George Anca
Content
RICA 2009
RICA 2008
Statutul RICA
Statute of RICA
Letter of Invitation
Poet-Kavi
Rama, Hanuman, and Us
Shankaracharya: Sundarya Lahari
RICA 2009
(Romanian-Indian Cultural Association)
Str. Izvorul Crisului, 12, D4, D/34 Bucuresti-040895
Phone 021 450 8868; m:
The existing data base including membership, activities, achievements etc. remains valid.
Immediate activities (to be started and extended after meeting -also online - of the Council of RICA):
The launching of the books published by Bibliotheca Publishing House:
Targoviste – India
Mihai Eminescu si scripturile sanscrite by Zricha Vaswani
Mantra Eminescu by George Anca
Introducere in jainism by Rudi Jansma
Colaboration of RICA with cultural, educational and media bodies for promotion together of:
Indian studies (Culture, Philosophy, Science, Religions, Arts, Languages etc.) Master and PhD degrees, “Indological School
Romanian-Indian Encounters (colloquial meetings, launchings, “Indian hours”,
festivals, scholarships, travels etc.)
Publications, radio and television broadcasts (Original and translated books, studies and articles, RICA Newsletter etc.)
Any initiative from various corners aiming at mutual knowledge and understanding.
George Anca
9th April 2009
STATUTUL
ASOCIAŢIEI CULTURALE ROMÂNO-INDIENE /
ROMANIAN-INDIAN CULTURAL ASSOCIATION (R.I.C.A.)
Capitolul I - PREVEDERI GENERALE
Art. 1 - Membrii fondatori ai Asociaţiei sunt:
1. ANCA GHEORGHE, profesor universitar, domiciliat în Bucureşti, Strada Izvorul Crişului nr. 12, sector 4.
2. SATYA VRAT SHASTRI, profesor universitar, Doctor honoris causa al Universităţii din Oradea, domiciliat în C-284, Defence Colony, New-Delhi-110024, India.
3. DUMITRESCU IOAN, avocat, domiciliat în Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 37, bl. M10, sc. 3, et. 5, ap. 89, sector 3.
4. STAN MIHAI, profesor, director al Editurii Bibliotheca, domiciliat în Târgovişte, Strada N. Radian, KB2/3, 130062.
5. RUPENDRA GUHA MAJUMDAR, profesor universitar, domiciliat în 15, Ashiana Apartments, Delhi-110034, India.
Art. 2 - Asociaţia va fi înregistrată în Registrul persoanelor juridice ţinut de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, sub numele de "Asociaţia Culturală Româno-Indiană" / "Romanian-Indian Cultural Association" (R.I.C.A.) şi dobândeşte personalitate juridica din momentul înregistrării ei.
Art. 3 - Sediul Asociaţiei va fi în localul Bibliotecii Pedagogice Naţionale "I.C. Petrescu", situată în Bucureşti, Strada Zalomit nr. 12, sectorul 1, care este membru fondator al Asociaţiei de mai sus.
Art. 4 - Durata de funcţionare a Asociaţiei este nelimitată.
Art. 5 - Asociaţia nu are scopuri politice şi va desfăşura numai activităţi cu caracter cultural, menţionate în cuprinsul prezentului Statut.
Cap. II. SCOPUL ASOCIAŢIEI
Art. 6 - Scopul Asociaţiei R.I.C.A. este următorul:
a. Constituirea unei secţii pe lângă Biblioteca Pedagogică Naţională din Bucureşti care să cuprindă lucrări de literatură, artă şi ştiinţă indiană şi care, în mod neoficial, a fost de mai mulţi ani înfiinţată.
b. Constituirea unei secţii similare cu lucrări de literatură, artă şi ştiinţă românească în India, într-o localitate ce se va conveni ulterior.
c. Organizarea de simpozioane, conferinţe, expoziţii, concerte şi spectacole menite să conducă la cunoaşterea reciprocă a celor două culturi.
d. Asigurarea cadrului prielnic debutului tinerilor scriitori şi artişti din România şi India.
e. Organizarea în comun a unor tabere de creaţie atât în România cât şi în India.
f. Traducerea şi tipărirea unor lucrări de interes reciproc din domeniul literaturii, artei şi filosofiei.
g. Efectuarea unor schimburi de specialişti în vederea cunoaşterii şi promovării celor două culturi.
h. Acordarea de burse de studii pentru tinerii talentaţi şi sprijinirea lor în tipărirea şi difuzarea tezelor de licenţă şi doctorat.
i. Desfăşurarea unor activităţi proprii de editare, tipărire şi difuzare de publicaţii culturale cu caracter general.
Cap. III. PATRIMONIUL ASOCIAŢIEI
Art. 7 - Patrimoniul Asociaţiei va fi format din:
a. Cotizaţiile asociaţilor.
b. Donaţii şi legate testamentare.
c. Sponsorizări.
d. Subvenţii acordate de persoane fizice şi juridice.
e. Beneficii realizate din activităţi economico-culturale proprii, desfăşurate în condiţiile prevăzute de lege.
Fondul iniţial al Asociaţiei este de 5.600.000 lei, donat de membrii fondatori, conform Ordinelor de plată nr. 12 şi 13 din 9.06.2004, depuşi la BRD-GSG Grup Academiei, Sucursala Academiei, Bucureşti.
Cap. IV. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE ASOCIAŢILOR
Art. 8 - Poate fi membru al Asociaţiei orice persoană fizică sau juridică, cu excepţia partidelor şi organizaţiilor politice de orice tip, care îşi manifestă în scris dorinţa de a adera la Asociaţie şi care se obligă să respecte Statutul acesteia.
Sunt consideraţi membri fondatori cei menţionaţi în Actul Constitutiv şi Statut, precum şi membrii de onoare acceptaţi de Adunarea Generală a Asociaţiei, la prima sa reuniune.
Art. 9 - Membrii Asociaţiei au dreptul să ia parte la toate activităţile desfăşurate de aceasta, să propună conducerii noi obiective sau activităţi culturale, să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere ale Asociaţiei.
Membrii Asociaţiei sunt obligaţi să respecte Statutul Asociaţiei, să nu desfăşoare activităţi concurenţiale sau contrare scopurilor acesteia, să plătească cu regularitate cotizaţia stabilită de Adunarea Generală şi să contribuie pe orice cale permisă de lege la sporirea patrimoniului Asociaţiei.
Cap. V - ORGANELE DE CONDUCERE
Art. 9 - Organele de conducere ale Asociaţiei sunt:
a. Adunarea Generală a Asociaţilor.
b. Consiliul Director.
c. Comisia de Cenzori.
Art. 10 - Adunarea Generală este formată din toţi membrii Asociaţiei.
Atribuţiile de bază ale Adunării Generale constau în:
- Aprobarea planului anual de activitate al Asociaţiei.
- Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli.
- Numirea şi revocarea Consiliului Director, precum şi a Comisiei de Cenzori.
Hotărârile Adunării Generale se adoptă cu majoritate simplă de voturi. Acestea pot fi adoptate, în cazuri excepţionale, şi prin corespondenţă.
Art. 11 - Consiliul Director este format din cinci persoane: un preşedinte, doi vicepreşedinţi, un secretar general şi un trezorier. Consiliul Director este ales pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitate de realegere.
Primul Consiliu Director este format din:
- ANCA GHEORGHE – Preşedinte;
- SATYA VRAT SHASTRI – Copreşedinte;
- DUMITRESCU IOAN – Vicepreşedinte;
- STAN MIHAI – Vicepreşedinte;
- RUPENDRA GUHA MAJUMDAR – Membru.
În caz de vacantare a Consiliului Director, înainte de expirarea mandatului, acesta va fi completat de restul membrilor prin cooptare.
Consiliul Director organizează, conduce şi controlează activitatea curentă a asociaţiei. În relaţiile cu terţii, Asociaţia va fi reprezentată de preşedinte sau de un împuternicit al acestuia.
Hotărârile Consiliului Director se adoptă cu majoritate simplă de voturi, inclusiv prin corespondenţă, în caz de urgenţă.
Consiliul Director poate schimba sediul Asociaţiei.
Consiliul Director va numi funcţionarii necesari pentru buna desfăşurare a activităţii Asociaţiei.
Art. 12 - Verificarea activităţii economico-financiare a Asociaţiei va fi efectuată de un cenzor, care va fi desemnat la prima Adunare Generală a Asociaţilor.
Art. 13 - Membrii fondatori ai Asociaţiei îl împuternicesc pe dl. DUMITRESCU IOAN, domiciliat în Bucureşti, Splaiul Unirii nr. 37, Bl. M10, sc. 3, et. 5, ap. 89, sector 3, să-i reprezinte în faţa notarului public în vederea autentificării Actului Constitutiv şi a Statului, precum şi în faţa oricăror instituţii, inclusiv instanţe de judecată.
Întocmit în Bucureşti, azi, data autentificării Statutului, în cinci exemplare.
ÎMPUTERNICIT,
Dumitrescu Ioan
Ilizibil
S T A T U T E
of
The ROMANIAN-INDIAN CULTURAL ASSOCIATION (R.I.C.A.)
Chapter I - GENERAL PROVISIONS
Art. 1 – The founder-members of the Association are the following:
1. ANCA GHEORGHE, University Professor, resident of Bucharest, Strada Izvorul Crişului nr. 12, sector 4.
2. SATYA VRAT SHASTRI, University Professor, Doctor honoris causa of the University of Oradea, resident of New-Delhi, C-284, Defence Colony, Delhi-110024, India.
3. DUMITRESCU IOAN, Attorney-at-law, resident of Bucharest, Splaiul Unirii nr. 37, bl. M10, sc. 3, et. 5, ap. 89, sector 3.
4. STAN MIHAI, Professor, Director of Bibliotheca Publishing House, resident of Târgovişte, Strada N. Radian, KB2/3, 130062.
5. RUPENDRA GUHA MAJUMDAR, University Professor, resident of New-Delhi, 15, Ashiana Apartments, Delhi-110034, India.
Art. 2 – The Association will be registered in the Register of the Legal Bodies held by the Law Court of Sector 1, Bucharest, under the name of "Asociaţia Culturală Româno-Indiană" / "Romanian-Indian Cultural Association" (R.I.C.A.) and it acquires legal personality from the very moment of its registration.
Art. 3 – The headquarters of the Association will be in the building of The National Pedagogical Library "I.C. Petrescu", located in Bucharest, Strada Zalomit nr. 12, sectorul 1, which is a member of the above-mentioned Association, as well.
Art. 4 – The duration of running the Association is unlimited.
Art. 5 – The Association does not have political purposes and it will carry on merely cultural activities mentioned within the present Statute.
Chapter II. THE PURPOSE OF THE ASSOCIATION
Art. 6 – The purpose of the Association R.I.C.A. is as follows:
a. Setting of a department as part of the National Pedagogical Library in Bucharest to include works of Indian literature, art and science and which, unofficialy, has been working for several years.
b. Setting of a similar department including works of Romanian literature, art and science in India, in a locality which is going to be agreed on subsequently.
c. Organizing symposia, conferences, exhibitions, concerts and performances in order to conduct to the mutual knowledge of the two cultures.
d. Providing the favourable background for the coming out of the young writers and artists from Romania and India, as well.
e. Organizing in common camps of creation in Romania as well as in India.
f. Translating and printing the works of mutual interest in the field of literature, arts and philosophy.
g. Carring out changes of specialists for the better knowledge and promoting the two cultures.
h. Providing scholarships for the young gifted people and assistance in printing and circulating their licence and doctorate theses.
i. Carring out personal activities of printing, publishing and distributing of cultural publications with general character.
Chapter III. THE PATRIMONY OF THE ASSOCIATION
Art. 7 – The patrimony of the Association will include:
a. The subscriptions of the associated members.
b. Donations and testamentary legacies.
c. Sponsorship.
d. Subsidies provided by individual or legal bodies.
e. Profits achieved from carrying out different personal cultural-economic activities in the terms stipulated by the law.
The initial fund of the Association is of 5,600,000 lei, donated by the founder-members, in compliance to the order of Payment no. 12 and 13 from 9.06.2004, deposited to BRD-GSG Group Academiei, Academiei Branch, Bucharest.
Chapter IV. RIGHTS AND OBLIGATIONS OF THE ASSOCIATED MEMBERS
Art. 8 – Any individual or legal body can be a member of the Association, except for the political parties and organizations of any kind, who express in writing their will to adhere to the Association and pledge themselves to observe its Statute.
One is considered founder-members those who are mentioned in the Constitutive Act and the Statute as well as the honorary members accepted by the General Assembly of the Association at its first gathering.
Art. 9 – The members of the Association have the right to participate to all the activities carried by this, to propose to the leadership the new objective or cultural activities, to vote and to be elected in the leading bodies of the Association.
The members of the Association are compelled to observe the Statute of the Association; they are forbidden to carry on activities in competition or contrary to its purposes; they have to pay regularly the subscription fixed by the General Assembly and to contribute by any means allowed by the law to the enhancement of the Association’s patrimony.
Chapter V. – THE LEADERSHIP BODIES
Art. 9 – The leadership bodies of the Association are the following:
a. The General Assembly of the associated members.
b. The Director Board.
c. Auditing Comission.
Art. 10 – The General Assembly is formed of the all members of the Association.
The main prerogatives of the General Assembly consist in:
- Approval of the annual plan of activity for the Association.
- Approval of the budget of revenue and expenses.
- Appointment and dismissal of the Director Board and the Auditing Comission, as well.
The decisions of the General Assembly are adopted by simple majority of votes. In exceptional cases, they can be adopted by mail, too.
Art. 11 – The Director Board consists of five persons: a President, two Vice-Presidents, a General Secretary and a treasurer. The Director Board is voted for a period of five years, with possibility of re-election.
The first Director Board is formed of:
- ANCA GHEORGHE – President;
- SATYA VRAT SHASTRI – Co-President;
- DUMITRESCU IOAN – Vice-President;
- STAN MIHAI – Vice-President;
- RUPENDRA GUHA MAJUMDAR – Member.
In case of vacancy of the Director Board, before expiring the mandate, it will be brought up to the full number with the rest of members through co-optation.
The Director Board organizes, controls and supervises the current activity of the Association. In its relation with the third persons, the Association will be represented by the President or by an authorized representative.
The decisions of the Director Board are adopted by simple majority of votes, inclusively by mail, in emergency case.
The Director Board can change the headquarters of the Association.
The Director Board will appoint the required office workers for a good running of the Association’s activities.
Art. 12 – The control of the financial-economic activity of the Association will be done by a censor appointed at the first general assembly of the associated members.
Art. 13 – The founder-members authorize Mr. DUMITRESCU IOAN, resident of Bucharest, Splaiul Unirii nr. 37, Bl. M10, sc. 3, et. 5, ap. 89, sector 3, to represent them in front of the notary public with the view of authentication of the Constitutive Act and the Statute, as wel as in front of any institution, including the judicial instance.
Concluded in Bucharest, today, the date of the Statute authentication, in five copies.
AUTHORIZED REPRESENTATIVE,
Ioan Dumitrescu
illegible
RICA 2008
ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNO-INDIANĂ (R.I.C.A.)
Str. Zalomit Nr. 12, 010151-Bucureşti, Sector 1
Tel./Fax: 021.3110323; 3134521; 3111328
1. Name of the Society: ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNO-INDIANĂ / ROMANIAN-INDIAN CULTURAL ASSOCIATION (R.I.C.A.)
2. Date of establishment of the Society: September 1992, Bucharest (Romania
Officially registered with no. 443/PJ/19.08.2004. Fiscal code: 17015898/08.12.2004.
Account opened at BRD Academiei; Cod. Swift: BRDEROBU; ID: 2757954100.
IBAN current account:
SV41230544100 (ROL); SV41231004100 (USD); SV41230894100 (eur)
3. Objectives: focused on the major values and events related to the Romanian-Indian relations:
- Organizing cultural programmes, lectures, conferences, symposia, round tables, meetings, courses, exhibitions, concerts, performances and other get-togethers for promoting the Indian culture and civilization in Romania and the Romanian culture and civilization in India
- Developing a section within the National Pedagogical Library “I.C. Petrescu” including works from the Indian literature, art and science (which actually exist under the name “Indian Library Section”).
- Developing a similar section in India within the University of Delhi
- Promoting the true knowledge of the Romanian great indologists/artists and the Indian great specialists and lovers of Romanian culture and civilization; days dedicated in the honour of their work and personality.
- Providing the suitable background for the debut of the young writers and artists from Romania and India
- Organizing camps of creation both in Romania and India
- Bringing about a cultural exchange between specialists belonging to both countries for the better knowledge and promotion of the both cultures.
- Granting scholarships to the talented young people and supporting them to print and distribute their license and doctorate theses.
- Establishing contacts with Indian cultural institutions through the Embassy of India to Bucharest
- Developing the activities of printing and distribution of cultural publications of general interest in collaboration with other cultural bodies and publishing houses.
- Developing an important East-European centre of indological studies for promoting both Indian and Romanian values abroad.
- Developing the cooperation and friendship with the all specialists, men of letters, artists all over the world concerned by the great Indian culture and civilization in the spirit of peace, non-profit, respect of all nations and cultures in the world.
4. Total membership (full-members and sympathizers): 150 (Indian: 50; local citizens: 100).
R.I.C.A. gathers specialists and lovers of India , as well as Indian visiting residing in Romania
5. The source of income of the Society: sponsorship, donations and membership’s fee, courses’ fees.
6. Society premises:
Asociaţia Culturală Româno-Indiană / Romanian-Indian Cultural Association (R.I.C.A.) got its headquarters and develops its activities within the National Pedagogical Library “I.C. Petrescu” under the Ministry of Education, Research and Youth in Romania.
7. Details of activities undertaken by the Society so far:
- Circle of Upanishads – round table on Indian philosophy gathering RICA’s members and sympathizers, men of culture, artists, journalists.
- Organizing the festival Poetry and Prayer including topics on Indian and Romanian poetry and philosophy.
- Indian Hours – bi-monthly series of lectures, conferences, symposia, round tables dedicated to Indian philosophy, culture and civilisation with the participation of Romanian indologists, men of culture, Indian and Romanian personalities. Amongst guests: H.E. Mr. Shankar Dayal Sharma (ex-President of India), Prof. Dr. Satya Vrat Shastri, Prof. Dr. Usha Satyavrat, H.E. Gajendra Singh (ex-Ambassador of India to Bucharest), Rajiv Dogra (ex-Ambassador of India to Bucharest), Ajai Malhotra (actual ambasador al Indiei la Bucureşti,) and Mrs. Ira Malhotra, post-mortemV.S. Rana (ex-Consular Attache), S.C. Maitra (ex-Charges d’Affaires - Embassy of India), Yogesh Sangwan (ex-First Secretary), Prof. Dr. Satyendra Srivastava, Prof. Dr. Yatindra Tiwari, Marin Marian-Bălaşa, acad. Alexandru Paleologu, Prof. Dr. Dan Sluşanschi, Prof. Dr. Radu Bercea, Prof. Laurenţiu Theban, Prof. Dr. Enric Becescu, Dr. Shatrughna Kumar, Dr. S. Bhutani (Poland), Dr. R.K. Saha, Prof. Dr. Gheorghe Sarău, Paul Magheru (deputy), Prof. George Văideanu, Prof. Anton Scornea, post-mortem Silvia Păun, Sorana Georgescu-Gorjan, Vasile Andru (writer), Aurelian Scrima, Silvia Chiţimia, Elisabeta Isanos (writer), Vasile Grigore Latiş (writer), Ion Ciofu, Prof. Dr. Mircea Itu, Mukti Parupudi, Chitranjan Kumar.
- Book releases: Gita Govinda translated by Dr. George Anca; Ramayanic Ahimsa by Dr. George Anca; Milarepa by Dr. George Anca; Sanskritikon by Dr. George Anca; Transbudhvana and other Poems by Dr. George Anca; Când nu se mai cântă Mahabharata / When Mahabharata is sung nomore by Florin Dobre; India în extaz / India in Ecstasy (vol. II) by Adelina Patrichi; Gramatica practică a limbii sanscrite / Practical Grammar of Sanskrit Language by Prof. Eric Becescu; Hindu Dharma – translation by Dr. George Anca (1,000 copies distributed free of charge); Turiya translation by Julieta Moleanu Rotaru; Hindu Dharma translated by Dr. George Anca.
- Publishing the Sanskrit Grammar of Franz Bopp, in the translation of Mihai Eminescu (1,000 copies, about 400 pages, size A4 to A5; including text in devanagari and studies by Amita Bhose, Sergiu Al-George and Dimitrie Vatamaniuc; forword by H.E. Mr. Ajai Malhotra, ex-Ambassador of India to Bucharest) – edited by George Anca, Dimitrie Vatamaniuc and Vlad Şovărel.
- Cataloguing and classification of the Romanian fund of books in the National Library of Calcutta (India); inauguration of the “Latin Fund of Incunabula” by Vlad Şovărel.
- Cataloguing and classification of the Indian fund of books in the National Pedagogical Library „I.C. Petrecsu” (Indian Section), the R.I.C.A.’s headquartes - by Carmen L. Coţovanu Pesantez.
- Developing the funds of the “Indian Library Section” through donations from the Embassy of India to Bucharest
- Planting trees in Herăstrău Park (Bucharest) as a sign of friendship Romania-India. Representatives: H.E. Mr. Rajiv Dogra (ex-Ambassador of India to Bucharest) and Dr. George Anca (President of R.I.C.A.).
- Unveiling the bust of the Indian national poet Rabindranath Tagore, event organized at the National Theatre in the presence of Indian Embassy to Bucharest and R.I.C.A.’s members and sympathizers.
- Organizing the function called India at Home (November 2002), organized by Romanian-Indian Cultural Association (R.I.C.A.) in collaboration with Cultural Centre “Mihai Eminescu”, with the assistance of the Embassy of India to Bucharest (Indian music, classical dance, film and food, yoga, national clothes, handicrafts and book exhibition).
- Organizing the function 25 Years of Teaching Romanian Language in India in collaboration with the International Academy “Mihai Eminescu” (AIME), within the Romanian Section, Department of Romanic and Germanic Languages, University of Delhi (India) (December 2002 - January 2003) – by Dr. George Anca, Visiting Professor.
- Collaboration with the TV channel “Antena1” (June-August 2003) – Indian Summer, translation of Hindi movies by Carmen L. Coţovanu Pesantez.
- Conferring Diploma honoris causa (title of the University of Bucharest) to the former President of India, Mr. Shankar Dayal Sharma and H.E. Rajiv Dogra, ex-Ambassador of India to Bucharest; of the University of Oradea to prof. Satya Vrat Shastri; and of the University “Vasile Goldiş” (Arad) to H.E. Ajai Malhotra, ex-Ambassador of India to Bucharest.
- Offering the diploma Primus lector cum auctore to the people who, through their activity, brought a special contribution to culture in general, and to the knowledge of the Indian culture and civilization and the Romanian one in India, in particular, and to the development of the National Pedagogical Library “I.C. Petrescu”, the host of R.I.C.A.
- Awarding prizes and diplomas („Sergiu Al-George” Diploma, „Amita Bhose” Diploma, 2000, 2005, 2007) to R.I.C.A. members - Adelina Patrichi, Dr. Mircea Itu, Dr. Florina Dobre Brat, Vlad Şovărel, Carmen L. Coţovanu Pesantez, for their remarkable contribution to developing and promoting Indian philosophy, literature, culture and civilization, Sanskrit, Hindi and Indian classical dance in Romania.
- Interviews ofered to the national mass-media and articles dedicated to special events or subjects concerning the Indian culture and civilization and its connection with the Romanians.
- Book releases on India, organized on the occasion of the bi-annual BOOKFEST- International Book Fair; collaboration of the Publishing House of the National Pedagogical Library “I.C. Petrescu” (R.I.C.A.’s headquarters) with „Bibliotheca” Publishing House (through its Director, Mr. Mihai Stan), Herald Publishing House (through its Director, Mr. Aurelian Scrima), Taj Publishing House (through its Director, Mrs. Adelina Patrichi), „Paralela 45” Publishing House (through Mr. Constantin Dumitru, editor), and Oscar Print House.
Amongst the books released on this occasion: Upadesha Sahasri translation by Florina Dobre Brat and Vlad Şovărel; Legende indiene / Indian Legends by Vasile Andru; Dattatreya. The Chant of the Liberated (translated by Vlad Şovărel); Bhagavad-Gita (translated by Vlad Şovărel); Vedanta - translation by Ovidiu Nedu; Jiddu Krishnamurti’s The Unique Revolution edited by Aurelian Scrima; Caiete silvane, volume dedicated to Mircea Eliade, supervised by Liviu Bordaş, chief-editor; India la rece / Approximately looking detached to India (vol. III); India picantă / Spicy India by Adelina Patrichi; stories from Mahabharata (translation by Bogdan Duică Vasile Al-George, Th. Simenschy, editor Vlad Şovărel); India şi cărţile ei sacre / India and Its Sacred Books; Saratchandra Chattopadhyay’s Devdas (translated by Irina Nistor, edited by Adelina Patrichi).
- Publishing the works of some Romanian great indologists: Sergiu Al-George (Bhagavad-Gita; Arhaic şi universal / Archaic and Universal; Limbă şi gândire / Language and Thinking); Dorina Al-George (Şocul amintirilor / The Shock of Memories) edited by Vlad Şovărel.
- Indian classical dance performances offered by R.I.C.A.’s group directed by Carmen Coţovanu Pesantez choreographer; Indian music by Mariana Saleh (Nalini).
- Participation of the best indologists to the important international conferences / symposia dedicated to India, with the assistance of the Embassy of India to Bucharest, ICCR (India), Ministry of Education, Research and Youth (Romania), different sponsors.
- Achieving new serials and editorial catalogues (in Hindi and English) provided by different Indian publishing houses.
- Information and materials provided to the readers and specialists concerned on India through the “Indian Library Section” within the National Pedagogical Library “I.C. Petrescu”.
- Donations of books and other materials on India to other libraries in the country, branches of the National Pedagogical Library “I.C. Petrescu”, Teaching Staff Houses throught the country, schools and to the Library in Chişinău (Republic Moldova).
- Organizing the project Religions of India - cultural programmes including exhibitions, book releases, recitals, dance performances, symposia, etc., in co-operation with Embassy of India to Bucharest, held in the spaces of National Pedagogical Library (R.I.C.A.’s headquarters) as well as in larger halls, if case, in other cultural and educational institutions with which R.I.C.A. collaborates. The series started in May 2005 with multi-faced programmes on Ganesha, the God of Auspicious Beginnings; Devi, the Great Goddess; Hanuman, the Monkey God; Buddha, the Enlightened One; Saint Thomas, Apostle of Jesus Christ; Guru Nanak, Founder of Sikhism; Lord Mahavira; Prophet Mohammad, Christianity in India; Judaism in India. The programmes will be organised. Under the co-ordination of Dr. George Anca, R.I.C.A.’s President, the programmes have been assured by: Carmen L. Coţovanu Pesantez (General Secretary), Dr. Vasile Menzel, actress Veronica Anghelescu, Nalini (Mariana Saleh), Saapna (Carmen Tudor), Gabriela Bogheţ – performing arts; Mihai Stan (Vice-President), Adelina Patrichi (Taj Publishng House), Adina Ştefan (“România Liberă”), Roxana Rosetti (“Jurnalul Naţional”) – press and publishing; Dr. Florina Dobre Brat, Liviu Bordaş, Julieta Moleanu Rotaru, Dr. Mircea Itu, Vlad Şovărel – scholarly issues; Neculai Hilohi, Raluca Dragomir, Elisabeta Frăţilă (Mediaş), Virginia David – painting; Ioan Dumitrescu (Vice-President) – legal issues.
- The project Poets performing in collaboration with The Mayor’s Office through A.R.C.U.B., the Writers Union in Romania, the Popular University “Ioan I. Dalles” (second edition, October 2007). Guest: Dr. George Anca who realeased the book of poetry Eliade’s Ashes. Poetical recital by Irina Petrescu, Dr. Vasile Menzel, Carmen Coţovanu Pesantez. Musical moments based on “Gitagovinda“ offered by Wladimir Pesantez (Ecuador) at guitar.
- Organizing different courses within the “School of Romanian Indology
- Literature and Indian thinking, conducted by Dr. George Anca, Vasile Andru; Dr. Gheorghe Sarău.
- Introduction to Indian philosophy, conducted by Liviu Bordaş, Dr. Eric Becescu, Al. Surdu.
- India
- Sanskrit conducted by Florina Dobre Brat, Julieta Moleanu Rotaru, Vlad Şovărel;
- Hindi; Indian classical dance (Kathak) / Indian folk and filmi dance conducted by Carmen L. Coţovanu Pesantez;
- Introduction to Ayurveda, conducted by Mrs. Voicu and Stavarache Dumitru.
- English, conducted by Cristina Vintilă;
- Publication of: Bibliotheca Indica - the quarterly journal of R.I.C.A.; TRIVIUM - journal including the chapter “School of Indology” dedicated to Indian studies, works by important Indian contemporary writers, translations from Sanskrit, Hindi, English.
- Special cultural programmes dedicated to the National Day of India, Indian main festivals and other important events, as well.
8. Partners and collaborations:
- Collaboration and assistance offered by the Embassy of India to Bucharest through their Excellencies Mr. Rajiv Dogra, Mr. Ajai Malhotra, Mr. Ram Mohan - ex-Ambassadors of India to Bucharest.
- Collaboration with Motilal Banarsidas Publishing House (India
- Collaboration with other cultural institutions, universities, boards, companies, mass-media: The Cultural Centre “Mihai Eminescu”, University of Bucharest (Oriental Languages Department), private University “Spiru Haret”, University of Oradea, University “Vasile Goldiş” of Arad, University of Râmnicu-Vâlcea, University of Iassy, Popular University “Ioan I. Dalles” (Bucharest), Institute of Oriental Studies “Sergiu Al-George”, Union of Writers in Romania, Academy of Romania, Institute of Anthropology “Fr. Rainer”, College “Gheorghe Lazăr”, High School “Cervantes”, Art Centre “Euterpe”, Metropolitan Library (Bucharest), Association “Sahaja Yoga”, Oscar Print House, “Bibliotheca” Publishing House (Târgovişte), Herald Publishing House, “Paralela 45” Publishing House, Taj Publishing House, Sapnaa Publishing House, “Trei” Publishing House, TVR Cultural, TVRM, TVAntena1, newspapers – “Jurnalul Naţional”, “Ziua”, “Azi”, “România Liberă”, Romanian Radio Broadcasting Society, McDonald’s Company.
- Special cultural programmes dedicated to the National Day of India, Indian main festivals and other important events, as well.
9. The objectives of these activities and the likely impact on projection of Indian culture and development of bilateral relations:
As the Association activated on voluntary bases so far, we are entering now a new, motivated (i.e. granted) stage (since R.I.C.A. has got a new Statute), directing our objectives precisely towards real academic and cultural impact on projection on the Indian values in Romania and the Romanian values in India
All the above-mentioned indologists in charge have got corresponding specialisation in India India and Romania is a must and the Indian Centre for Cultural Relations in India may help the leading members of R.I.C.A. to visit India periodically (documentation, study and research trips in India
Traditional Romanian armchaired Indology is challenged thus more and more by field research never loosing out of sight the truth stated by Amita Bhose that “Eminescu was the only European writer who made India
10. The names of some important members living in Romania and India
Dr. George Anca (President), Satya Vrat Shastri (Co-president), Dumitrescu Ioan (Vicepresident), Stan Mihai (Vicepresident), Carmen-Leocadia Coţovanu (General Secretary), Rupendra Guha Majumdar, Dimitrie Vatamaniuc (Honorary member), Dr. Florina Dobre Brat, Vlad Şovărel, Indranath Chaudhury, Usha Chaudhuri, Urmila Ram Trikha, Kapila Vatsyayan, Ashok Tyagi, Vibha Maurya, Gajendra Singh (ex-Ambassador of India in Romania), post-mortem V.S. Rana (Consular Attache), Dr. Radu Bercea (Oriental Studies Institute), Prof. Laurenţiu Theban (University of Bucharest), Dr. Enric Becescu, Carmen Negulei, Cristian Coşeriu, Liviu Bordaş, Ioana Lubenescu, Ioana Vrăbiescu, Julieta Moleanu Rotaru (Academy of Romania), Claudiu Soare, Dr. Mircea Itu (University “Spiru Haret”), Dr. Ovidiu Nedu, Prof. Margaret Chatterjee, Dr. Cornelia Guja, Adelina Patrichi, Aurelian Scrima, Vasile Andru (writer), Octavian Sărbătoare (writer), Irina Petrescu (actress), Lelia Popescu, Kamy Dicilea Kumar, Dr. Yatendra Tiwari, Dr. Shatrughna Kumar, Chitranjan Kumar, Dr. Gheorghe Sarău (University of Bucharest), Dr. Delia Grigore, Sabina Popârlan (University of Bucharest), Elisabeta Isanos (writer), Marin Marian-Bălaşa, Mukti Parupuddi, Deepak Maheshwari (businessman), Alka Maheshwari, Constantin Făgeţeanu, Sorin Stratilat (film director), Bogdan Ficeac (journalist), Coralia Roman, Diya Seth, Nicolae Hilohi (painter), Carmen Muşat, Prof. Florin Tănăsescu (University “Spiru Haret”), Dr. Florin Diaconescu (University of Iassy), Prof. Nestor Ignat, Prof. Anton Scornea, Ioan Alex, Gabriel Voicu, Cristina Vintilă, Angela Bilcea, Ana Ioniţă, Andreea Fanea, Aluna Bejan, Maria Toader, Luminiţa Cosma, Mihaela Arsene (architect), Floria Moţiu, Surender Kumar, Akilesh Ariya.
11. The names of the office bearers in Romania
Dr. George Anca (President), Dumitrescu Ioan (Vicepresident), Stan Mihai (Vicepresident), Carmen-Leocadia Coţovanu (General Secretary), Dimitrie Vatamaniuc (Honorary member), Dr. Florina Dobre Brat, Vlad Şovărel, Gajendra Singh (ex-Ambassador of India in Romania), Prof. Laurenţiu Theban, Dr. Eric Becescu, Liviu Bordaş, Adelina Patrichi, Irina Petrescu, Deepak and Alka Maheshwari, Sorin Stratilat, Coralia Roman, Nicolae Hilohi, Cristina Vintilă, Angela Bilcea, Ana Ioniţă, Andreea Fanea, Aluna Bejan, Maria Toader, Luminiţa Cosma.
Biblioteca Pedagogica Nationala
Asociatia Culturala Romano-Indiana
St. Zalomit nr. 12, Bucuresti – 70714
Letter of Invitation
To: Professor Satya VRAT
Mrs. Satya VRAT
Dear Mr. And Mrs. Satya VRAT,
This is to invite you, between 22nd September to 12th October 2001, in Romania according to the program we established in the last few months including the receiving of Doctor Honoris Causa award granted by the University of Oradea on 1st October 2001 to Professor Satya VRAT and lectures by the same in Bucharest , Ramnicu Valcea, Sibiu , Oradea
Your visit may increase the interest in the culture of both countries.
Looking forward to meeting you in Romania
Yours sincerely,
Dr. George Anca
General Director - National Pedagogical Library
President – Romanian-Indian Cultural Association
POET-KAVI
The accomplished Sanskrit Poet-Kavi and Scholar-Acharya Satyavrat Shastri will always be remembered in Romania Oradea University and to lecture in Bucharest and Ramnicul Valcea, he could evaluate and stimulate Indian studies in Romania Delhi University , he helped empathically the teaching of Romanian language in India
25 years have passed and I see ever in him a guru, like Montale or Eliade. His creation is both Indian and universal. He made Thailand
One verse by Eugenio Montale,
“cio che non siamo, cio che non vogliamo”
is transounded into Sanskrit by Satyavrat Shastri:
“na vayam samo na ca tatha yadvayam kameyawaho”.
As master Satyavrat doesn’t use to speak about himself, he may subscribe to a verse by a Romanian great poet about self, “Lucian Blaga is mute like a swan”. Yet the Hamsa embodied by Sri Satyavrat Shastri’s Creation flyies eternally with breathing of generations in search of beauty, truth and goodness.
Dr. George Anca
RAMA, HANUMAN, AND US
George Anca, Romania
Sri Raam, Jaya Raam, Jaya Jaya Raam
The Ramayana comes into any child’s ear, in school, in Romania, as perhaps everywhere, as a musical name, something so old, primordial, endless tale and prayer, as well as an euphony of the country, of Rome, of Sanskrit beautful ramanya itself. A novelist, Mircea Cojocaru, may have written his second novel, Ramayana, name of a girl in love, with that rememberance of his schooling, but, very probable under some deeper spell, from various lives of his ancestry. His first novel, actually, was entitled The Lie. Ramayana may be the truth, with nama Rama.
Rajagopalachary’s retold Ramayana, in translation, was widely spread and read in Romania , otherwise in parallels to prohibition of spiritual message of India
Some Christian monks, entering by chance and curiosity praying Hindu groups, change the name of Rama with that of Jesus, feeling all right in their own law. Professor Satya Vrat Shastri lectured in Ramnicu Valcea on Christ in Sanskrit translations being blessed by local Christian Bishop, Gherasim. I have recited Hanuman chalisa, in Romanian, at Tulsi Ghat in Varanasi , in Trinidad-Tobago , Mauritius , South Africa
Visiting Bharatiya Vidya Bhavan in Bombay, I was presented by the president S. Ramakrishnan Kamba Ramayanam – an English prose rendering by Dr. H. V. Hande, a disciple of Rajagopalachari (Rajaji), published there in 1996, adding it to Ramcharit Manas, by Tulsidas, I received during Ramayana Conference in India, 1999. Professor Satya Vrat Shastri presented me, in Bucharest
Rama
“I consider myself to be a human being”, says Rama in Valmiki’s Ramayana, and Sita tells him in the XXIVth Canto: “Even if my life will be in heaven, without you, O Raghava, / O man-tiger, I will not like it.” According to Rajaji, translator into English in verse from Ayodhya Kandam of Kamban’s Ramayana, “Kamban sang the story of Rama, as of God come down on earth to suffer, chasten, upflit, help and guide men”. And so does Tulsidas in Ramcharitmanas:
“By his name of Rama do I worship Vishnu,
lord of all worlds
The all-knowing, calm and sinless,
endless peace to all souls giving,
Served by Brahma, Shiv and Shesh-nag,
known in scripture as all-glori’us,
Lord of angels, in illusive human form the heir of Raghu
(Sundarakanda – Invocation)
Here are some of poetical visions of Kamban:
“When Ganga was able to touch the entire body of Rama, how can any wordly being bathing in Ganga go to hell?” (Ayodhya Kandam. Mother Ganga).
“‘If there is dharma in this world, let Lakshmana be born as my elder brother in our next birth’. Uttering these words, Rama got ready to kill himself with a sharp sword” (Aranya Kandam. Ayomukhi)
“The one who is standing before us with a bow in his hand is God Himself in Human form with none above him”. (Kishkinda Kandam.The slaying of Vali).
“Hanuman had reached Lanka with the speed of Rama’s arrow. As a result, Rama’s fame crossed the sea, crossed the forest, and entered all parts of Lanka, like the moonlight!” (Sundara Kandam. Hanuman explores Lanka.)
“If the grief of a woman separated from her noble lover were to attain a human form, that was Seeta” (Sundara Kanda. Seeta seen.)
“If Rama does not save you from this big prison within a month, then let it be understood that the sins of Rama will transform him into Ravana; and Ravana will be transformed into Rama”. (Sundara Kandam. Choodamani).
“Like karma on one side and enlightenment acquired at the end of yoga on the other, like ignorance on one side and great wisdom on the other, like mighty sinful vices on one side and steadfast dharma on the other, Ravana and Rama opposed each other. It seemed as if the thousand hooded serpent, Adisesha, and the mighty, divine Garuda were facing one another. While Ravana resembled the night, Rama resembled the day. Like victorious handsome regional elephants standing furiously before each other, they confronted one another. Rama and Ravana looked like Lord Narasimhamurti and Hiranyan engaged in battle. They could be compared to Lord Tirumal and Lord Siva trying to find out – prompted by the Devas – whose bow was superior! Lor Siva and Lord Brahma, witnessing the fierce battle between Rama and Ravana from the sky, found their hands trembling. Ravana blew the conch which, during his earlier visits to the eight regions, used to silence the exultant Devas. Though they were still afraid of that sound, they were pleasantly surprised when they suddenly heard the self-generated blare of Lord Tirumal’s divine white Conch, ‘Pancajanyam’. The five weapons of Tirumal, the Disc, the Conch, the Sword, and the Kondandam were waiting on earth to serve Lord Rama! Just as the scriptures could not comprehend the trutful Rama, Rama did not see the weapons though he was the true substance of all the celestials. (Yuddha Kandam. The slaying of Ravana).
Hanuman
Hanuman, abode of strength unequalled,
prince of monkeys,
Body like a golden mountain,
storehouse of all virtues,
Well-known as the Son of Wind,
with truly wise ones counted,
Fire devouring demons,
serving Rama, him I honour.
(Tulsidas, Sundara Kanda)
Depicted by Kamban as mighty, sagacious, incomparable, “this is not a monkey” (Lanka Devi). Rewritten in Sanskrit by Satya Vrat Shastri, from Thai Ramakien, the first words addressed by Rama to Hanuman are (in author’s English version): “My wife has been carried off by the vile demon Ravana. In this matter render help to me”. (Sriramakirtimaha kavyam.Canto VII – The episode of meeting with Hanuman).
Us
“There is only one amongst us who can do it and that is Hanuman.” (Kamban, Kishkinda Kandam. The Mahendra Mountain Durban
We are, indeed, in the situation of Hanuman, waiting to meet God Rama, to serve him, and to be asigned by him to look after our fellows, like in Kamban’s lyric Ramayana. “Tulsi, one never knows any more if the Ganges still feels the taste of the ashes”.
I asked a few students to speak on ‘Rama, Hanuman, and Us’. Among answers noted on the spot: also we are Rama and Hanuman, Sita and Hanuman; Rama is God, Hanuman is human power, Sita is the mankind, we are the part which makes whole the whole (Claudia Gurau); God the Father can be seen as Rama, and Hanuman as Christ or Mohamed (Augustin Mitcu); we may all wish to reach ‘the profound spiritualisation of the human’, the crown of divine aura (Minodora Milea); Is it the removal of light on another face of divinity due to the arrow? (Sorina Vissarion).
Sources (in order of quotations):
A.K. Warder, Indian Kavya Literature, vol.2 (XII – “The Earliest Kavya Literature in Sanskrit (c. -400 to -150); Valmiki), Motilal Banarsidas, Delhi
Dr. H. V. Hande, Kamba Ramayanam – an English prose rendering, Bhartiya Vidya Bhavan, Mumbay, 1996, ISBN 81-7276-047-7
Sundarakanda by Tulsidas, Richa Parakasan, New Delhi
Satya Vrat Shastri, Sriramakirtimahakavyam, Moolamall Sachdev Foundation, Amarant Sachdeva Foundation, Bangkok
George Anca, Sanskritikon.Apokalipsa indiană V, Biblioteca Pedagogică Naţională, Academia Internaţională Mihai Eminescu, Bucureşti, 2002, ISBN 973-8306-02-7
Ex tempora works of the IIIrd year studens, Faculty of Theology-Letters, Valahia University, Târgovişte
CALCUTTA
în trei personaje: Tagore,Maica Teresa, Eliade
TAGORE
Marile imperii – scria Tagore (A doua naştere) – îşi schimbă forma şi se spulberă precum norii; naţiunile îşi joacă rolul şi apoi dispar în obscuritate, dar aceşti indivizi poartă în ei viaţa nemuritoare a întregii umanităţi. Vorbea despre personalităţi revelatoare, respirând în lumea Spiritului. Noi vorbim despre el, în Calcutta naşterii lui (6 mai 1861).
În Victoria Memorial, azi Muzeu al Bengalului, Tagore joacă într-o piesă sanscrită, cu diploma Nobel pe peretele din faţa fotografiei junelui actor. În palatul memoriei sale din Shantiniketan, am căutat zadarnic prin vasta iconografie urma lui din Bucureşti (noiembrei 1926). Atâţia de la noi ar fi zidit palate din paşii lui Tagore. Spuneam atunci că sfântul din Montparnasse şi sfântul din Shantiniketan, amândoi scijelaţi în cuvinte de Arghezi, au tăiat în materie spirituală mântuirea lumii. Că Tagore este Christos bătrân, frate mai mare cu Christosul valah Mihai Eminescu. Calcuttana, prin naştere, Amita Bhose a putut chiar să evite gustul morţii incinerându-se în Bucureşti lângă mormântul lui Eminescu, împrăştiindu-se în cosmosul lui Orfeu şi al lui Tagore deopotrivă.
Doctrinele mileniului al treilea nu vor putea evita ceea ce se impusese filosofului N. Bagdasar în 1938, contrastul dintre civilizaţia europeană, acum, pe acelaşi trend, americană, materialistă, şi cultura indian-orientală a sufletului, a interiorului. Dacă încorporarea gândirii lui Tagore în cultura română în anii ’20 şi ’30 a putut fi destructurată chiar prin Tagore însuşi, sovietizat, al treilea, al patrulea Tagore vor fi iar şi iar Tagore cel dintâi, cel adevărat.
Un abur de aură botezătoare, cum i-a zis Tagore mahatma lui Gandhi, cum a murit Vivekananda la 39 de ani, ce titlu a avut Ramakrishna. Fugărit de furnicile albe, chiar tu, Tagore. O competiţie existenţial-religioasă la templu. Power cut în Lebedev + Gorki Sadna, Eisenstein, Rusia mutată aici, cu căţel cu purcel, orice intră nu mai iese, Birla Planetarium, Rabindra Sadan, Matro St. Paul’s, Cathedral, handicraft bazar, Sunil Ganguli, Satyajit Ray, Father Panchal, Mrinal Sen, Ashok Kumar, Dilip Kumar, Kishor Kumar, Amitabh Bachchan, Guru Dutt.
Mă despart de Calcutta înainte de a fi aflat cum merg treburile la departamentul de istorie antică, tocmai acolo merg, de la revedere.
De nu s-ar dispersa, ştearsă de ciclon, casa lui Tagore din Pandua, Orissa, fost Bengal, unde scria sub un copac bakul drama-dans Chitrangada. Aici era the revenue inspector office. Ciclonul din 1971 a spulberat casele din jur, nu şi pe cea a lui Kabiguru. Acum, gata, vom putea reconstrui casele noastre, n-o putem înlocui pe cea în care a locuit Rabindranath. Sarada Prasad Malik, no point in building an auditorium in a remote village. The Rabindra Mandap was finally built in Bhubaneswar. Au instalat sătenii o statuie la intrarea în sat şi uliţa principală au numit-o Rabindra Sarani, nerecunoscută de guvern. Bani pentru bakul mandap. Tineretul a format clubul Biswakabi Rabindranath Yubak Sangsad. Au încercat şi o Rabindra Library.. Tagore le zicea: baba aum khao. Venea aici de dolparba, înainte de a se muta la Shantiniketan. Cooracharan Sahoo, the 56-year-old son of the late Durjodhan Sahoo, Tagore’s estate manager: my father handed me down all the papers before he died and asked me not to lose them. I kept my word and saved the papers although I lost my belongings. Gata să se înece în ocean, şi Camoens purta deasupra capului manuscrisul Os Lusiades.
În 1926, pe 21 noiembrie, Tagore nu era aici. Era în Teatrul Naţional din Bucureşti şi conferenţia despre poezia şi gândirea indiană. Azi, 22 noiembrie 1999, în Shantiniketan, a doua zi, ne amintim nesfârşirea şoptirii de Gange-Dunăre. Cu antet, că Dr. George Anca has delivered two lectures, Tagore in Romanian perspective, Vidya Bhavan, 22 November ’99, Tagore and Eminescu, 23 November.
MAICA TERESA
Maica Teresa din Târgovişte este una din cele 3000 de surori ale ordinului Misionarelor Milei, fondat de Maica Teresa din Calcutta în 1948, cu 12 surori. Născută în 1910 la Skopje, sfânta moare în 1997, după ea, anual, hrănindu-se o jumătate de milion de familii şi 90 000 de leproşi sperând vindecarea sub îngrijirile ordinului. Dragostea pentru Christos şi jertfirea pentru cei mai săraci dintre săracii străzilor Calcuttei s-au născut împreună, spune ea.. Sora săracilor, protectoarea bolnavilor, femeia care a slujit lui Dumnezeu cu mâinile ei (sunt titluri de cărţi dintre numeroasele ce i s-au dedicat) este şi unul dintre leader-ii mondiali ai secolului 20 (Leading Ladies; Mahatma Gandhi, Mother Teresa, Swami Vivekananda and Some important Events of India from 1944 to March 1995.)
Unul dintre biografii ei indieni, lansând cartea, pe care apoi a înmânat-o preşedintelui musulman al Indiei, a evocat, drept răspuns la eventuala românitate a Maicii Teresa, o discuţie cu aceasta. Întrebată de un magnat elveţian unde să depună 1% din afacerile sale, Maica Teresa ar fi spus că România are probleme, acolo să doneze. Venită în martie 1990 în Bucureşti, era aşteptată în Piaţa Universităţii, cu o strofă din Rugăciunea lui Eminescu, scrisă pe zid, sub imnul lui Mureşanu. Cine a deturnat-o ştie probabil şi de banii elveţianului.
...Cerul Calcuttei, plus evenimentele, joaca de-a apusul soarelui, cricket, Australia-Zimbabwe 65-1, poate nu traducem Bande mataram, Mirih, zile bramburite, nu şi Calcutta, oraşe noi, Calcutte, maici, maica Tereza, iar Calcutta, ai cui copii, divină maică, şi tu, Calcutta, maica maicii, şi noi, copiii nimănui, un crickett pe maidan. (Sanskritikon).
„Victorie omului noului-născut mereu-viului” (Tagore, Copilul)
ELIADE
Eliade era tânăr, Tagore bătrân, cu 46 de ani mai mult, un Iorga. N-avea cum lipsi studentul Eliade de la conferinţă, în ’26, aşa i-o fi venit şi ideea. L-am căutat de-am înnebunit printre bărbi Tagore-Brâncuşi-Iorga. Mrinal Sen îl admira pe Eliade, P. C. Chunder pe nepoată-sa, Amita Bhose. În catalogul public al Bibliotecii Naţionale, 23 titluri Eliade, 2 Ceauşescu, Eminescu – C-M Popescu, Leviţchi-Bantaş, Emin Pasha. Eli, Elia, Eliade. No Souvenirs, The Two and the One, Zalmoxis the Vanishing God..
Iubita lui Eliade, moartă, el urmându-i. Iubitul lui Maitryi, ca ea, incinerat, încă o explicaţie a cenuşii, pe lângă a nu-i fi profanat cadavrul.Conferinţa e aranjată pentru marţi la 1.30, avionul e la 5, direct de acolo în aeroport. Mirce Eliade and Indological Studies in Romania. Îi spusei lui Bando că misterul din literatura lui Eliade este în bună măsură de pus pe seama vieţii lui în Calcutta, în năpraznică tinereţe, dar eu înţeleg Calcutta tocmai prin el, Virgiliu tânăr, necaduc. De spus, ce i-a dat Calcutta lui Eliade este incalculabil, nu incalcuttabil, ce-a dat el discipolilor săi, asemeni Ce mi-a dat mie Eliade, în afara răspunsurilor la câteva scrisori, m-a legitimat inclusiv să-l apăr - monopolizat de interesaţi şi puteri, el nu mai poate fi iubit precum toţi marii. Se lansează fuzee de denigrare a omului şi contestare a operei. Primul act indologic autentic este apărarea lui Eliade. Confundarea lui cu tendinţele vremii sale în România, Italia sau India se face prin eludarea creativităţii şi evoluţiei sale. A-l nega pe Eliade înseamnă a rupe fatal lanţul de la Eminescu spre noi. El a dat lumii şi prin ea un sistem hermeneutic consacrat. Dacă, prin absurd, lumea-l va sacrifica, în stil cumva indian, românii vor fi cei ce-i vor face dreptate, cercetându-l. După interzicerea sub comunişti, noua interzicere ar putea să-i stimuleze în sens contrar. Oricum, el e tradus în numeroase limbi, e , din fericire, inevitabil, ca mare constructor. Iese, evident, din modă.
Eliade e primul indologist român în senssul deplin al cuvântului, cu studii formale în India, cu doctorat pe un subiect indian, yoga, obţinut în Bucureşti. Acesta a fost un început de urmat, fie şi de formă, în amintirea lui. A publicat o operă literară indologică în româneşte, extinsă la istoria religiilor, în continuitate. Background-ul românesc indologic este necunoscut în afara României, astfel că indianiştii români beneficiază de anumite intimări, voite ori nu, datorate şi trecerii timpului. Cine începe studii indiene, tocmai datorită exemplului său, şi-l ia ca model, chiar cu exagerări imitative, însoţite şi de infidelităţi superficiale.
Studiile indologice au fost ca şi interzise în blocul sovietic (sanscrita prohibită şi în Bengalul comunist, până deunăzi), sau au fost utilizate propagandistic, antiindian, antireligios, antisocial. Vedele au fost studiate în puşcării prin alfabet Morse. Eliade ştia asta. Când Radhakrishnan, pe atunci vicepreşedinte al Indiei, viitor preşedinte, a vizitat România, se spune că a intervenit pentru eliberarea poetului Radu Gyr, coleg de generaţie, condamnat la moarte. Şi pandit Nehru a intervenit, prin U Thant, secretar general al ONU, pentru eliberarea deţinuţilor politici din România, lucru pe care am avut prilejul să-l reamintesc în cuvântul ţinut la acordarea doctoratului honoris causa E.S. Shankar Dyal Sharma, preşedinte al Indiei, rugându-l să intervină pentru eliberarea grupului Ilaşcu.
SUNETUL CALCUTTEI
„ Am început să fredonez o melodie din Bhoirobi. Cred că ai simţit şi tu că modulaţiile acestei melodii trezesc un sentiment straniu. Când o aud, mi se pare că mâna uriaşă a unei legi învârteşte necontenit mânerul unui instrument muzical şi jalnicul glas ce se înalţă din acea rotire se preface într-o melodie profundă şi patetică apărută din străfundurile întregului univers.” (Rabindranath Tagore, Calcutta, 12 iunie 1889).
„Petrecerea a început cu bomboane şi tango. Dar nu bomboanele şi tango-ul Europei. Cele dintâi sunt mult mai mari, mai tari, mai dulci. Cel din urmă nu se dansează – ci se cântă. Cântul e obligatoriu. Nu trebuie să ’ai glas’, să ’ai ureche’. Totul e să cânţi; una din fete are grijă să te lovească peste mână când cânţi fals.” (Mircea Eliade, Calcutta, 23 ianuarie 1929).
Prin 1946, în drum spre Darjeeling, Maica Tereza aude o chemare în chemare, de a ajuta săracii săracilor, bolnavii şi muribunzii de pe străzile Calcuttei.
Maidanul e o turnantă de evenimente ludice, pe vârste, specii, obligaţii, aventuri, sieste, surprize, reculegere, un izlaz metafizic atotpurificator, mai mântuind din negrul poluării, ca la Copşa. Între el şi Victoria e contrastul nativităţii cu moartea preţioasă, a ancestralului cu alienatorul – şi el înghiţibil, nu numai mestecător cu glonţul şi complexul stăpânului. Verdeaţă arhaică înconjurată de urbanitate, de unde s-o mai ţine totuşi şi albul Victoriei - lacul împrejmuitor are apă care mai seamănă cu apa.
Iarba maidanului, roua ei, ce dimineaţă navigabilă. Care pictezi, care meditezi, care cerşeşti ţie însuţi, care bordelezi, poliţezi, călăreşti, baseboleşti, fotbaleşti, socialeşti, codeşti, ca a treia parte, nici jumătate din apocatastază. Parcă am uitat şi de Shantiniketan. Te aprinzi şi te stingi la fel de repede în India. Byron the transformed, deformed (despre Byron, child of passion, fool of fame, by Benita Eisles). Toată lumea ajunge la misiune, tot omul indian sepoy-gandhian s-a culcuşit în memorialul victorian, întru un paradox de ironie a istoriei răsturnabile în roată. La fel ne vom fi interiorizând fiecare evenimente insesizabile în care însă s-ar zice că suntem plonjaţi direct de
soartă.
Shankaracharya
SUNDARYA LAHARI
Frumoasa Unduire
1
Shiva shakti una de nu-i cu puterea-i cel augural
Nu poate zamisli nici macar sa se urneasca din loc nu poate
Si cum fara virtute ar indrazni cineva sa ti se prosterneze in ruga
Tu venerata de zeitatile facerii proteguirii si distrugerii
2
Dintr-un fir de praf de la picioarele tale facatorul
Creeaza lumi intr-una proteguitorul le poarta cu o
Mie de capete distrugatorul le preface in scrum
Spre a implini ritul ungerii trupului sau cu cenusa
3
Induratoareo esti soarele alungand intunericul nescrisului
Torentul trezviei negandindului piatra cintamani
Atoate datatoare saracului celor inecati in marea nasterilor
Le esti coltii mistretului Varaha incarnand pe Vishnu
4
Toti ceilalti zei imprastie daruri cu toate mainile
Numai tu nu ci ne aperi de inficosare ne darui
Roade mai mult decat dorinta noastra in toate lumile
Tu alinare numai la picioarele tale aflam adapost
5
Mama celor ce-ti ingenunche inchinandu-ti-se odata Vishnu
S-a facut femeie si l-a atatat pe sihastrul suprem dusmanul lui Pura
Si Amor prosternandu-ti-se distruse pocainta marilor intelepti
Orbindu-i cu forma-i colirul din ochii soatei sale Rati
6
Fiica muntelui Himalaia primind o tandra privire a ta
Amor cucereste aceasta lume numai cu arcul sau
Si cinci sageti de flori struna fiind albinele surugiu
Primavara caleasca adierea dinspre miazazi
7
Apara-ne dinainte cea fara seaman fala distrugatorului lui Tripura
Fata stralucindu-i precum plina luna de toamna
Trupul greu de urcioarele tatelor cat tamplele de elefant
Mainile purtand arcul sagetile funia si boldul
8
Putini alesi ti se inchina unda constiintei cidanandalaharim
Asezata pe genunchii supremului augur in culcusul formei augurale
Din salasul cintamani plin de arbori kadamba pe o insula
Nestemata tu inconjurata de ceri in mijlocul oceanului de ambrozie
9
9
In lotusul cu o mie de petale sahasrara petreci secret cu domnul tau
De-ati suit calea toata kundalini pamant in muladhara
Apa in manipura foc in svadhisthana aer in anahata
Eter deasupra in visudhi si minte in ajna intre sprancene
10
Slavita te scobori din inaltimi ametitoare spre salasu-ti
Inrourand toate vinele cu nectarul picurat de picioarele tale
Si prefacandu-te insati intr-o serpuitoare incolacire
Adormi in golul fin muladhara precum radacina lotusului
11
Atotputernico salasu-ti se face in patruzeci si patru unghiuri
Cu patru roti de bunaprevestire cinci alte roti de putere
Noua radacini temeinicindu-te din fire si trei linii
Incercuitoare acoperind opt si saisprezece petale
12
Tie fiica a muntilor inzapeziti frumusetea
Zadarnic poeti mari ca Brahma incearca a o zugravi
A te vedea-si doresc zane ceresti precum Urvashi ori Rambha
Inchipuindu-si imbratisarea binecuvantatorului
13
Atotputernico arse dau navala cu sutele codanele
Cu pletele despletite panza dezvelindu-le sanii
Sariurile de matase lunecandu-le sa prinda
Uratul hodorogit neiubit de-l miluisei cu o ochire
14
Atotputernico perechea picioarelor tale de lotus e
Mai presus de cele cincizeci si sase raze din miezul terrei
Cinzeci si doua din apa saizeci si doua din foc cincizeci si patru
Din aer saptezeci si doua din eter si saizeci si patru din gand
15
Amutesc in gura alesilor vorbe mai dulci ca dulceata
Mierii laptelui strugurilor numai ce o data ingenunchiara
Dinainte-ti alba luna de toamna purtand luna noua giuvaer in coroana
In mana cu o carte si rozar de cristal de dar si nefrica
16
Putinii si bunii inchinandu-se imbujorata splendoare
Precum soarele infloreste lotusii roind in mintea poetilor
Incantand o lume cu adancile lor incantatii sringara lahari
Raurind unde feciorelnice ale patimii zeitei intelepciunii
17
Mama cine la tine mediteaza la insotitoarea-ti Vasini si celelalte
Izvoditoarele cuvintelor bune frumoase ca pietrele de luna
Devine compunator de mari opere de arta in fragede expresivitati
Precum fata lotus a zeitei intelepciunii asemanandu-se marilor
18
Zane ceresti precum Urvashi avand frumosi ochi tremuratori
Ca ai porumbitelor padurii palesc sub vraja celui meditand
La tine scaldand cerul si pamantul in focul slavit al razelor
Trupului tau asemanatoare bujorilor rasaritului de soare
19
Regina distugatorului cine-ti mediteaza kamakala
Vazandu-ti fata punct jos sani pereche mai jos pantecele
Pe loc poate lua mintile femeilor ca pe nimica
Acela iute poate cuceri trei lumi tu cu sani soare si luna
20
Cine te mediteaza statuie in piatra de luna
Izvorand ambrozie din razele mii ale formelor tale
Surpa semetia serpilor ca sakunta regina Garuda
Si vindeca pe cel febril dintr-o privire atotlecuitoare
21
Alesii unduirii preainalte intru binecuvantare
Zaresc in mintea-le nemaiizanita fata formei tale
Fulger viere de soare fulger foc miezuri sufletului
Para suprema-n luciul mahalotusului petale mii
22
Zamislitoareo numai tu mantuind cu adevarat
Plecandu-ti la picioare coroana Vishnu Brahma Indra
Apleaca-ti bunatatea privirii asupra robului
Tau spunandu-ti zamislitoareo vezi-ma
23
Arcata-ti forma sub greul tatelor bujor de purpura
Din trei ochi privind pe crestet creasta purtand luna plina
Cum pare-mi-se jumatatea dreapta ti-o ai apropiat
Neindestulata de stanga binecuvantatorului
24
O clipa miscandu-ti spranceana a tandra porunca
Lumea o face facatorul o tine tiitorul
Distrugatorul o distruge spre sine intorcandu-se
Dumnezeu isi topeste forma in binecuvantarea-ti
25
Binecuvantarea puja inchinarii la picioarele tale
E si puja treimii zeilor dintru trei haruri nascuti
Cum se tin aproape intr-una sub talpile tale
Coroanele aplecandu-si mainile impreunandu-si
26
Inalt preacurato atoatefacatorul moare
Atottiitorul moare ingerul mortii moare
Atotbogatul moare atotveghetorul ciorchin de zei
Inchide ochii in potop pe cand sotul tau te curteaza
27
Cu ochii tie pierduti vorba-mi in dodii fie rostire
Numelui tau madularele inchinare umbletul inconjur
Hrana ofranda jertfita zacerea plecaciune tie
Tot ce-mi e pe plac prefacandu-se in inchinare tie
28
O mama dumnezeu dupa dumnezeu piere chiar band ambrozie
Prapaditoare de moarte batranete si frica de dusmani
Ci fara sfarsire-i zamislitorul binecuvantarii
De inghiti otrava cea mai rea si cum ocrotit de cerceii-ti
29
Cand te ridici a-ti intampina creatorul binecuvantarii
Sosit acasa pe neasteptate si dumnezeu dupa dumnezeu
Ti se inchina ei fereste coroana lui Virinci
N-o frange pe a lui Vishnu ocoleste coroana lui Indra
30
Intruchipate cum flamele disolutiei sunt dar celui ce zice
Tie ma inchin inconjurata pretutindeni de raze
De putere precum anima izvorand din forma stralucinda
Si carui bunastarea celui cu trei ochi ii pare abia iarba
31
Dumnezeul fiintelor cand crease lumea in totalitate
Cu saizeci si patru de tantra multumise puterile ascunse
Ci la vorba ta a adaos pamantului a ta Tantra
La toti daruindu-le cele patru dharma artha kama moksha
32
Mama tu lui Shiva shakti literele kamal ksitir atha
Ka a e la ha sa ka ha la sa ka la adaugate
Celor trei hrims vezi paramaraharyah
Se prefac in numele si chipul tau namavayavatam
33
Nestramutato cei alesi dorind a se bucura intr-una
De binecuvantarea-ti te slavesc insirand in rozariu
Pietre precum cintamani picurand libatii de unt pur
Incantand mantra cea mare panchadasi incepand klim hrim srim
34
Prea luminato esti trup zamislitorului de binecuvantare
Cu soarele si luna sanii-ti fiindu-ti sine cel pur cu noua fete
Asemeni lui si tie potrivit incantandu-ti-se
Nemuritoare binecuvantata samarasaparaananda
35
Minte esti eter aer esti si foc si apa si pamant
Insati esti lumea nimic nu exista in afara de tine
Har fericit dintru dezmarginire pre sine a te intrupa
I te harazesti mireasa tanara lui Shiva cid-ananda
36
Slavesc pe atotfericitorul dintre sprancenele tale ajna-ceakra
Iradiind ca mii de sori si lune avandu-te parte-i atotputernicie
Asupra careia meditand in credinta traiesti pe lumea
Harica nemaivoind lumina neatinsa de soare luna si foc
37
Ma inchin atotbinevoitorului din a ta visudhi-ceakra
Pur cristal luminandu-se eter si tu partasa lui Dumnezeu jumatate
De lumina-va astrala bucura-se lumea intunecata la minte
Precum pasarea ceakori scaldandu-se in razele lunii
38
Ma inchin celor doua lebede fara seaman ham si sah plutind in mintea
Celor de seama-ndulciti la mierea stiintei din lotusul in floare
Si din gangureala carora iau fiinta optsprezece arte
Si care cern binele din rau precum laptele din apa
39
Mama ma inchin mereudistrugatorului din a ta svadisthana-ceakra
Aratandu-se in forma focului preaputernicei a carei privire
Inrourata de bunatate vindeca in racoare cand uitatura
Manioasa a distrugatorului arde lumi intru apocalipsa
40
Ma inchin celui albastru nor salasluit in a ta manipura-ceakra
Infulgerat intru stralucirea puterii distrugatoare de intuneric
Inluminat cu arcul lui Indra batut cu geme si ploi miloase
Peste cele trei lumi arse de distrugator in marea disolutie
41
Meditez la a ta muladhara ceakra avand noua fete
Dansand cosmicul dans in noua rasam impreuna cu insasi putinta dansului
Astfel aceasta lume se mai naste o data din tata si mama
Prin buna-voirea acestei perechi nicicand despartindu-se
42
Fiica muntilor inzapeziti cine-ti zugraveste coroana de aur
Batuta in sori precum geme va zari luna plina in luciul
Multsplendidelor pietre de pret intru aurul
Coroanei tale de aur coroana ta precum arcul lui Indra
43
Bine vestitoareo risipeste intunericul din mintile noastre
Cu pletele parului tau moale si des de lotusi albastri in floare
Imi pare cum ca florile arborilor dintr-a lui Indira gradina
Se pogoara aici spre a se invrednici de adevarata-le mireasma
44
Fie-ne bunastare cararea parului tau purtand sindura
Asemanandu-se soarelui in rasarire prim ostatic
In pletele tale dese intunecoase si pline de lupta
Imi pare izvor undei frumusetii fetei tale saundaryalahari
45
Fata ta umbreste radianta lotusului tu bland suras
Dinti frumosi tandrete cu ochii sau ca albinele
Distrugatorul lui Amor soarbe mierea fericirii
Carlionti gingasi pe frunte ti se risipesc tot ca albinele
46
Imi pare fermecata-ti frunte stralucitoare si pura
Ca o a doua luna noua in coroana prinzandu-ti-se
Fata langa fata luna noua langa luna noua
Intru o luna plina innourata de ambrozie
47
Mama Uma incruntata a curma spaima universului
Spranceana ta aplecata spre albinele ochilor imi pare
A fi arcul lui Amor instrunat in mana lui stanga
Si astfel ascuns la mijloc de bratul din fata si degete
48
Ochiul tau drept intruchipand soarele zamisleste ziua
Ochiul tau stang intruchipand luna zamisleste noaptea
Ochiul tau de-al treilea radiant precum lotusul intredeschis
Zamisleste amurgul la intalnirea noptii cu ziua
49
Privirea ti-e vasta Vishala norocitoare Kalyani
De neinvins Ayodhya de catre lotus unda Dhara
De bunatate atat de dulce Madhura proteguitoare Boghavati
Avanti victorioasa Vijaya capitale cuvinte
50
Ochiul tau de pe frunte parca s-ar inrosi gelos
Pe ceilalti ochi precum albinele gata a gusta noua emotii
Si de nedespartit de cele doua urechi nerabdatoare
A se bucura de mierea florilor compuse de poeti
51
Mama tandra ti-e privirea de dragoste spre auspiciosul Shiva
Plina de impotrivire fata de ceilalti furioasa pe Ganga minunandu-se
De al treilea ochi al domnului speriata de serpii-podoaba viteaza
Ivind sangele lotusului buna cu ai ei miloasa cu mine
52
Putere ce improspatezi intr-una neamul inzapezitului munte
Cei doi ochi ai tai zburand spre urechi cu penele genelor
Au de gand sa scoata din minti pe distrugatorul lui Pura
Intocmai sagetilor lui Amor trase pana la ureche
53
Indragito de Domnul colirul iti colora cei trei ochi
Rosu alb albastru precum triada harurilor rajas sattva tamas
Generatoare ale zeitatilor creatiei protectiei si distrugerii
Intru tine dizolvandu-se la vremea marii disolutii
54
Zeita cu inima data domnului creaturilor din ochii tai
Plini de mila prietenoasa si impodobiti cu trei culori
Rosu alb negru ai faptuit intalnirea sfintelor trei fluvii
Sonabhadra Ganga si Yamuna spre a ne purifica
55
Fiica regelui muntilor spun invatatii ca atunci
Cand tu inchizi si deschizi ochii creezi si distrugi lumea
Atunci spre a protegui acest intreg univers nascut prin
Deschiderea ochilor tai tine-i mereu deschisi neinchisi imi pare
56
Eterno ochii deschisi ai pestilor se ascund in apa rusinati
Negresit de ochii-ti spunand povesti urechilor tale
Zeita bunastarii salasluita in ochii tai paraseste albastrul
Lotus inchis dimineata si intra printre petalele-i noaptea
57
Bineprevestitoareo si scalda-ma biet de departe in ochii tai
Ce ajung pana la urechi si se aseamana intredeschisului lotus albastru
Binecuvantat voi fi astfel si nici tu n-ai paguba
Cum si luna isi raspandeste razele peste padure si palat la fel
58
Fiica a regelui muntilor curbura dintre ochii si urechile tale
Pare oricui a fi arcul lui Amor cu florile sageti
Astfel privirea indarat din coada ochilor tai
Taind calea urechilor seamana tragerii unei sageti
59
In oglinda obrajilor ti se reflecta cerceii rotunzi
Si fata ta imi pare carul cu patru roti al lui Amor
Ce-l invredniceste a lupta cu domnul peste Pramathas Shiva
Gata de navala peste pamant roti soarele si luna
60
O indragita domnului auzindu-ti dulci laude cantate
De invatata Sarasvati unda nectar amritalahari
Iti misti capul cu incantata pretuire pe cand
Cerceii clincheteaza cling cling aplauzele tale
61
Flamura neamului inzapezitului munte mlada de bambus
Nasul tau respire intru plinirea faptei noastre timpurii
Mladitei pline perle eterice dand pe din afara
A le purta aduse de aer prana pe nara stanga
62
Zeita cu dinti frumoasi buzele rosii din fire iti seamana
Ti-oi spune cu ce cand lujerul coralului va rodi
Sangele poama de bimba tocmai iti rasfrange buzele
Cum nu s-ar rusina asemuindu-li-se cat de putin
63
Se satura pasarile ceakora cu dulceata surasului tau
Revarsata lumina de luna plina a fetei tale
Apoi cu pofta de acru beau unde nectarice amritalaharim
Ale razelor lunii noapte de noapte ce le par ovaz acru
64
Mama ti-e limba rosie floare de hibiscus recitand
Neintrerupt norocitoarele haruri ale sotului tau
Pe varful ei cristal alb asezata zeita Sarasvati
Se inroseste pana se aseamana rubinului
65
Mama de-ai invins demonii si apoi coifurile si-au scos de pe cap
Zeii razboinici Subrahmanya Indra si Vishnu ci mai purtand
Scuturi si neputandu-se impartasi din nirmalya celui auspicios
Le-ai dat camfor ca luna alb de-l mancara si se saturara
66
Cand zeita sunetului canta la vina faptele domnului
Creaturilor tu clatini capul rostind vorbe de lauda
Dulceata vocii tale atat intrece armonia strunelor
Ca zeita muzicii ascunde vina si-o face sa taca
67
Fiica a muntelui cum sa-ti zugravim barbia fara seaman
Manerul oglinzii il mangaie cu varful degetelor
Tatal tau inzapezitul munte apoi il ridica iar si iar
Domnul tau invapaiat de dorinta buzele a-ti sorbi
68
Gatul tau trupina lotusului ce fata iti este sub par
Ravasit zi-n zi de imbratisarea invingatorului lui Tripura
Siragul de perle in jos cat de alb pare intunecos
Frunza de lotus dinaintea sandalului inmiresmant
69
Zeita haruita intru ale muzicii trei linii pe gat
Ca de la cordelele ce domnul tau ti le-a legat la nunta
Stralucesc asemeni hotarelor celor trei sate de unde
Vin melodiile dulci Shadja Madhyama Gandharva
70
Speriat de unghiile domnului tau dusman lui Andhaka
De-i taiase mai inainte unul din cele cinci capete Brahma
Nascut din lotus inger creatiei cu cele patru ramase
Iti lauda frumusetea mainilor lujere de lotus a-l mantui
71
Uma spune-ne tu cum sa zugravim rapitoarea frumusete
A mainilor tale cu unghii mai radiante ca lotusul rosu in zori
Ci rosul lotus nici impreunat culorii picioarelor lui Lakshmi
Nu ajunge nici a saisprezecea parte din frumusetea mainilor tale
72
Mama zeita risipeasca-ne durerea tatele tale
Cum iti alaptezi deodata fiii Kumara si Ganesha
Cel cu fata de elefant isi duce mana la tampla a tata-ti
Nelinistit si grabnic intru fostul parintilor raset
73
Zeita flamura regelui muntilor fara tagada
Tatele-ti sunt nestemate potire cu ambrozie
Fiii unul fata de elefant si Kartikeya ucigasul demonului Kraunka
De-au supt raman eterni copii nemuritori in feciorie
74
Mama tatele tale poarta sirag de perle de pe
Tamplele celui cu fata de elefant preacurate in alb
Ci oglindindu-ti buzele inrosindu-se ca poama de bimba
Astfel asemanandu-se gloriei domnului tau rasfrante in maretie
75
Fiica a muntelui laptele revarsat din tatele tale
Imi apare ocean de ambrozie izvorandu-ti din inima
Unda de trezvie ce-o bau cu voia-ti si acest copil din Dravida
Ajungand sa compuna opere cu ecou in minti de renumiti poeti
76
Mama fiica a muntelui cand flacarile maniei
Distrugatorului il acoperisera Amor plonja in lunca
Adanca a buricului tau lumea se uita la suvita
De fum ridicandu-se ca la dara tuleielor pe piele
77
Augurala mama parul de deasupra zveltului tau mijloc
Precum marunta unda a intunecatului rau Yamuna
Da inteleptilor si parerea ca hotarul dintre potirele
Tatelor s-ar exila in adancul buricului scapand din stransoare
78
Fiica a muntelui buricul tau infloreste precum
Unda lina a fluviului Ganga ori brazda lujerului de par
Purtandu-ti lotusii sanilor ori flama lui Kama intru soata-i Rati
Ori gura pesterii unde ochii domnului tau isi mantuie ispasirea
79
Icoana feminitatii fiica muntelui ferita fie-ti mereu
Talia zvelta apasata de greul tatelor
Incordandu-se incet-incet ca spre a pocni
Precum copacul spalat de potop de pe malul raului
80
Zeita mijlocul ti-e prins ca de lujere de lavali
In intrarea pantecului altfel sanii grei l-ar rani
Potire de aur atatate de Amor zvacnind in parti
A-si lasa vesmantul dulce cand tu esti cu gandul la domnul tau
81
Fiica muntelui regele muntilor lua greul si
Vastitatea versantilor sai si ti le facu zestre
Asa se face ca soldul iti este greu si vast
El ascunde pamantul si-l face usor ca fulgul
82
Fiica muntelui maiastra iubirii invingatoare ramai
Coapsele tale bat trompa elefantului salbatic tulpina bananului de aur
Frumosii-ti genunchi intariti de prostrarea intru
Domnul tau pravalesc tamplele elefantului lui Indra
83
Fiica muntelui tremur cu tremur picioarele tale-s
Sagetate nastrusnic de Amor ci inca pe atatea sageti
Tremuri a invinge pe domnu-ti distrugatorul cum varfurile
Lucesc precum coroane de ingeri slefuindu-ti unghiile
84
Mama pune-ti fii buna si pe crestetul meu talpile eflorescente
Impodobind upanisadele vedele incoronand
Ti le uda Ganga in ruga din rasaritul par al domnului creaturilor
Iti radiaza rosii precum rubinul din coroana lui Vishnu
85
Lasa-ne a spune plecaciune picioarelor incantand ochii
Atat de stralucite si aprinse de rosul herborial
Domnul fiintelor este gelos pe arborii de ashoka
Din gradina ce tanjesc a fi calcati de talpile tale
86
Cand lotusul piciorului tau loveste fruntea domnului tau
Pe cand dragostindu-va el spune numele alteia si-si lasa capul
Rusinat atunci si Amor isi racoreste ranchiuna pe domnul tau
De a-l fi ars si victorios se proclama in clinchetul bratarilor gleznelor tale
87
Mama nu e de mirare ca picioarele-ti intrec lotusul locuinta
Ferice zeitei bunastarii petalele-i cad iarna i se inchid noaptea
Pe cand picioarele-ti slavite haladuie-n zapada si noaptea
Ele imbogatesc nesfarsit pe rugatorii-ti cu mintea in rit samaya
88
Zeita cum de asemanara poetii spinarea testoasei
Cu varful picioarelor tale aparandu-ti credinciosii
Si cum sa ti-l fi inaltat dusmanul lui Tripura gratios
Si sa ti-l puna pe piatra de moara la nunta voastra
89
Zeita de casapisi demonul Canda picioarele-ti instaresc
Saracii rugandu-ti-se tu razi de arborii kalpaka din cer
Rodind in ramurile fragede poame numai pentru ingerii din cer si-ti razi
Si de nimfa ceresti cu unghiile ca zece lune inchizandu-le lotusul mainilor
90
Lasa-mi viata mintii si simturilor sa fie albina
Cu sase picioare pasind pe lotusul piciorului tau
Ce indestuleaza saracul dupa dorinta cu miere si frumusete nesfarsita
La fel de aratos ca un buchet de flori de kalpaka
91
Zeita frumoasa la umblet lebedele din preajma ta
Iti tot invata pasii gratiosi mereu poticnindu-se
Astfel lotusul piciorului tau parca le arata cum sa paseasca
In clinchetul bratarilor de la glezne batute cu pietre scumpe
92
Zeii creatiei protectiei distrugerii se pierdura in salasul tau
Cel augural invelit in alba-i preastralucire
Imbujorat de rasfrangerea razelor din tine izvorand
Bucura ochii intruchipand rasa iubirii sringara
93
Gratioasa putere a celui augural spre a protegui
Lumea infloresti imbujorata carliontata surazand
Cuminte blanda ca floarea de sirisa in inima diamant
Sanii atat de svelta in talie si pulpele vaste
94
Pata lunii e mosc luna e apa in albie de smarald
Amestecata cu lunare raze de camfor vazand cum
Zi de zi intru bucuria scaldei o golesti creatorul
O umple iar si iar de dragul tau acesta-i adevarul adevarat
95
Tu esti consoarta domnului suprem invingatorul lui Tripura
Ci mintea nestatornica nu e in stare a ti se inchina
La picioare de aproape astfel zei precum Indra se multumira
La poarta cu celelalte puteri ale tale ca anima
96
Prea curata ideala feminitate multi poeti se indreapta spre
Zeita intelepciunii consoarta facatorului altii prin feluri de bogatii
Se fac lorzi ai zeitei bunastarii ci sanul tau il atinge
Numai dumnezeu marele nici macar arborele de kuravaka
97
Regina supremului inteleptii te vad fiind zeita
Intelepciunii soata facatorului zeita bogatiilor
Soata proteguitorului fiica muntelui soata distrugatorului
Ci tu a patra forta mahamaya de nepatruns orbesti universul
98
Mama spune-mi cand poate invatacelul tau bea apa
Ce picioarele ti-a spalat amestecata cu herburi inrositoare
Prefacand si tonti din nastere in poeti si semanand
Sangeriei licori din lotusul gurii zeitei intelepciunii
99
Cel ce ti se incredinta intru stiinta si nenevointa
Intrecator facatorului si proteguitorului acela cu trup orbitor
Dezmargineste gandul soatei lui Amor si fara mai nastere
Traieste indelung si se bucura de fericire nemarginita
100
Mama lauda aceasta compusa cu propriile-ti cuvinte se aseamana
Inchinarii luminii catre soare cu chiar razele lui
Ofrandei catre luna cu apele revarsate din piatra de luna
Si facerii pe plac oceanului cu propriile ape
In romaneste de George Anca
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu