ECOURI DIN ATHARVA-VEDA

 Versiuni de George Anca

Ecouri din

ATHARVA VEDA

Agni jertfitorului dor

înlănțuie-ne arderea

sălașul sama inimii ni-mi-ni

pe cal norocul laptelui

acoperit de bobul grâului

Savitri Vayu Indra Brihaspati

mana stăpâna iarba

apa vrejul dușmanii

o sută de toamne întru eroi

ființe vas cu parisrut

amrita învăpăindu-ne

ape goale de yakshma în kala sălașului

din saman în atharvan

magmă spre rik absent

lemnul învârtit de metal

așa și piara așa și piatra

în altă parte în altă parte

născută apei soma agni

arși vrăjitorii yatudhana

țiitorii de yatu

canibalii kimidins

Indra Pushan Varuna Mitra Agni

Brahman o jatavedas

potop arnava Târnava

rupte punțile sinelui

amurg murg laur ard curg

treime îndoirăm triremă pentadei

strunjește-te neîmprejurime

împrejmuitorilor lecuinzi

crăia craisthya sojata subjugat-a

incantația brahman de vinerea mare

izvorul Poșaga prăznuirea spui

fraților și celor ce ne urăsc

o naștere atharva în Șușani

a vinului anko tam anko

adio americanco Julian Po

împins în râu-ți fără nor-ocean

tata pitar nemăritata

mireasă lui Yama

Antigona Aheronului

incantând pe Asita Kacyapa Gaya

râuri vânturi păsări patatrin

dania dhana untul sarpis

bhurikpathyapankti

adya dvitiya bhurik

plumb lună nouă palid purusha

săgeți divin umane manusya

deva manusya rishayo

dușmanii dușmăniți de zei

taure Indra neînfricându-se

înroșește și gălbinarea

risipimu-o în papagali

ropanakas haridravas

palita pălită lepra leprită

neted nume de mamă

neted nume de mamă

netezitorule leac leprei

de-a blestemat cu blestem

de s-a înrădăcinat în mura urii

de-a supt tinerimea

mănânce-ți odraslele

bună-stare svasti

ființe jagat

oameni purusha

binefacere suvidatra

misterul spune-l

nici de pe pământ nici din cer

foc în miezul apei

Agni în Varuna

miere madhu m-adu

mieros madhumant

cuprins paritatnu

trestie în neant

coborâtori din Daksha

vii ayus o sută de toamne

putere-ntâi născută

cu aurul din Daksha

boala roga piară

fiind arogana

furnicile upajika

ne cară leac din ocean

trăzniți demonii rakshas

vena brahmaatmadaivatam

mantranam gandharvapsarodevatyam

dor invocat atoatețiitor pe-o formă

Gandharva-n azur iubind Apsara pe zarul oceanului

laudă și rugă lui Indra

laudă și rugă lui Agni

aindram agneyam

blestemul cadă pe blestemător

yakshma kshetriya

pierderea demon

durita avadya

greul reproșului

Brihaspati podoabă dă lui Soma

neauzire de blestem

trupului de piatră toți zeii

să le dea o sută de toamne

cum cerul și pământul n-au teamă

așa și suflarea mea

luna și soarele brahman și kshatra

adevărul și neadevărul bhuta și bhavya

suflu-răsuflu apără-mă de moarte svaha slavă

cer-pământ apără-mă de ascultare slavă

soare apără-mă de suspin svaha

Agni Vaishvanara apără-mă cu toți zeii slavă

prana panayurdevatyam

Agny Vayu Surya lună apă

cin incineră urâtoru-ne urât

fur înfurie-te pe urâtoru-ne urât

pară păruie urâtoru-ne urât

ard rde-ne urâtoru-ne urât

luciu dezlucește urâtoru-ne urât

haras arcis cocis tejas

mâncați-vă propria carne

vraci băutor de sânge

curgă laptele cirezilor

oamenii caii untul

de jertfă eroii

o bătrânețe copil nu-mi da

suta de morți lasă-mi prieten mitrata

dăruitor hotar să mor bătrân

întru nașterile tuturor zeilor

tragi traci tuaregi tuaregi

antipozii la jumătate de Ampoi

horă nostraticului nostru prin horj

materialitatea umbrei nimicului

moartea altora o sută nu te omoare

ca o mamă Mitra apere-te de prieteni

și de dușmani junghiindu-ți cirezi

suflul răsuflul nu te părăsească

tatăl cer mama pământ

Aditi ținându-te pe genunchi

păzit de suflu răsuflu

o sută de ierni

vântul vălure iarba

eu mintea ta

iubește-mă

nu mă lăsa

ce spun vulturii

ce spun vindecații

ascultă vino-mi

gât la săgeată

piatră de mormânt lui Indra

macină grâul khalva

iar eu pisez viermii

văzuți nevăzuți în munți

în cirezi în noi înșine tanu

măcelărit regele viermelui mama

fratele sora viermelui măcelăriți

Soma Brahman Aryaman

și Dhatar aducător de soț

găsească femeia aceasta

o Agni un bărbat

nască fii ajungă prima soție

adu-i tu Savitri un bărbat

focul lui Agni tunetul lui Indra

pe dușmani pe blestemători

cenușă pleavă ochii scoși

ava-gamaya rege iar

pune-mi-l Indra

Varuna din ape Soma din munți

șoim printre supuși

o rege ca Indra om

mamă lui Indra și Soma

fiică lui Prjapati

împlinește-ne dorul

primește-ne jertfa

o noapte cât anul

lasă-ne zeilor

ierni hayana veri soma

faur daur taur

antika prezența morții

o mie de ochi peste greul durita

o sută de toamne o sută de ierni

o sută de primăveri întru

Indra Agni Savitri Brihaspati

ducă-se alte morți până la sută

pe cele două mâini ale adevărului

sălaș conacul cula ceala pe colnic

stăpâna gătită în iarba razelor

să trăim ai eroilor o sută de toamne

unși cu unt și ambrozie în foc amrita

uda udaka inima apelor

unde nadi valg-vlăguinde

pe apucatele apakamam

răsuflet udan tinerețea vatsa

zilele toate ție

cal în picioare Jatavedas

hrană în bogăție

vecinii Agni nu ne arde

devreme pratar zeilor rugă dhi

norocul lor norocul nostru

și zorii sacrificiu adhavara

străluminându-ne caii în duh

poeții kavi duhlii dhira

cântând plug langala sira

Indra întoarce brazda

din cer cu lapte o stropșește Ciunasira

buruiană bade ține-mi

alta du-o dintre inemi

abia abhi hopa upa

vaca vițel apa albia

cânt ctitor preot

jupân energii bunătate

foc în apă în om în pietre ierbi arbori

foc în soma în păsări în fiare

în car cu Indra al tuturor oamenilor și zeilor

atoatedevoratorul Kama dăruitor-primitorul

preot hotar primit de mintea a 13-a

ființări bhauvana cinci rase manava

nașterea elefantului

domn dumnezeirii

picură-mi splendoare

asemenea o Agni

departe-apa stârpiciunii-vehat

făt săgeată pe zece luni erou

îți jurui ceremonia Prajapati

ierbile zeilor-daivata tată cerul

mamă pământul rădăcină oceanul

îndură-se de tine cu un fiu

dor adhi săgeată inimii

cu gura uscată înlănțuie-mă

departe de mamă și tată

fără vlagă numai a mea

zeii din răsărit săgeți de foc

zeii din miazăzi săgeți de kama

zeii din apus săgeți de apă

zeii din miazănoapte săgeți de vânt

zeii de aici săgeți de leac

zei avasvant săgeți Brihaspati

mioară picioare albe

dorințelor kama jertfă

dulce seceta payas

nu-mi despărți răsuflarea

nici sinele nici odrasla

miere spre mama

ferită de yakshma

zei uniți întru nemurire

suflul suflului răsuflă

în pântecul yoni (non)existența

nașterea temeinică janus

karya tatăl Atharvan

Brihaspati tuturor părinte poet zeu

cine-i zeul cărui jertfa închinămu-i

singur suflet dăruind putere

rege răsufletului zăpadă munților

apele cu oul de aur dintâi

albușul ulba coperindu-l

cerul și pământul țiindu-l

rudram uta vzaghradevatyam

tigru om-purușa lup

râuri codri dușman vi se pleacă

lup-hoț departe-para funii colț

tigru colți hoț șarpe vrăjitor lup

ruină-murna fiarei coastele

Atharvan rupător-de-tigru-jamhana

acum Agni acum Savitar acum zeiță

Sarasvati acum Brhamanaspati

faceți-i arc virilitatea-vrșnia

de cal măgar țap berbec și taur

taur cu o mie de coarne ieșind

din ocean să adormim oamenii

să nu mai bată vântul pământul

doarmă femeile și câinii cu Indra

tuturor să punem ochii împreună

mama să doarmă tatăl să doarmă

câinele să doarmă toată lumea

lasă-mă somn treaz până-n zori ca Indra

întâi născut Brahman cu zece capete

prim băutor de soma dezrotrăvitor

cer pământ șapte fluvii cuvinte de otravă

primul te bău vulturul-garutmant

cu ambrozia-amrita alung veninul

vlăguit veninul răsăritului vlăguit

al miazănopții miazăzilei grăunte karambha

de foame îngurgitat scapă

otrăvirea ți-o zburăm săgeată din clocot

athatvangiras

rajyabhishekyam

ființă lapte în ființe

îmbrățișare tigrului

oloi munte vindecător de oameni-purușa de cai

scoică-fulger-ocean-os-de-zeu

măduvă cu măduvă

carne cu carne os cu os

aceasta mi-e mâna vindecătoare

cu două mâini te ating

o Agni ochi de zeu și om

căprioru-ți născut văzându-te

îl scald în lapte vultur pân la cer

capul țapului în răsărit

spinarea în sus mijlocul în văzduh

acoperă cu piele coaptă țapul copt

ceața plece norul vină

ploile pe rădăcină

armăsarul șarpele

focul broasca apele

o tadurii

și-a pădurii

o khanvakha o khaimakha

fulger vânt jertfită japca

doi vorbind Varuna-i aude al treilea

din cer o mie de ochi pe zaruri

în funii șapte câte șapte legi mincinosul

ducă-se grăitorul adevărului zeul omul

la toate buruienile le-am zis lecuiți-mă

cin' te blesteamă înghită-și odrasla

din rău vis lua-l-ar abhva

vindece apă marga

moartea de sete de foc

aceeași lumină cu a soarelui zi noapte

aruncă-n ucigaș mormânt de pietre când arde

ia-i vraja draga-priya îndrăgitorului

cu iarba asta am spulberat toate farmecele

iarbă sfâșiată în o sută

sfâșie-ne asaltatorii

neființa veni în ființă-sambhu

tu născută întoarsă cu fruct întors

întoarce de la mine blestemele

ține-mă cu suta apără-mă cu mia

Indra domn al ierburilor

te uiți în cer în aer pe pământ

pupilă vulturului ceresc

iarbă purtând mireasă pământul

zeu cu o mie de ochi în dreapta-mi

văd vrăjitor pe shudra pe aryan

juninci jertfite zeului vitelor Indra

slăvite de jertfitor și cântăreț

neprăfuite de călăreț

necălătorite în abator

fie regele drag lui Indra

drag junincilor ierburilor cirezii

cer-pământul picure-i dulce-vamă

necucerit cuceritor peste mai mari-kshatra

pregând-pracetas Agni ia-ne dor

ierburi mieroase Agni ia-ne dor

preimnuri-stoma Indra ia-ne dor

Vayu și Savitar luați-ne dor

cer și pământ luați-ne dor

Marugdani Bhava Sarva luați-ne dor

Mitra și Varuna luați-ne dor

arcașii cei mai ochitori luați-ne dor

grăire a toți zeii a oamenilor

regină prima jertfă-nțelegând

după voie prefac brahman și înțelept

ființe de sub cer de sub pământ

mânie focuri în dușman

în țipete de victorie

drag nume îți cântăm

și spargem barbarul aryan

cu aprinderea-tapas

fiii-ne de-a dreapta

dulce-madhu gustând

rău-agha o Agni pe rugu-ți

trece-ne bine ca peste râu o barcă

ofranda vishatarin de orez

gătită cu tapas

miere cerească pe lotus

petrecere peste moarte

amrita gayatri vedas

audă-mi zeii credința

vânători pe lună nouă

devoratori de carne

stricători de aproape

vă frânge puterea-mi

câinii văzând leul

nu-și află adăpost

mă-nfuriați ca muștele elefantul

ne supără dispară cei cu dorul

din față-est călcând pe Agni

din miazăzi călcând pe Yama

din apus călcând pe Varuna

de deasupra-nord călcând pe Soma

de dedesubt călcând pământul

din văzduh călcând pe Vayu

din tării călcând pe Surya

de la mijloc încălcând pe brahman

Trita pricepător de vorbă nevorbită

trimită-ne îmbrăcăminte clanurile

învingi pe cine nu suflă pe cine răsuflă

sudoare-svadu mai dulce ca mierea-madhu

astfel a cânta Brihaddiva Atharvan

pentru sine-tanu ca pentru Indra

ție Agni invocații-vihava

ațâțându-te ne împodobim

Marutsii cu Indra Vishnu Agni

al meu văzduhul bată vântul dor

jertfa mea jertfească-mi-se

mintea mi se adeverească-satya

cu mine invocația divină

invocatori-hotar cerești învingă

drumuri de aur corăbii de aur

vindecă dorul capului ochilor trupului

dumnezeiască virilitate-vrishnya

sora zeilor ești silaaci sulcină-iederă

cu noaptea mamă norul-nabhas tată

străbun Aryaman cine te bea trăiește

lovitul de măciucă de săgeată de flacără îl alini

crești în arbori banyan-nyagrodha prana

vio la noi o arundhati alinare

ești sora apelor o laksha suflet ți-e vântul

aur de soare culoarea-ți burtă păroasă

căzuși din gura calului lui Yama

pârâu-saraa peste arbori o vino arundhati

plinit-radh căzut-ava-radh lovit-apa-radh

de lănci ascuțite o Soma și Rudra feriți-ne

dezarmează o Agni atacatorul

vă invoc Sarasvati Anumati Bhaga

soarele ochiu-mi vântul suflarea

atmosfera sufletu-mi-atman

pământul trupu-mi paznic-gopitha

o Varuna ce vorbă vaca de jertfă

o Atharvan ești poet ești jataveda

sunt și nu barbar-daasa nu aryan

ba nimeni nu-i mai poet ca tine

mai tare ca fiecare imn de slavă

dar nedăruit pentru doi într-o naștere

Varuna părinte tatălui Atharvan

ne ești camaradul suprem

fiu ție însuți Tanunapat

unge cu miere calea dreptății

fii lăudat o Agni invocator de zei

primească zeii mâncarea de slavă

poetul cerului Varuna-mi dete

vrăji-vacas a-ți topi veninul șarpe

otrava ta te otrăvească

tabuva-tastuva dezveninatule

du iarbă farmecul înapoi la fermecător

blestemul la blestemător ca în trăsură

ca fiul spre tată trmurător constrictor

antelopă-eni elefăntiță-varani

mai ca săgeata zbârnâie farmecul înapoi

în pieptul de cerb al fermecătorului

din mine unu și zece descântători-apavaktar

mieroasă iarbă miruie-mă

din mine doi și douăzeci descântători

din mine trei și treizeci

din mine zece și o sută

din mine o sută și o mie sunt apavaktar

madhu tva madhula

ea este soția brahmanului

întâi Soma a înapoiat-o brahmanului

apoi Varuna Mitra Agni

oameni-mansya regi pricepând-grah adevărul

înapoiară soția brahmanului

soția brahmanului arde împărăția

prin care trece un iepure

foetuși avortați-ava-pad

ființe-jagat azvârlite-apa-lup

eroi uciși între ei

nu soață nu taur nu cal nu lotus

nu vacă de lapte în împărăția

fără soția brahmanului

nu e a lui vaca de lapte

și nu i se înjugă boul

acolo unde brahmanul stă mizerabil-papaya

fără soție-jani

zeii nu ți-au dat vaca s-o mănânci-ghas

vaca brahmanului nu e de mâncare

ruinat-parajita la zaruri dacă devoră

vaca brahmanului să trăiesc azi nu mâine

crezând brahmanul hrană bea otrava lui Timatan

Vaitahavyas o mie devorară vaca

brahmanului și pieriră-para-bhu

chiar vaca fiind junghiată

împunse pe cei vaitahavyas

de-au gătit ultima capră

din Kesaraprbandha

vaca brahmanului fiind mâncată

nu mai naște erou viril-vrișan

un rege devorând un brahman regatu-i piere

copacii-i spun nu veni la umbra noastră

dobă de aur pădure

doboară-ne dușmanul

răget de leu taur spre vaci aprinse

străpunge inima dușmanilor

să-și părăsească satele

răspunde vocilor dumnezeiești

auzi rost-prayam bun doba vorbă

fugă femeia spre pruncu-i luându-i mâna

bată doba din iad desfacă fălcile dușmane

zvon-dhvani dulce-n cer tunet victorios

dansează-le avutul arde-le inima

dușmănească-se-ntre ei dușmanii

tuse și junghi duceți-vă-n străini

febră de-a treia zi pe toamnă pe frig

pe arșiță pe ploaie piei

ajută-ne pământule cerule

sfântă Sarasvati Indra și Agni

să strivim viermii

vrej pe nări pe ochi pe dinți

doi câte doi negri roșii vultur cuc-koka

strivește regele viermilor mama fratele

vecinii toți viermii și viermoaicele

Savitar stăpân peste trăiri

Agni peste arborii păduri

cer-pământ peste dăruitori

Varuna peste ape

Mitra și Varuna peste ploaie

Marutsii peste munți

Soma peste plante

Vayu peste văzduh

soare-Surya peste ochi

luna peste asterisme

Indra peste cer

tatăl marutsilor peste cireadă

moartea peste ființa praja

Yama peste părinți-tata

sus-jos-para-avara tataamaha

embrion fiecărei existențe

yoni-pântec primească

ațineți Sinivali Sarasvati Ashvini

al vostru Mitra și Varuna Brihaspati

Indra Agni Dhatar

Vishnu gată yoni Tavshtar o gătește

pătrunde Prajapati Dhatar dă sămânța

nască-se fiu peste zece luni

trei bogății trei zei trei vulturi

din cer apere-te galbenul

din mijloc argintul

din pământ fierul

pe cine ne devoră Agni sfâșie-i

ochii inima limba crapă-i dinții

te-ai născut aici

nu muri înainte de bătrânețe

ce ți-a făcut vraja te fac la loc

fermecătorii spintece-i Indra arză-i Agni

apere-ne Arica Bhaga Varuna Mitra

Aryaman Aditi Marutsii

iederă iubire vulturi aripi spre

pământ soare mintea ți-o îndrăgostesc

să-mi vrei trup genunchi ochi coapse

ochii părul să ți se usuce de doru-mi

din bărbat sămânța curge în femeie

să ne nască fiul altunde fiica

fără șerpi cer fără soare

noapte doar cu lebădă fără otravă

laudă armelor-vadha zeești ție moarte

laudă răubinefacerii tale rădăcină a morții

zboară balaasa

din oase din inimă

herb din trei

soma presus

te mâncăm aabayu

vikaalha ți-e tată madavati mamă

cum primește sămânța existențelor pământul

cum ține pădurile munții făpturile

poartă-ți fătul până la naștere

pământ mai fără minte ca om mort

moartă aripă mintea gelosului

curățească-mă zei oameni întru rugă-dhi

toate ființele curățească-mă

laudă ție febră-takman

Rudra Varuna cer herb

Marutsii vulturi galbeni

prin zbor de ape-n cer

din cer reverse

apele herb

pieriți ca urletul hulirii

cinci cincizeci din ceafă

șapte șaptezeci din gât

nouă nouăzeci din umeri

lasă-mă răule paapman fără rană

o-mie-de-ochi du-te în cel ce urăște

perdiția doamne

nu ne-o aducă porumbelul

nici bufnița

mimoză-cami ca o mamă

părul mângâie-mi

de la mama din răsărit

spre tatăl cer

arzi demonii Agni nu casele noastre

rupe-le Rudra coastele ducă-se la Yama

Mitra și Varuna întoarceți-i unii contra altora

Indra domnul oamenilor

Agni focul demonilor

luciu-dyumna în cer-svar

în chipul tuturor lucrurilor

blestemul cu o mie de ochi

caută blestemătorul

ca lupul casa ciobanului

lasă-ne blestem foc din lac

trăznet pe copac pe blestemător

(ne)blestemându-ne dau-l

morții ca osul câinelui

ajungă-ne strălucirea-tvisi a

leului focului brahmanului

aurului apelor oamenilor-purusha

carul zarului taurului

vântului ploii dobei

liberi de dușmani dedesubt

deasupra în spate în față

întru transpirația-vyana jertfă

respirația hrană Sarasvati

sinele-tanu apărându-ne născându-ne

destind coarda arcului furia sufletului

împreună-sac prieteni nevorbind aiurea

o somn nici viu nici mort

nemuritor embrion al zeilor

Varunani ți-e mamă

Yama ți-e tată

Araru te numești

sfârșit fiind moarte fiind

alungă-ne visul rău

al șaisprezecelea al optulea

du-l celui ce ne urăște

prima libație-savana lui Agni

a doua tuturor zeilor marutsi Indra

a treia poeților-kavi saudhanvanas

șoim în metru gasyatra

ribhu în metru jagat

taur în metru tristubh

sigur fără moarte o Agni

ai atins cruzimea sinelui-tanu

saan-apsas cu sân

soma în guri verzi

frângeți Ashvini rozătorul samanka

hei lăcustă upakavasa la o parte

soare Aditya văzut de toți

măcelar al celor nevăzuți

dispărute undele nevăzute

planta kanva lecuiește de toate

și de nevăzutele ăstui om

pe celălalt întru Indra

îl cresc precum ploaia iarba

cărări pășite de zei

an-ida an-pari an-sam

ne lăsați zei șarpele

să ne sugrume

laudă constrictorului

creatorul-dhatar ține pământul

cerul și soarele

atunci să-i dea-dha bărbat pe gustul ei femeii

rostesc adevărat ce nu e adevăr

rostul divin și lumea o cuprind

curățească-ne raza lui Agni

sufletul vântului laptele pământului

ștreangul divinei perdiții-nirriti

ți-l dezleg întru viață-lungă-ayus

aceeași rotire-mantra

întru același gând-cetas

jos-ava furia săgeata

fără mâini fie dușmanii

șerpi descăpățânați

Savitar aduce briciul Vayu apa

Adityas Rudras Vasus să radă

capul regelui Soma

preoți cu același brici radeți-mi capul

ashvini zei ai frumuseții

ungeți-mă cu miere de albine

să spun cuvinte dulci la lume

ca șarpelui negru în rut

ca elefantului calului

crească-ți mădularul

ducă-se peste trei mări cinci țări

neântors cât soarele e pe cer

născut în apă crescut în cer

măreția pe pământ fiindu-ți oceanul

ofrandă îți aducem raza câinelui ceresc

pe ce cale Ashvinii purtară

pe Surya fiica lui Savitar

pe aceea îmi spuse Bhaga

adu-ți-o soție

bube zburați ca pasărea-saparna

soarele vindece luna strălucească

lumea te crede pământ

eu te știu perdiție-nirriti

mi te-a dat înapoi Yama

cuvântul-vacas lui Indra Mitra Varuna

vocea-vac a tuturor zeilor

alunge yakshma din acest om

oceanul stăpânul valurilor

agni al pământului luna a mareelor

fii singur stăpân

nu ți se prăbușească regatul

ține-ți pe loc regalitatea

cerul pământul munții

jos bate vântul soarele arde

vacile inviolabile dau lapte

apele spală bolile toate

iute ca vântul și ca gândul

învinge în cursă calule

călărețul să-și aprindă steaua

Yama zei cu arme

steie-ne departe

trei ceruri de-aici zeii

în corabie de aur

cu floarea nemuririi kushtha

mai tânăr-garbha herb ca toate

cu munții și viețile

fă-mi omul sănătos

vino tu întâi înțelepciune-medha

cu vite cai și raze de soare

seara dimineața la prânz

pe raze de logos-vacas

te primim înăuntru nostru

în ziua tigrului se născu eroul

fie crescând să nu-și ucidă tatăl

liberează-mi omul Agni

care legat îmi urlă

parte o să-ți facă

nebun când n-o mai fi

liniștește-ți-l nebun

din păcatul contra zeilor

din demon știu un leac

nebun când n-o mai fi

ție însuți să te dea Apsaras iarăși

ție însuți Indra ție Bhaga iarăși

nebun a nu mai fi

nu-l lăsa Agni să-l junghie

pe cel mai bătrân apără-l

de dezrădăcinare

dezleagă-i tată fiu și mamă

fără voie mâniindu-vă

iertați o Adityas

jertfa neîmplinită

cu știre fără știre

păcatu-ne iertați o zei

pe trezie în somn am păcătuit

la stâlp legat dezlegat

fie-ne hrana bună de jertfă

cu dulceața-i unindu-ne

peste păcat de la mamă de la tată

ce mănânc de împrumut neîntors

tribut lui Yama o Agni

de-am aranjat cu mâna zarurile

cele două Apsaras ne ierte azi

mama pământ fratele văzduh tatăl cer

ferească-ne de blasfemie

zei părinți părinți zei

cine sunt eu eu sunt ei

din cer acum din marele văzduh

căzu un picur cu esența-rasa

cu puterea lui Indra cu lapte

de-a căzut din pom e poamă

de-a căzut din aer e vaer

pe ce parte pe ce hrană-mi pică

apele mă spele de pieire

cor sfânt pădure de eroi

primește-ne jertfa

trimite doamne dor-smara

om-yon să ardă pentru mine

să mă iubească yon-om

nu eu pe el arză Agni

din cap din picioare dor

iubire picurată de zei

în apă arzând

morții învățăcel-brahmacharin

strâng în cingătoare lui Yama om-purusha

credinței fiiică soră sihaștrilor

îmbrățișează-mă cingătoare

herb ține firele vechi de păr

puiește nenăscutele

lungește răsăritele

herb fă-l pe cutare fătălău-kliba

Indra piseze-i cu pietre boașele

te-am făcut eunuc-vadhri

inima uscată gura uscată

usucă-te de dorul lui

doi dinți de sus doi tigri copilaș

a devora tată și mamă

ba boabe de orez și de sesam

cuțitul roșu perechea-mithuna

de urechi ale vitelor însemne

crești grăunță cât cerul oceanică

orz divin vultur semănătorul flămândul

cu unu cu zece cu doi cu douăzeci

cu trei cu treizeci dejugă-ne Vayu

jertfiți jertfei zeii

antici perfectibili

Atharvan neam de zeu

foetus mamei spirit tatălui

Aditi din cer aer mamă tată fiu

toți zeii sunt Aditi cele cinci rase

ce e născut ce se va naște

fii lui Diti Aditi

în adâncul mării

și mai bine întru Brihaspati

depărtează-mă de dușmani

Pushan cu mâna dreaptă

ne îndreaptă spre ce am pierdut

țâța ta o Sarasvati

rugămu-ne s-o sugem

nu fulgera doamne sămânța

n-o sparge în raze

îngăduie-anuman Anumati

jertfa-ne printre zei

chemare-vacas stăpânului soare

oaspete lumii puternic-vibhu

vis viclean trai rău strigoi

fă să piară dintre noi

Indra Agni cântăreți Marutsi

răspundă-ne cu Savit

ar Prajapati Anumati

invoc întâi

Vishnu Varuna

stearpă-asu te prefac

cu o piatră te acopăr

noi doi ochi de miere

ține-mă inemă

al meu cu totul

alte nu pomeni

ajută-ne Sarasvant ce pe cale-ți curg

cirezi pâraie bunăstare

O Soma Rudra duceți boala

pierzania păcatului

sindhu-râu stinge

focul gelos dintr-însul

soră de zei Sinivali

soață lui Vishnu dă-ne fii

Kuhu lună nouă

Raka lună plină

ne ajute soațele zeilor

Indrani Agnayi Ashvinii

Rodasi Varunanii

ca trăznetul copacul zdrobească

zarurile-mi jucătorii

o Indra sparge virilitatea dușmanilor

lupul înșface oaia eu potul

cirezi și grâne dă-ne prin vicleșug

câștigurile-n dreapta victoria în stânga

herghelii avere aur a câștiga

o zaruri ca o vacă laptele

revărsați-mi șase-șase amin

armonie cu ai noștri

cu străinii o Ashvini

cu mințile întregi

a nu ne lua la bătaie

cu gândul zeilor

fără urletul distrugerii

fără săgeata lui Indra

lecuitori ai zeilor

Brihaspati Ashvini o Agni

din lumea lui Yama cealaltă

din moarte ne-ați întors

doi umblați nu ieșiți din trup

suflet-răsuflet împace-se

viață de o sută de toamne

Agni ți-a adus răsuflarea din poala pierzaniei

nu părăsească sufletul acest om

nu i se pustiască expirația

șapte înțelepți ducă-l ferice-svasti întru bătrânețe

intrați în el suflet răsuflet

ca doi tauri în staul

a ta fie suflarea ducă-se yakshma

ne țină-n viață Agni din beznă

suindu-ne pe cerul cel înalt

la soare zeul zeilor lumina cea mai înaltă

ric-vers saman-cânt rugă-yajus

jertfim în rituri-karman

otrava șarpelui negru

spulber-o dulce buruiană

răul vorbei trupului

untdelemn Sarasvati

cine ne blesteamă neblestemându-ne

cine ne blesteamă blestemându-ne

usucă-se ca de trăznet

copacul din rădăcină

ne întoarcem pe la case

recunoască-ne venind

de noi nu se teamă

fără foame fără sete

bată vânt vină soare

vină zile nopți scapere zorii

asu-viața-ploi-fără-moarte-picuri

jivatu-viața-câinii-lui-Yama-focuri în ape

a nu te afla întunecimea bocitoare

te dezbrac de penele morții

îți aduc viața înapoi

pentru o sută de toamne

din vânt suflare din soare privire

mintea ca trupul nebâlbâită limba

binecuvântă moarte omul acesta

fie-ți milă de el lasă-l să plece

al tău fiind să-și împlinească anii

te-am făcut să treci peste moarte

ți-am îndepărtat pe Agni mâncătorul de carne

toată hrana ce ți-o dau e neotrăvită

apărat fii de aryas ce vor să te devore

din vechime o Agni ai ucis vrăjitorii-yatu

din urmă din față de jos de sus o Agni poet

apără-ne cu poezia ca prietenul pe prieten

maturul pe imatur nemuritorul pe muritor

pune recitatorului o Agni ochiul acela

prin care se văd vrăjitorii atârnând în cârlige

o Indra-și-Soma ruga-mati înconjură-te

precum chinga caii vânjoși invocația hotra

fie să mor azi dacă sunt un vrăjitor

ori am ars o viață de om acela desprindă-se

din zece eroi spunându-mi zadarnic tu vrăjitorule

pe cel ce nefiind îmi spune tu vrăjitorule

pe îndrăcitul spunând sunt curat lovească-i Indra

prăvale-se mai jos decât orice creatură

cea ca o bufniță noaptea vrăjind s-o dai

într-o văgăună-vavra fără fund

zvârle pe îndrăciți o Indra un munte

piatră de moară pe câinele cucul-vrăjitor

amuleta-sraktya sfâșie dușmanii

cu ea l-a tăiat Indra pe Vritra

și i-a terminat pe Asuras

a cucerit cerul pământul cele patru direcții

amuleta se întoarce și dă înapoi vrăjitoare

amestec cer pământ zi noapte soare

așa și zeii întoarcă vrăjitoare cu astă întorcătoare

să-l apere pe acest om cu sratkya

Indra Vishnu Savitar Rudra Agni

Prajapati Parameshthim Viraj

Vaicvanara și toți înțelepții

tigru leu taur se face purtătorul amuletei-sraktya

baja aceasta alunge răul

dea naștere bună femeii-straaina

baja alungă neagra păroasa asura

câinii kishkins devoratori de carne

baja îndepărtează pe cel ce doarme lângă tine

ca un frate ca un tată ca un chip de eunuc

alungă pe-oricine ar face-o să nască pruncul mort

cu mirosul tău pune-i pe goană

pe dansatorii nocturni cu răgete de măgari

pe kukundhas pe kukurabhas jucând a impotenții

pe făloșii-n umeri străpungând coapsele femeilor

pe cel cu călcâiele nainte duhnind a bălegar

ochește-n inimă pe hoțul embrionului

baja și pinga nu prefacă băiatul în fată

acha-aa-vad vă spunem herburi

brune strălucitoare roșii negre

cu tată cer mamă pământ rădăcină ocean

salvați omul acesta de yakshma

vaca și calul omul și fiara

oricâte mii de herburi pe pământ

libereze-mă toate de moarte de spaimă

tigroaică leoaică demonii zvârle-i

dincolo de curenții navigabili

întindeți-vă herburi pe pământ

al cărui rege e arborele pădurii

ce plante știu și văd cele necunoscute

adună-se a scoate omul acesta din boală

să bea putere din amrita

să prindă suta-de-ani-haayana

mistrețul știe planta mangusta știe herbul

șerpii ce știu îi chem în ajutor

ce herburi știu angirasele vulturii lebedele

toate aripatele și fiarele le chem în ajutor

viraaj tată lui brahman în cer svaraaj

gayatri triștubh jagati anuștubh brihadarki

triplu-soma cincisprezece treizeci și trei douăzeci și unu

opt drept-născuți Aditi are opt yoni a opta noapte jertfa-havayam

opt Indra șase Yama șapte drepți cinci ape oameni herburi

aceasta a fost viraaj dintre toate ființele

din ea născându-se aceasta chiar va deveni universul

sus jos în foc de jertfă în oameni a ne ști

sus în arbori de-o sfâșie și renaște într-un an

și așa ce se taie din pădure crește într-un an

sus la Părinți de-o sfâșie și renaște într-o lună

și așa Părinților li se dă în fiece lună jertfa

sus la zei de-o sfâșiară renăscu în jumate-lună

pentru zei fac vasat în jumătate de lună

sus la oameni-manusya de-o sfâșiară

și dintr-o-dată-sadyas luă ființă

așadar în amândouă zilele dau pomană

asuras o chemară o vino iluzie-maya

părinții o svadha vino manusya o grână vino

gandharvas și apsarase o dulce șerpii otrăvito

madhudevatyam madhusukta imn mierii

din cer pământ aer ocean foc vânt

stup se născu din miere inimilor

botezată sămânță a oceanului

fiică-napti fără seamăn a marutsilor

mamă a Adityas suflare a ființelor-praja

pântec auriu al nemuririi-amrita

miere să generez o Agni

o voi Așvini stăpâni ai frumuseții

ungeți-mă cu miere de albine-saaragha

să spun cuvinte mândre pe la oameni

șapte cine le știe mieri brahmanul regele

vaca boul orezul orzul mierea

kamadevatyam taur Kama doboară-mi dușmanii

dă-le vise rele stârpire și ruină

străpunge-i Kama în adânc întuneric arde-i o Agni

cu fiica ta o Kama pe nume vacă de lapte

pe care a poeților rostire-vac o numesc viraaj

cu suflarea cireada viața ocolește-i

cu puterea lui Kama Indra Varuna Vishnu

cu impulsul lui Savitr-țepeș cu preoția-hotra

lui Agni îmi înțep rivalii barcă pe apă-udaka

libereze-mă Kama de rivali audă-mă toți zeii

Kama s-a născut cel dintâi nu zeii

Părinții nu muritorii l-au atins-aap primii

le ești presus-jyayans o Kama ție mă-nchin

vast cer pământ iuți ape foc le ești presus

oricâte biete albine lilieci kururus

oricâte vaghas iedere le ești presus

presus ești cui clipește cui stă-n picioare

niciun vânt nu-l atinge-aap pe Kama

nici focul soarele și nici luna

ce trupuri priincioase alegi spre a te învedera

intră cu ele în noi diavolul intre aiurea

caladevatyam vatra-agnicala

laudă zeului casei focului duhului

cirezii cailor la tot născutul gospodăriei

palat odihnei-nivecani ființelor vii

înălțat pe rugă-brahman ridicat de poeți

apere-l Indra și Agni vas pentru soma-somya

cuib-kulaya pe cuib vas în vas aici un muritor

se naște vi-ja din care totul ia ființă pra-ja

taurul îmbrâncindu-se însuși în a lui Indra formă

cu ale sale arme împunge demonii

cu ochii junghie ruina cu urechile aude ce e minunat

el este stăpânul inviolabil al cirezii

o sută de jertfe ci pe el focul nu-l atinge

toți zeii au grijă de cel ce dă în dar un taur brahmanului

skambha

stâlpul

creației

în ce mădular al său se află pedeapsa

în ce mădular e depozitat dreptul-rita

unde-i jurământul-vrata unde credința

în ce mădular al său se află adevărul

din ce mădular al său pârjolește Agni

din ce mădular bufnește Mataricvan

din ce mădular are luna a măsura

mădularul marelui Skambha

în ce mădular al său se află pământul

în ce mădular se află atmosfera

în ce mădular se află

ce există sub cer

încotro dornic a ajunge pârjolește Agni

încotro dornic a ajunge bufnește Mataricvan

încotro dorind să ajungă merg sorți-sorțile

asta spune-mi skambha care-i previziunea

încotro merg demilunile încotro lunile pe-o cale cu omul

încotro merg anotimpurile și ale lor

asta spune-mi skambha care e previziunea

încotro dorind să ajungă aleargă pereche fecioarele-yuvati

multelor forme ziua și noaptea încotro dornice de ajungere curg apele

asta spune-mi skambha care e previziunea

creându-le Prajapati

în ce menține lumile

asta spune-mi skambha care e previziunea

ce-i sus ce-i jos ce-i la mijloc

în toate formele creat-a Prajapati

dar cât de mult intră acolo skambha

cât nu intră

cu cât de mult intră skambha în existent

cât din el se întinde în ceea ce va exista

ce înmiit un mădular făcu

acolo cât e skambha

unde cunosc oamenii și lumile

și receptacolele apele brahman

întru care non-existentul și existentul sunt

asta spune-mi skambha care e previziunea

unde strădania păstrează

cel mai înalt jurământ

unde dreptul și credința apele brahman

sunt așezate împreună asta spune-mi

în al cui pământ atmosfera în

al cui cer e așezată unde stau fixe

focul luna soarele vântul asta spune-mi

în al cui mădular cei treizeci și trei zei

sunt adunați împreună asta spune-mi

unde sunt întâi-născuții înțelepți

cântul formula sacrificială cel mari mahi

unde înțeleptul solitar asta spune-mi

unde nemurirea amrita și moartea

sun așezate împreună în om-purusha

din cine oceanul venele nadi sunt

așezate în om asta spune-mi

cui cele patru direcții îi sunt vine

unde s-a întrecut sacrificiul

asta spune-mi skambha

al cui cap fu Vaicvanara

ai cui ochi fură Angirasele

ale cui mădulare demonii familiari yatu

asta să-mi spui skambha

a cui gura celui numit brahman

și stupul de miere și limba

al cui ugerul celui numit viraaj

asta să-mi spui skambha

din cine închipuiră versurile

din cine sgâriară formula sacrificială

cui îi sunt cântecele păr

atharvanii și angirasele gură

asta să-mi spui skambha

creanga non-existentului țeapăn

lumea o știe de felul celui mai înalt lucru

și cei mai de jos ce se închină crengii tale

se gândesc la lucrul existent

unde stau Adity și Rudras împreună și Vasus

'nde se află ceea ce este ce va să fie și toate lumile

asta să-mi spui skambha care-i prevederea

a cui comoară nidhi apără cei treizeci și trei zei

comoara ce-o păziți o zei cine o știe

unde brahman știind că zeii se închină

la brahman de seară care și el îi

știe astfel ochi la ochi pratyaksham

poate fi un brahman un știutor

mari-brihant în nume sunt zeii

născuți din non-existent pe acel

mădular al lui Skambha

lumea îl numește non-existentul de dincolo

pentru viață lungă

trăiește o Indra

trăiește o Surya

trăiți voi zeilor

să trăiesc și eu

să-mi trăiesc veacul

lăudate fie de mine

mamele Vede

bune urătoare

lăsați-le să rostească

imnul soma al

celui de două ori născut

dăruindu-mă cu veacul vieții

suflare odrasle cirezi faimă proprietate

splendoare vedică tu îndreaptă-te spre

lumea brahma

din ce receptacol ridicat-am Veda

acolo o așezăm la loc

ce jertfe aduce puterea eroică

a lui brahman

cu aceeași fervoare o zei

favoare faceți-mi aici