocaust ante secure Filofteia rani

pasăre fluierătură te dansează frunza plopului

nepăscută şi tu ca omenirea extrakhaldeică

patima îngrădirii de sine sub călcâi adeverit

romanele se crestaseră de-a criminali plătiţi criptic

admiră coada penultimei zile de la cutia milei

sfertul se va fânghie sfârâi râia condominionul

plinătatea cu a pruncilor la culoarea cartuşelor

două parcuri şi o lentă paraviolentă polentă

când nu vrei nimeni să te mai vadă viu sau mort în pace rod

pe jos alegătura aşezată pe roţi mergenare

fie blestemat cine nu ne-a bombardat că ne-a lăsat sat

calamitate de voie pe cine îngădui gadină

where can we get the boat treci podul şi te duce the path în pat

voi trece pe repede doar neînfloriţilor actuali

nu ne strivim convenienţa patologiei de carte

mitraliind onişti linişti coasa braţ la braţ gură ruptă

sub săgeată peste pod cu puştimea în năvod perevod

s-or fi plimbând pleznind covârşindu-se pe toriditate

ţigările de fumat în penitenciar la Severin

mă aflu după India înainte promontoriul

studenţi amorţii pe mişcare în mers paracerebral

petarda pleznindu-mi seninătatea lasă că nici la noi

dansul sicriului ori pas colonial fanfaric Garrick

am dat dovadă că sunt român soţia însărcinată

încă hindus pe-a sihăstriilor îndreptăţire retrasă

apărându-te nu şi de propriii generali de pumnii tăi

orice transformabil mai ales victoria pe furate

nu mă mai trezesc din ofensă împuţitoare de lume

oligofrenul Mark Benedick sărăcindu-şi vampiri româneşti

totul e pierdut ştiinţă putredă din vechi paradis co

rugăciune lui Hanuman roman transcris momentan baban

târg în nord pe-a lui Ionuţ moarte sâmbătă Stavropoleos

carusele pustii învârtindu-se rupe-le capul

copilul flăcăul psalmistul musceleanule vâlcene

piscupie întoarcere la credinţa horei din mama ta

cinci sute de ani Episcopia Râmnicului Gherasime

creierul divin dat la întors pe sărbătoare epsilon

Montale nu uitasei de-o mistică a fiecărui Sighet

mantovani nu-i tocmai vesel mantaua devreme udă

n-om tribula pe Tibru timbru zimbru sus în Florenţa ţa

fără metafizică în graba industriei de hai ku

pinten altfel piciorul tău e frumos faţă de al cuscrei

nici n-apucaşi pânza şi o deşiri conflictualitate

cum te-ai fi aplecat asupra comitatelor înarmate

vreo suferinţă spre bucuria amintirii laice

variantă cu popă o ţelină dacă fumasei tot

om încheia patalamaua renunţării în silabe

avem dinainte pe vale o apă originală

când limpezimea persistă predispoziţie ceteraş

mumifiere lângă traista oaselor copilei tale

mesteacăn murgule focul praştie dimineţii mister

culegătorilor slavă recluziunea jocurilor

om catadixi catagrafia morţilor dragi iertării

mai des mori decât te naşti niciodată în ziua de Paşte

amvon am vrea a dansa ciuleandra morţilor înstrunată

mi-aduc aminte şi de nerecunoaşterea când mai trăiai

scopul morţii recunoaşterea memoriei rituale

am stat în broscăria fântânii mânca-ţi-aş picioarele

te-am citit din Italia cum ne-am revedea florentinde-o

pe la ai mei pe când şi de-om compune englezeşte ori în scris

pneuma întoarsă din tona de bacterii şi vaporul

m-aş specializa cal la pas pe idei călătorite

tuni tusea râde sâmbătă şi mâine câinele a-l tunde

o viaţă ironizată pe cruce cu satul a râde

compania şi mai strigoică nemaibeţivindu-ne

astfel marianismul de-o lirică specifică aur

o grăbire clamoroasă pe neîncepătura de veac

îmi car în tâmpla rea pe formate destabilizatoare

Ieremia plânge oiştea Ierusalimului în coteţ

fenestrată carnaţie asceză în periegheză

noi în Parinior petardei crestomaţii tagoriene

marca lânii oaia omul mielul domnul forme de templu

contemplaţia dedublării viaţă moarte aşteptare

nerăbdător a muri întâi războiului eroul nou

înseninarea învierii până la înălţare domn

piscupia indiscutabilităţii credinţei mamei

ne-am liniştit contraponderii acţionarilor demoni

pe cine te paşte iarbă te-ai ferici catagrafiei

nu-ţi mai dispreţui păcăliţii tândăliţii străine

mă franjurez Juarez pe sponci din conci sunând în safari

şi rugăciunea către Hanuman o da creştinătăţii

şezusem vii dărâmându-ne din faţa amintirilor

cine rămâne nu mai înţelege plecările voastre

mortifice-ne Cenadul acedia dacă i te scoli

petarda nu sărise în nicio aprindere de revoltă

ce nu ne-o fi nici pe greceşte mai româneşte pierdere

cuvinte în cuvinte silabele de gol date de gol

singularitatea supergăurilor negre petarda

pentateuc pe sângerarea câinelui bătrân doctoral

voi lua şi ziare vechi şi liniştirea părăsirii

mâna memoriei cauzei să-i fi lăsat botniţa

pe foc şi evadatul în ochii donatorului versat

memorie genetică păzea urgenţa rescrierii

posomorăşte-te pe ieri da' azi căzuşi plăcintă din geam

om povesti cataracta câinelui pe apa timpului

în peştera cancerelor ce curs de apă neîntoarsă

uimită îmblânzire de cu morţi nicio răzbunare lor

pe artă campania pe aripă şampania artei

fluieri plăcerea peste rănile păcatelor parastas

mătură până dincolo să ne încapă sufletele

materia piraţiloe ispăşitori însufleţindu-se

egoistă specie şi rasă unificată de zor

ne-om târgui pe apocalipsă la uşa cortului alb

herb luminos canonul se cântă la trageri de noapte foc

nu te mai auzi aşa cum ciocârlanul imitat de broască

pitpalac adânc din lac în puţ din crâng englezoaică mâng

nimeni păsării argint s-o împuşte nemurind fluierat

canto păsăresc pe fereastră pe sănătate pe viaţă

pisania m-ar cunoaşte rasă de moaşte converse

pic aur vaporilor de neînflorire de-ţi părusem

reproş cantabil trecerea kairosului poezie

am şi smintit clopotul la reparaţia clopotniţei

mi-am plecat fruntea din turlă în noaptea învierii rudă

numeri Caroline verticalizează-te după baston

miere albă pădurea de salcâmi scuturându-se pe tren

preţ de o săptămână Maramureş uitare de frate

arieni întâziaţi în cătarea paleolitică

ce vaci ne hrăniră indianitatea boului Apis

revelaţia pe ce transă transatlantică zobită

risipită ameninţare peste doctrine popoare

învoiala de la naştere întâi botezat apoi mort

amână relele a adormit şi lepădarea de drac

chiar ne mângâie lolăiala ghionoaiei trepidante

Tyana pe foaie pomelnice droaie herm hărmălaie

a nu mai avea stare pe loc bunăstarea starostelui

păi pai pui pui în cui cui are nare cârnului neatârnare

kanta viraha tot început spre un picior mandakranta

ce urmează cu întrebarea la ce m-am întors să te văd

bătrâni neexcelând în răbdare şi mai ucişi de stat

persecuţia silabelor asupra cuvintelor cvinte

nu mai tai de două ori aducere aminte printre nori

migraţia americană la obârşia tuturor

fiecare din plecare cu o floare tresare sare

m-ai minţit fiinţă te adeversc mincinoasă coasă

nemurind ce rost şi a fi trăit printre morţi nerăbdători

aventurăm uscate mări din romane munţi ancore

de-a apelor potopire stropindu-ne cin ancestral graal

necunoscându-ne hramul de a fi fost năvăliţi de hram

caută-mă cât mai târziu a-mi suna cenuşa operei

mai nou rutina consumului de viaţă fără biblie

am vrut să spun pierderea în dicteuri eliberatoare

panseu pansea pasienţa pasiunii patima cratima

păstrăv închipuit mişcare apei nemaicurgătoare curg

sat ales de aer apăream în bătaia vânturilor

îmi măsor grafomania cu ajunsul destinaţiei

mă ramolesc dinadins deocamdată întinzându-mă goz

nevoia de nimeni a tuturor tutuindu-te tăind

astfel cangea se leneveşte mărilor imaginare

ador cu dor pe muritor genitor protostoriator

am impresia aranjamentului general umilind

ţări pe ţări inşi fum coloane de nerecunoştinţă

cărarea paradirii paradisului pârloagă roagă

chintă cânta cămătăriţa prefăcută în mireasă

ce-mi pasă ba încă la ce să mai filmăm dezintoxicări

pe când neaducerea aminte pe când şi fericirea

stâlpi de silabe câte romburi în coloana Brâncuşilor

ne-om fi scos şi altădată cu pasărea auspicie

şaptesprezece romburi silabele mandakranta hai ku

o estetică maniacă pe sacralitatea minţii

aşa ajungi junghi în unghi cu Jung Verzea şi cu Young Hanuman

înserare daltonizantă nu mă mai privi ca demult

am obosit şi de morţi şi de singurii vii vechi fără noi

scufund în lepădare uitarea botezului Bratia

am râs mai mult cu martori de la judecata de apoi noi

păcat râzând nu plângând pe Cristos îngropând incinerând

nuanţa stanţei gloaba Franţei în galop în plop prin Prislop

Transilvania umbrei până la plotitica sâmbrelor

am desluşit blândeţea conchistei de sine Maramureş

a better way to die de nu în Chicago atunci în Ferentari

pe caraule apasă preajma şi mâine parcurile

lungişi urechile criminalilor de la putere John

distracţia numai în calambururi insuportabile

îmi sufli dramaticitatea suplimentară pe înalt

pe la oră de auroră minodoră soră minoră

am mai nimicul nopţii la degetul gustului alergic

cu lumina mamei devreme cu întunericul târziu

a dulcelui piramidă în picior diabetic tăiat

şi ermetic şi cu munte pe frumuseţe muzicală

în oraşul Eugen ca la noi în pleistocen milen

şi neîmbrâncindu-ne devenirea întru renunţare

ambivalenţa Florenţei în periferia maului

când şi epitomul epic sacul sfâşie vrăjitoarelor

paharul gol mai străveziu cine de viu se mai toarnă sânge

bidimensionalitatea altarului încenuşat

abstrasă unicitate a singularităţii negre

mi-erai rai rai rac arac înapoi la război cu mac pitpalac

chem ghem de semne lemne a le da foc la iarnă lucarnă

melos a ei libertate ci missă femeii conotate imn

seninătate la spulberarea norilor fertilizanţi

orbul găinilor de le zici statistic ouate

în Italia voi privi spânzurătoarea vulcanului

ori clin ori mânecă abaterea traiectoriei glonţul

răstorn corn împung lung în direcţia la perfecţia Angliei

numele bolii botezul creierului în apocalips

până aici haikuuri verticale din supraveghere

alt scor pe ţinta controversei pe înfipţi înţeapă moale

mi se păruse ori rosturile nu mă mai întrebau Gheorghe

benchetuiască amintirea secentă luându-şi seama

mamă ce-ai avut cu tata de te-a lăsat grea cu mine tata lată

nuanţele înmiresmate ale aleii leilor

mai bine loc pentru orice scandal să ştiu ce se rupe

depinde de timp şi de spaţiu ochii pe ei nu eu m-am născut

v-aş fi învăţat colocvialităţi n-am avut timp curaj

ai o armată de nemţi pe compliment şi nu mai avansaţi

poate renunţând şi când ne mai vedem dacă ne-om fi văzut

cine pe când nu s-a zărit decizi acizi ucizi cari cărămizi

fără telefon milion mergem în camp Duchamp dodii

o formalitate să furi în timp de război la Crickett Fort

nu vătuiţi conglomerarea ilegalităţilor

d'aia n-am stat de vorbă a nu vă prinde pe româneşte nemţii

bine îmi staţi vă voi ţine minte cum silabiseam verbe

cum silabiseam vertical fără voi tot neavând diftongii

cum vă sfătuiţi neştiutori cum vă îmbrăţişaţi ciungi văd orb

toţi o să treceţi Prutul limbii necunoscute moldoveneşti

iar eu v-am verticalizat alegerea cu ochii-n Chişinău

de-ntoarcem psihologia cantitativistă la vatră deşert

ci astru a reproduce joc de inexistenţă nenăscută

pe la etajul ăsta în tinereţe româneam hinduşi

nu trebuie să-i las nici data viitoare în ţara lor

un joc subţire o normă sabatică sezon scriptorial

o juma de oră auroră amiaza miazăzi

silabele ne dau de gol călătoria jos de pe cal

nici măcar nu minţii de a fi fost fericit în scriere

mă deranjezi din haiku neînţelegând conjugările

oralitate rămăserăţi a vă împărtăşi karma

                                                                                                2003