sâmbătă, 16 aprilie 2016

CARACTERE COMPARATE - Colocviile de Marți 26 aprilie 2016, 5 pm, Calderon 39









Tema: Caractere  comparate



Caractere Caragiale - Recital de Nicolae  Urs


Comunicări:

Corneliu Zeana: Caractere aromânești
George Anca: La Bruyere în România
Mariana Nicolae: B.R.Ambedkar 125
          Sorana Georgescu Gorjan: Cumințenia pământului – la zi
George Teleoacă: Lupoaica semiotică
Iulia Rășcanu: Mumbai –  un doctorat



Teatru de poezie

Puși Dinulescu: Pe muzică
Poeme de:
                   Florin Costinescu
                   Liliana Popa
                   Gabriela Tănase
                   Vasile Răvescu

Coordonator: Dr. George Anca


*

Pranab Mukherjee
President of India

Dr. Ambedkar și Viziunea sa asupra
Indiei secolului al 21-lea
(4 septembrie 2014)

Sunt fericit să rostesc cea de-a cincea Prelegere Memorială Dr. B. R. Ambedkar, organizată de Fundația Dr. Ambedkar. Sunt recunoscător Onorabilului Ministru al Justiției Sociale și Abilitării Shri Thawar Chand Gehlot și organizatorilor pentru a-mi da această onoare.
            Dr. Babasaheb Bhirmrao Ambedkar a fost un lider remarcabil al luptei noastre pentru libertate și un cruciat ferm pentru drepturile  secțiunilor asuprite și înapoiate ale societății noastre. Un laureat al Bharat Ratna, el a fost un savant, jurnalist, educaționist, astru al legalității, reformator social și lider politic. El a fost principalul arhitect al Constituției Indiene și va fi totdeauna amintit pentru rolul său în redactarea minuțioasă a documentului nostru fondator.
            Filosofia și viața lui Dr. Ambedkar sunt un profil al curajului și convingerii. S-a dedicat  exercitării  cunoașterii  depășid multe adversități din cauza castei sale și a condiților economice precare. A absolvit Elphinstone College din Mumbay și după aceea a primit o bursă pentru a urma Columbia University din New York, de la care și-a obținut doctoratul. Apoi s-a mutat în Regatul Unit în 1916 unde a studiat la London School of Economics și ulterior a primit gradul de avocat (Barrister-at-Law) de la Gray's  Inn. După întoarcerea în India, Dr. Ambedkar a devenit vocea claselor deprimate și a început multe organizații pentru a le promova cauza.
            Moștenirea și contribuția lui Dr. Ambedkar pot fi văzute în mai multe domenii. Teza lui   de doctorat (PhD) din 1923 intitulată  Evoluția Finanțelor Provinciale în India Britanică” a asigurat baza academică pentru Comisia Financiară a Indiei, care a fost înființată prin articolul 280 din  Constituție pentru a aborda problemele dezechilibrelor verticale și orizontale în finanțe. Similar, Reserve Bank of India a fost conceptualizată pe baza orientărilor prezentate de Dr. Ambedkar la „Comisia Regală pentru Moneda și Finanțele Indiene” în 1925. Membrii comisiei au găsit în cartea lui Dr. Ambedkar Problema Rupiei – Problemele și Soluțiile Ei un instrument de referință inestimabil și Adunarea Legislativă Centrală a trecut apoi aceste orientări ca RBI Act 1934.
            Ca Ministru al Muncii în Consiliul Viceregelui, Dr. Ambedkar a condus cu succes lupta pentru reducerea muncii de la 12 ore pe zi la 8 ore în 1942. El a contribuit la ideea înființării Schimbărilor de Angajare în India. A fost aproape singura mână responsabilă pentru Comitetul Central al Forței Tehnice, Sistemul Național al Energiei Electrice și Comisia Centrală pentru Apă pentru Irigații și Navigație. Dr. Ambedkar a jucat un rol important în stabilirea proiectului Damodar Valley, proiectul Hirakud și proiectul Râul Sone.
            Un cititor vorace, Dr. Ambedkar a văzut educația ca un instrument pentru eliberarea celor înapoiați social de analfabetism, ignoranță și superstiție. El a fondat Societatea Educației Poporului în 1945 cu ținta de a avansa interesele secțiunilor mai slabe ale societății. Dr. Ambedkar a fost un cruciat al egalității de gen și a luptat pentru drepturi egale pentru femei în moștenire și căsătorie. El a demisionat din Cabinet în 1951 când proiectul Hindu Code Bill nu a reușit să primească suportul Parlamentului.
            Neîndoios, ce mai mare contribuție a lui Dr. Ambedkar a fost în rolul său ca Președinte al Comitetului de Elaborare a Constituției Indiei. Cu extraordinară previziune și savantă erudiție, nu numai că a pilotat prin Adunarea Constituană un draft excepțional, dar a și conturat filosofia și înțelepciunea din spatele fiecărei prevederi.
            Subiectul prelegerii de astăzi este 'Viziunea Indiei în secolul al 21-lea', așa cum a fost anvizajată de Dr. Ambedkar. Dr. Ambedkar a avut clar în minte că vrea să vadă o transformare socio-economică și politică a Indiei. El a vrut ca vasta multitudine a poporului Indiei să se bucure de libertate și egalitate a oportunitților. El a vrut să scape India de casteism și comunalism și să aducă educația și dezvoltarea în fiecare colț al țării. El a vrut ca India să iasă la iveală ca un stat modern unde libertatea, egalitatea și fraternitatea să înflorească, și înapoierea să fie eliminată. Dr. Ambedkar a crezut în schimbarea radicală, dar nu a vrut ca această schimbare să se întâmple prin vărsare de sânge. El a vrut transformarea prin democrație parlamentară și domnia legii.
            Dr. Ambedkar a văzut un mare potențial în folosirea Constituției ca instrument al transformării socio-economice și, cu această intenție, a introdus în draftul Constituției o varietate de prevederi care să abiliteze întreaga răspundere a Guvernului, controale și balanțe, protecția drepturilor fundamentale, instituții independente și mișcare consistentă spre democrația socială.
            Discursurile lui Dr. Ambedkar în Adunarea Constituantă sunt de o mare valoare educațională pentru studenții în Constituție și istoria politică modernă. Dr. Ambedkar a explicat Adunării Constituante, într-un discurs de introducere a draftului Constituției în 4 noiembrie 1948, pro-urile și contrele formei parlamentare a guvernului vizavi de sistemul prezidențial. El a mai explicat de ce Draftul Constituției, recomandând un executiv bazat pe sistem parlamentar, preferă 'responsabilitate' în loc de 'stabilitate'.
            „Amândouă sistemele de guvernământ sunt bineînțeles democratice și alegerea între cele două nu este ușoară. Un executiv democratic trebuie să satisfacă două condiții – (1) trebuie să fie un executiv stabil și (2) trebuie să fie un executiv responsabil. Din nefericire nu a fost posibil până acum să se conceapă un sistem, care să le poată asigura pe amândouă în același grad. Poți avea un sistem care să-ți dea mai multă stabilitate dar mai puțină responsabilitate, ori poți avea un sistem care să-ți dea mai multă responsabilitate dar mai puțină stabilitate. Într-un sistem non-parlamentar, precum cel care există în SUA, evaluarea responsabilității executivului este periodică. Este făcută de către electorat. În Anglia, unde sistemul parlamentar prevalează, evaluarea responsabilității executivului este și zilnică și periodică. Evaluarea zilnică este făcută de membrii parlamentului, prin chestiuni, rezoluții, moțiuni de non-confidență, moțiuni de suspendare și dezbateri asupra alocuțiunilor. Evaluarea periodică este făcută de electorat în timpul alegerilor care pot avea loc la fiecare cinci ani ori mai devreme. Evaluarea zilnică a responsabilității, care nu este disponibilă în sistemul american, este, se simte, de departe mai efectivă decât evaluarea periodică și de departe mai necesară într-o țară ca India. Draftul Constituției, recomandând sistemul parlamentar al executivului, a preferat mai multă responsabilitate decât mai multă stabilitate.”
            Dr. Ambedkar descrie cum președitele, conform Constituției, ar ocupa aceași poziție ca regele, conform Constituției engleze. „El este șeful Statului dar nu al Executivului. El reprezintă națiunea, dar nu conduce națiunea. El este simbolul națiunii. Locul său în administrație este acela al unui mecanism ceremonial, pe un sigiliu prin care deciziile națiunii sunt făcute cunoscute... Președintele Uniunii Indiene va fi în general legat de recomandările miniștrilor săi.”           
            Comentând asupra naturii unice a federației propuse în draftul Constituției, Dr. Ambedkar a explicat de ce forma federală a guvernului croit spre a se adapta exigențelor situației indiene a fost necesitatea momentului. „Draftul Constituției este: Constituție Federală, întrucât el stabilește ceea ce se poate chema politică duală. Această politică duală, în temeiul propusei Constituției, va consista în Uniune la Centru și State la periferie, ambele înzestrate cu puteri suverane spre a fi exercitate în domeniul atribuit lor de respectiva Constituție...... Draftul Constituției poate fi atât unitar cât și federal, potrivit cerințelor timpului și circumstanțelor. În timpuri normale, ea este constituită a lucra ca un sistem federal. Dar în timp de război, ea este astfel proiectată cât s-o facă să lucreze  ca și cum ar fi un sistem unitar.”
            Dr. Ambedkar a subliniat cu durere  că noua republică va fi o „Uniune” de State, în contrast cu o „Federație” de State. Statele nu vor avea dreptul să se scizioneze. El a spus:
            „Federația este o Uniune pentru că este indestructibilă. Chiar dacă țara și oamenii  pot fi divizați în diferite State pentru conveniența administrării, țara este un tot integral, poporul ei un singur popor trăind sub un singur imperium derivat dintr-o singură sursă.”
            Dr. Amedkar a asigurat includerea unui capitol cuprinzător bine-definit asupra Drepturilor Fundamentale care să abolească specific untouchability (de-neatingerea), drepturi egale garantate tuturor cetățenilor și prohibirea discriminării de orice fel în relațiile sociale. Dr. Ambedkar credea că protecția minorităților și a religiilor lor era de maximă importanță. Astfel, Constituția garantează fiecărei persoane libertatea de credință, religie și cult și dă minorităților libertatea de a-și gestiona chestiunile religioase. Dr. Ambedkar a justificat o astfel de protecție pe următoarele temeiuri:
            „Este rău ca majoritatea să nege existența minorităților. Este la fel de rău ca minoritățile să se perpetueze ele însele. Poate fi găsită o soluție care să servească un dublu scop. În primul rând, trebuie recunoscută existența minorităților. Trebuie de asemenea să se permită majorităților și minorităților ca într-o zi să se contopească în una. Soluția propusă de Adunarea Constituantă este binevenită deoarece  este o soluție care servește un scop dublu.”
            Dr. Ambedkar a jucat un rol crucial în formularea Principiilor Directive ale Politicii Statului, o caracteristică unică a Constituției Indiene. Aceste principii mandatează că statul se va strădui să promoveze bunăstarea poporului asigurând și protejând o ordine socială justă. Aceste principii pun fundația pentru democrația socială. În cuvintele lui Dr. Ambedkar: „Noi trebuie să facem democrația noastră politică și o democrație socială. Ce înseamnă democrația socială? Înseamnă un mod de viață, care recunoaște că libertatea, egalitatea și fraternitatea sunt principii ale vieții. Aceste principii ale libertății, egalității și fraternității nu trebuie tratate ca elemente separate într-o trinitate. Ele formează o unitunte sau trinitate în sensul că divorțul unuia de altul ar frânge însuși țelul democrației... Fără egalitate, libertatea ar produce supremația celor puțini asupra celor mulți. Egalitatea fără libertate ar ucide inițiativa individuală. Fără fraternitate, libertate și egalitate nu ar deveni un curs firesc al lucrurilor. Ar cere un polițist să le impună...... Pe plan social, noi avem în India o societate bazată pe principiile inegalității gradate, care înseamnă elevarea pentru unii și degradarea pentru alții. Pe plan economic, avem o societate în care există unii care au o imensă bogăție, față de mulți care trăiesc în sărăcie abjectă... Cât timp vom continua să trăim într-o viață a contradicției? Trebuie să eliminăm această contradicție în cel mai curând moment posibil ori, altfel, aceia care suferă din inegalitate vor dinamita structura democrației politice...”
            Principiile Directive ale Politicii Statului au fost criticate de unii și etichetate ca simple „declarații pioase”. Răspunzând acestui criticism, Dr. Ambedkar a spus, și citez: „Oricine capturează puterea nu va fi liber să facă ce vrea cu ea. În exercitarea ei, el va trebui să respecte aceste instrumente ale instrucțiunilor, care sunt numite Principii Directive. El nu le poate ignora. Poate nu va avea să răspundă în fața unei Curți de Justiție. Dar cu siguranță va avea de răspuns în fața electoratului la timpul alegerilor.”
            Dr. Ambedkar a fost ferm în crezul său că judiciarul nostru trebuie să fie atât independent de executiv cât și competent în el însuși. El a recunoscut totuși că încăierările între executiv și judiciar erau inevitabile, și erau în fapt necesare pentru a asigura  că fiecare acționează ca verificare și balanță în funcționarea celuilalt. El a observat: „Pentru mine însumi nu pot omite întru totul posibilitatea unei Legislaturi înțesate de oameni de partid care fac legi care să abroge ori violeze ceea ce noi privim ca principii fundamentale afectând viața și libertatea unui individ. Totodată, eu nu văd cum cinci sau șase domni stând în Curtea Federală, ori Supremă, examinând legile făcute de Legislatură și în virtutea propriei conștiințe individuale, ori a părtinirilor lor, ori prejudecăților lor, spre a fi de încredere în a determina care lege este bună și care lege este rea.”
            Dr. Ambedkar a chemat dezavantajații sociali și economici a se  „educa, agita și organiza”.
Cu toate acestea, angajamentul pentru metodelor constituționale a fost neclintit și a susținut o cale de angajament public informat și motivat. El a spus, și citez:  „... trebuie să abandonăm sângeroasele metode ale revoluției... Când nu era loc pentru metode constituționale pentru realizarea obiectivelor economice și sociale, era mare lucru justificarea metodelor neconstituționale. Dar când metodele constituționale sunt deschise, acestea nu pot fi justificare pentru metodele neconstituționale. Aceste metode nu sunt nimic decât gramatica anarhiei, și cu cât sunt abandonate mai curând, cu atât mai bine pentru noi.”
            Dr. Ambedkar a crezut că instituțiile puternice constituie stâlpii fundamentali ai unei democrații și ele îi vor garanta supraviețuirea. El a asigurat că Constituția prevede un sistem judiciar independent și că dreptul la remedii constituționale este un drept fundamental. Vorbind despre articolul 32 – Dreptul la Remedii Constituționale, Dr. Ambedkar a spus: „Dacă mi s-ar fi cerut să numesc oricare articol în particular din această Constituție ca fiind cel mai important – un articol fără dr care Constituția ar fi fost o nulitate – eu nu m-aș fi referit la niciun alt articol cu excepția acestuia. Este sufletul însuși al Constituției și inima ei.”
            Dr. Ambedkar a pledat pentru o Comisie Electorală independentă și a instituit-o prin Articolul 324 al Constituției. În cuvintele lui: „Cea mai mare salvgardare a purității alegerilor, a obiectivității lor, a fost de a lua problema din mâinile autorității executive și a înmâna-o unei autorități independente.”
            Trebuie menționat în această privință că, de atunci, Comisia Electorală a Indiei a ajuns să câștige apreciere în țară și laude din întreaga lume. Însuși primul nostru Comisar Șef al Alegerilor, Shri Sukumar Sen, a fost invitat să supervizeze alegerile din Sudan și, de atunci, serviciile și expertiza Comisiei noastre Electorale au fost căutate de multe țări. Noi tocmai am fost martori la eficiența și independența cu care s-au desfășurat alegerile recente în ce-a de-a 16-a Lok Sabha, în ciuda enormei diversități a națiunii noastre și cu dimensiunea electoratului în jur de 834 milioade de oameni. Comisia a avut un singur membru până în Octombrei 1989, când au fost numiți încă doi membri adiționali, făcând-o comisie multi-membră.
            Similar, despre postul de Auditor General, el a spus:  „Eu sunt de părere că acest demnitar sau ofițer este probabil cel mai important oficial din Constituția Indiei. El este omul care va vedea că cheltuielile votate de parlament nu sunt excedate, ori diferite de ce a prevăzut parlamentul în ceea ce se numește Appropriation Act. Dacă acest funcționar îndeplinește sarcinile și atribuțiile sale, susțin că ele sunt de departe mult mai importante decât îndatoririle chiar și ale judiciarului... Personal, eu simt că el ar trebui să aibă de departe mai mare independență decât Judiciarul însuși...”
            Dr. Ambedkar a fost clar că nicio Constituție nu este perfectă și, până la urmă, funcționarea Constituției va depinde de popor, de partidele politice și politica lor. El a declarat emfatic despre Constituție: „Este realizabilă, este flexibilă  este destul de puternică pentru a ține țara unită, atât în timp de pace cât și în timp de război. Într-adevăr, ca să spun așa, dacă lucrurile merg rău sub noua Constituție, motivul nu va fi pentru că avem o Constituție rea. Ce vom avea de spus este că netrebnic este omul.”
            Trebuie notat că, în practică, sistemul nostru politic a fost inovativ și flexibil. Angajamentul lui Dr. Ambedkar de a construi instituții puternice și metode constituționale a rezultat în multe manifestări interesante pentru ziua modernă. De exemplu, Right to Information Act este un instrument unic și puternic, creat prin lege, pentru a împuternici oamenii și a le  asigura accesul la informația din orice departament al guvernului pe orice subiect, avansând astfel deschidere și transparență. Similar, Curtea Supremă a Indiei, prin Public Interest Litigation, a asigurat omului comun accesul la cele mai înalte curți ale justiției, doar trimițând o carte poștală. Înaltele Curți și Curtea Supremă au luat suo motu cunoștință de violarea drepturilor fundamentale și au inițiat acțiune pe cont propriu, și au pus deoparte noțiunile convenționale ale calității procesuale locus standi. Finalmente, am fost martori recent la fenomenul unei agitații populare condusă de Shri Anna Hazare,  rezultând în obținerea de către societatea civilă a vocii directe în procesul legislativ, rezervată până în prezent numai pentru membrii aleși ai Parlamentului și legislativul de Stat. Un draft Lokpal bill a fost finalizat prin consultarea dintre reprezentanții societății civile și membri seniori ai Guvernului înainte de a fi prezentat în Parlament și ulterior adoptat ca lege. Toate cele de mai sus reflectă puterea democrației indiene și dinamismul Constituției.
            Călătoria Indiei de la indepndență încoace a văzut multe succese. Cea mai mare provocare pentru părinții noștri fondatori a fost să vină cu un sistem viabil de guvernământ. În ultimii 67 de ani, am construit o democrație parlamentară de succes, un Judiciar independent și instituții puternice precum Comisia Electorală, CAG (Comptroller and Auditor General) etc. pentru a susține și sprijini sistemul nostru politic.
            Cea mai mare și mai complexă problemă pe care India independentă a avut-o de rezolvat a fost problema excluziunii politice, sociale și economice a unui segment semnificativ al populației noastre. Prin Constituție, a fost adoptată o politică unică și comprehensivă a acțiunii afirmative pentru a împuternici membrii comunităților care erau excluși social și să-i aducă în fluxul principal al națiunii.
            India este recunoscută astăzi în toată lumea pentru valorile noastre democratice și seculare și pentru stabilirea unei ordini inclusive și moderne. Pe frontul economic, am avut multe câștiguri semnificative, luând un segment substanțial din populația noastră de sub limita sărăciei la un nivel al existenței demne. India este acum a treia cea mai largă econnomie din lume în termenii Purchasing Power Parity. În ultimele șase decenii, rația sărăciei a declinat de la peste 60 la sută la mai puțin de 30 la sută. India a devenit o națiune cu o considerabilă putere economică, admirată pentru capabilitățile științei și tehnicii ei avansate, baza industrială și clasa mondială a resurselor sale umane.
            Este o realitate, chiar  în ciuda tuturor realizărilor cu care legitim ne mândrim, democrația noastră continuă să se confrunte cu multe provocări. Un număr mare de indieni sunt încă în sărăcie, lipsuri și nevoie. Casteismul, de asemenea, rămâne tristul fenomen pe care încă  avem a-l ștetge din țara și societatea noastră.
            Dr. Ambedkar a visat o Indie în care toate segmentele societății să fie împuternicite – social, economic și politic; o Indie în care fiecare secțiune a populației noastre crede că ei au o miză egală în țară și în viitorul său, și o Indie în care statutul social va fi decis nu de poziția în ierarhia de castă ori bogăția economică, ci de meritul individual. Viziunea lui Dr. Ambedkar a fost a unei Indii în care sistemul social și economia să permită deplina dezvoltare a potențialului uman și să asigure o existență demnă pentru toți cetățenii noștri.
            Fiecare dintre noi avem o responsabilitate să facem tot posibilul pentru ca visul lui Dr. Ambekar să se adeverească. Trebuie să facem tot posibilul să prezervăm și să întărim democrația noastră. Trebuie să ne angajăm în eforturi combinate și responsabile pentru a depăși sărăcia și prejudecata. Avem nevoie să fim constant în gardă împotriva forțelor divizive ridicându-și capetele în țară. Trebuie să rezolvăm cu maximă iuțeală provocările malnutrițiri, ignoranței, șomajului și infrastructurii. Trebuie, de asemenea, să asigurăm a nu se practica în nicio parte a țării untouchability (de-neatingerea) ori orice formă de discriminare bazată pe castă,crez, religie or sex. Numai prin aceste străduințe ne putem ocupa locul de drept în primele rânduri ale respectului țărilor.
            Mesajul lui Dr. Ambedkar, munca și viața sa sunt un constant memento al remarcabilei Constituții, puternica democrație și instituțiile efective, independente pe care le-am moștenit de la părinții fondatori ai națiunii noastre. Totodată, ne amintim și de distanța pe care încă avem nevoie să o parcurgem în construirea unei societăți egalitariene unde nu va fi distincție între om și om.
            Permiteți-mi să conclud evocând cuvintele lui Dr. Ambedkar din pledoaria către Adunarea Constituană din 25 noiembrie 1949: „În plus față de dușmanii noștri vechi în forma castelor și crezurilor, vom avea multe partide politice cu diferite și opuse crezuri politice. Vor plasa indienii țara deasupra credo-ului lor ori vor plasa credo-ul deasupra țării? Eu nu știu. Dar atât este cert, că dacă partidele plasează credo-ul deasupra țării, independența noastră va fi pusă în primejdie a doua oară și probabil pierdută pentru totdeauna. Trebuie să fim toți hotărâți să ne păzim de această eventualitate. Trebuie să fim determinați a ne apăra independența cu ultima picătură a sângelui nostru.”

*

Jean de La Bruyère

LES CARACTÈRES

                        1688

                        Texte de la dernière édition revue et corrigée par l'auteur, publiée par E. Michallet, 1696.

                        Table des matières




      *

CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. ♦ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor. Dans de caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. ♦ Însușire, particularitate a unui organism. Caractere moștenite (sau ereditare) și caractere dobândite (sau neereditare). 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și de același corp. – Din fr. caractère, lat. character.
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. ♦ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor. Dans de caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. Însușire, particularitate a unui organism. Caractere moștenite (sau ereditare) și caractere dobândite (sau neereditare). 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și din același corp. – Din fr. caractère, lat. character.
Sursa: DEX '98 (1998) |
!caractér s. n., pl. caractére
Sursa: DOOM 2 (2005) 
CARACTÉR s. 1. v. însușire. 2. v. factură. 3. v. fire. 4. literă. (Scris cu ~e gotice.) 5. v. semn grafic.
Sursa: Sinonime (2002) 
CARACTÉR ~e n. 1) Felul de a fi al unui individ; fire; natură. ~ dârz. 2) Ansamblu de dispoziții înnăscute, care constituie structura psihică a unui individ. ~ flegmatic. 3) Proprietate morală care se manifestă prin perseverență, vigurozitate și corectitudine. A avea ~. 4) Personalitate care demonstrează asemenea calități. ~ puternic. 5) Erou literar dotat cu proprietăți psihice și morale complexe. 6) Semn particular al unui lucru sau al unei persoane; proprietate; calitate; trăsătură; particularitate. ~ ereditar. 7) Semn convențional. ~ algebric. 8) Semn grafic; ansamblu de semne de scriere sau de tipuri de imprimare. ~ gros. ~ roman. 9) Semnal sau element de informație folosit în codul unui calculator. /<fr. caractere, lat. character
Sursa: NODEX (2002) 
CARACTÉR s.n. 1. Totalitatea trăsăturilor psihice esențiale și stabile ale omului, care se manifestă în modul specific de a se comporta al acestuia. ◊ Dans de caracter = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de caracter = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor. ♦ Individualitate cu trăsături psihice complexe prezentată într-o operă literară. ♦ Ansamblu de însușiri morale manifestate prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 2. Particularitate distinctivă care constituie specificul unui lucru. 3. Literă, semn grafic. 4. (Mat.) Numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. [Acc. și carácter. / < fr. caractère, cf. lat. character, gr. charakter – semn].
Sursa: DN (1986)
CARACTÉR s. n. 1. ansamblu de trăsături psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om. ♦ dans de ~ = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor. 2. personalitate morală caracterizată prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 3. individualitate cu trăsături psihice complexe, într-o operă literară. 4. particularitate de structură, formă, substanță sau funcție a unui organism. ◊ caracteristică a unui lucru, fenomen. 5. element al unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și aceeași familie. ◊ (inform.) literă, cifră, semn particular. 6. (mat.) numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. (< fr. caractère, lat. character, gr. kharakter)
Sursa: MDN '00 (2000) | 
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Particularitatea fundamentală a unei persoane, care se manifestă în orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. ◊ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naștere din conflictul între caracterele personajelor. ♦ Însușire morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate prezentând trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. 2. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. 3. Semn grafic; literă. – Fr. caractère (lat. lit. character).
Sursa: DLRM (1958) 
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Particularitatea fundamentală a omului, care se manifestă în orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. Să-i las [posterității] ca o enigmă caracterul meu bizar. MACEDONSKI, O. I 71. Prin vioiciunea glumeață a caracterului său... a lăsat plăcute și vesele suvenire. ODOBESCU, S. 22. Nu avusese vreme a-și dezveli urîtul caracter. NEGRUZZI, S. I 142. Dans de caracter = dans care exprimă acțiuni sau sentimente. Comedie de caracter = comedie în care (spre deosebire de comedia de intrigă sau de moravuri) intriga ia naștere din conflictul între caracterele personajelor. ♦ Calitate morală care se mani­festă prin tenacitate, voință fermă, perseverență și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate, prezentînd trăsături psihice complexe, zugrăvită cu vigoare într-o operă literară. Personajele satirice ale operelor clasice nu sînt scheme, caricaturi, ci caractere. CONTEMPORANUL S. II, 1953, nr. 341, 3/3. 2. Trăsătură particulară, distinctivă, care constituie specificul unui lucru. V. formă, aspect, înfățișare. Partidul a reușit să mobilizeze clasa muncitoare la acțiuni cu caracter economic și politic, care au culminat prin luptele ceferiștilor și petroliștilor din 1933. REZ. HOT. I 151. Caracterul modului de producție este determinat, în ultimă instanță, de nivelul de dezvoltare al forțelor de producție materiale ale societății. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701. 3. Semn grafic, literă (de tipar sau de mînă). Inițialele acestei cărți cu buchi erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sîngele, caractere slave de o... fantastică arătare. EMINESCU, N. 44. – Accentuat și: carácter.
Sursa:
DLRLC (1955-1957) 


CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. ♦ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor. Dans de caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. ♦ Însușire, particularitate a unui organism. Caractere moștenite (sau ereditare) și caractere dobândite (sau neereditare). 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și de același corp. – Din fr. caractère, lat. character.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale. ♦ Personalitate morală fermă. ♦ Însușire morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. 2. Individualitate care prezintă trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. ♦ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naștere din conflictul dintre caracterele contradictorii ale personajelor. Dans de caracter = formă prelucrată pentru scenă a dansurilor populare. 3. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. Însușire, particularitate a unui organism. Caractere moștenite (sau ereditare) și caractere dobândite (sau neereditare). 4. Caracteristică a unui ansamblu de litere, cifre, accente și semne de tipar din aceeași familie și din același corp. – Din fr. caractère, lat. character.
Sursa: DEX '98 (1998) |
!caractér s. n., pl. caractére
Sursa: DOOM 2 (2005) 
CARACTÉR s. 1. v. însușire. 2. v. factură. 3. v. fire. 4. literă. (Scris cu ~e gotice.) 5. v. semn grafic.
Sursa: Sinonime (2002) 
CARACTÉR ~e n. 1) Felul de a fi al unui individ; fire; natură. ~ dârz. 2) Ansamblu de dispoziții înnăscute, care constituie structura psihică a unui individ. ~ flegmatic. 3) Proprietate morală care se manifestă prin perseverență, vigurozitate și corectitudine. A avea ~. 4) Personalitate care demonstrează asemenea calități. ~ puternic. 5) Erou literar dotat cu proprietăți psihice și morale complexe. 6) Semn particular al unui lucru sau al unei persoane; proprietate; calitate; trăsătură; particularitate. ~ ereditar. 7) Semn convențional. ~ algebric. 8) Semn grafic; ansamblu de semne de scriere sau de tipuri de imprimare. ~ gros. ~ roman. 9) Semnal sau element de informație folosit în codul unui calculator. /<fr. caractere, lat. character
Sursa: NODEX (2002) 
CARACTÉR s.n. 1. Totalitatea trăsăturilor psihice esențiale și stabile ale omului, care se manifestă în modul specific de a se comporta al acestuia. ◊ Dans de caracter = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de caracter = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor. ♦ Individualitate cu trăsături psihice complexe prezentată într-o operă literară. ♦ Ansamblu de însușiri morale manifestate prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 2. Particularitate distinctivă care constituie specificul unui lucru. 3. Literă, semn grafic. 4. (Mat.) Numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. [Acc. și carácter. / < fr. caractère, cf. lat. character, gr. charakter – semn].
Sursa: DN (1986)
CARACTÉR s. n. 1. ansamblu de trăsături psihico-morale distincte, relativ stabile, definitorii pentru om. ♦ dans de ~ = dans prin ale cărui figuri se exprimă acțiuni sau sentimente; comedie de ~ = comedie a cărei intrigă izvorăște din conflictul creat între caracterele personajelor. 2. personalitate morală caracterizată prin voință fermă, corectitudine și consecvență, integritate etc. 3. individualitate cu trăsături psihice complexe, într-o operă literară. 4. particularitate de structură, formă, substanță sau funcție a unui organism. ◊ caracteristică a unui lucru, fenomen. 5. element al unui alfabet; literă, semn grafic de același corp și aceeași familie. ◊ (inform.) literă, cifră, semn particular. 6. (mat.) numărul de elemente care ocupă după o permutare același loc ca și înainte de aceasta. (< fr. caractère, lat. character, gr. kharakter)
Sursa: MDN '00 (2000) | 
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Particularitatea fundamentală a unei persoane, care se manifestă în orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. ◊ Comedie de caracter = comedie în care intriga ia naștere din conflictul între caracterele personajelor. ♦ Însușire morală care se manifestă prin perseverență, voință fermă și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate prezentând trăsături psihice complexe, zugrăvită într-o operă literară. 2. Trăsătură distinctivă care constituie specificul unui lucru, al unui fenomen etc. 3. Semn grafic; literă. – Fr. caractère (lat. lit. character).
Sursa: DLRM (1958) 
CARACTÉR, caractere, s. n. 1. Particularitatea fundamentală a omului, care se manifestă în orientarea, unitatea și consecvența ideilor și acțiunilor sale. Să-i las [posterității] ca o enigmă caracterul meu bizar. MACEDONSKI, O. I 71. Prin vioiciunea glumeață a caracterului său... a lăsat plăcute și vesele suvenire. ODOBESCU, S. 22. Nu avusese vreme a-și dezveli urîtul caracter. NEGRUZZI, S. I 142. Dans de caracter = dans care exprimă acțiuni sau sentimente. Comedie de caracter = comedie în care (spre deosebire de comedia de intrigă sau de moravuri) intriga ia naștere din conflictul între caracterele personajelor. ♦ Calitate morală care se mani­festă prin tenacitate, voință fermă, perseverență și corectitudine. Om de caracter. ♦ Individualitate, prezentînd trăsături psihice complexe, zugrăvită cu vigoare într-o operă literară. Personajele satirice ale operelor clasice nu sînt scheme, caricaturi, ci caractere. CONTEMPORANUL S. II, 1953, nr. 341, 3/3. 2. Trăsătură particulară, distinctivă, care constituie specificul unui lucru. V. formă, aspect, înfățișare. Partidul a reușit să mobilizeze clasa muncitoare la acțiuni cu caracter economic și politic, care au culminat prin luptele ceferiștilor și petroliștilor din 1933. REZ. HOT. I 151. Caracterul modului de producție este determinat, în ultimă instanță, de nivelul de dezvoltare al forțelor de producție materiale ale societății. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2701. 3. Semn grafic, literă (de tipar sau de mînă). Inițialele acestei cărți cu buchi erau scrise ciudat cu cerneală roșie ca sîngele, caractere slave de o... fantastică arătare. EMINESCU, N. 44. – Accentuat și: carácter.
Sursa: DLRLC (1955-1957) 


ANU*ARIE 1927 - 14 APRILIE 1997)
 *   *
ANNOUNCEMENT FOR AN INTERNATIONAL SEMINAR ON SANSKRIT AND EUROPEAN LANGUAGES
Dear All,
This is to announce that Bharatiya Vidya Bhavan, founded by Dr. K.M.Munshi has already completed its successful journey of seventy-five years serving the cause of culture, education, ethical, moral and spiritual values. The institute has a presence in all the states of India and several countries beyond its political boundaries.
It organised international seminars on “Sanskrit on the Silk Route” and “Sanskrit on the Maritime Route” which were participated by scholars of excellence. In this series it will organinse an international seminar on “Sanskrit and European Languages” on 6th-8th Oct. 2016.
I, as coordinator am enclosing the concept note for your kind consideration.
Bharatiya Vidya Bhavan will reimburse for air tickets for the scholars who cannot find any source for funding from their home countries and will provide local hospitality to all the scholars.  
We shall be thankful if you could participate or suggest a scholar of repute making the endeavour successful and will appreciate an early reply.
A brief CV in 100-150 words and an abstract by 1st May 2016 would be required to proceed further. 
The decision of the screening committee will be final for extending formal invitations by 31st May 2016.
Thanking you
With warm regards
Shashibala

(Prof. Dr. Shashibala)
Coordinator
Research Prof., International Academy of Indian Culture,
Joint Secretary, Antar Rashtriya Sahyog Parishad,
Founding Member, International Buddhist Confederation

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu