sâmbătă, 1 aprilie 2017

VINE SERGIU CIOIU

VINE  SERGIU  CIOIU

Sergiu Cioiu prezintă spectacolul „Râsul-Plânsul-Iubirea” în luna mai în România
March 28, 2017  |   Filed under: Romania canta  |   Posted by: admin

In mai 2017, Sergiu Cioiu revine pe firmamentul spectacolului din România, după lansarea dublului CD “Cioiu canta Mandy - Vântule și alte cântece(EUROSTAR, 2016) și a unui volum, cu tentă biografică, intitulat Nu știm aproape nimicPusa Roth in dialog cu Sergiu Cioiu (Editura Ars Longa), alcătuit de autoarea Pușa Roth. Volumul este însoțit de un audiobook – o trecere în revistă a acelei epoci, în care s-au lansat cîntece esențiale din repertoriul artistului.

SERGIU CIOIU este un cunoscut interpret de muzica usoara ai anilor’60, ’70, lansand mari piese de succes precum “Cantecul vantului”, “Glasul tau”, “Pentru cine?”, “Mersi, Becaud”, “Poarta sarutului”, “Masa tacerii”, “Primul loc de pe pamant” sau ”Cine a gasit tineretea mea?”. In anul 1982, artistul s-a stabilit in Canada.
In 2016, artistul a fost invitatul echipei IERI-AZi-MÂINE (TVR 2) si a sustinut un microrecital foarte aplaudat, pe scena Teatrului de Revistă “Constantin Tănase, unde a debutat in anul 1964.
Revenit din nou în țară, Sergiu Cioiu se adresează publicului, prin spectacolul RASUL-PLANSUL-IUBIREA, dupa un vers al unui poem de Marin Sorescu, cu participarea cunoscutei si remarcabilei actrițe, Florina Cercel și a excelentei Silvia Dumitrescu, valoroasă interpretă de muzică pop.
Un spectacol special, muzical, poetic, tandru si ironic în care teatrul și cântecul impreună fac un excelent divertisment, pentru un public, dornic să vadă o asemenea producție kaleidoscopică, voit minimalistă, în care acompaniamentul va fi asigurat de doi excelenți muzicieni instrumentiști, Lyuben Gordievski - pian, clape, baian și Vlad Crețu - chitare.

FLORINA CERCEL este binecunoscută ca fiind o actriță desăvîrșită, cu o gamă largă de posibilități actoricești, creatoare a unor roluri memorabile, dramatice și comice, întruchipînd, atât personaje din teatrul clasic, cât și caractere din dramuturgia modernă, sub direcția unora dintre cei mai importanți regizori ai teatrului românesc.
Doamna Florina Cercel va prezenta, în acest spectacol, o drama adaptare proprie, intitulată “Camerista”, dupa o nuvela de Hermann Broch, un monolog al unui alt personaj fascinant, declanșator sigur, al unui excelent one-woman-show , o poveste despre iubire,pasiune,minciuna,tradare si justitie.

SILVIA DUMITRESCU, una dintre cele mai apreciate cântarețe de muzica pop, cunoscută, pentru dinamismul de rockeriță și pentru un debordant stil pop și, nu mai puțin, ca interpretă ideală a unor cântece ale inegalabilului compozitor Adrian Enescu, si al compozitorului Florin Ochescu. In spectacol, Silvia va canta, in replica cu Sergiu Cioiu, si piese din repertoriul consacrat de acesta

SERGIU CIOIU, un artizan al cântecului și al zicerii, numit de unii admiratori, “un gentleman al cântecului”, surprinde printr-un repertoriu în care muzica servește perfect textul sau poemul. Poezia scrisă devine o adevărată inspirație pentru actorul care o recrează, într-o adevărată fuziune cu spectatorii.
În acest spectacol, Sergiu Cioiu joacă rolul unui crooner, alături de cele două partenere, o mare actriță și o vedetă a cântecului pop, din România…
Activitatile sustinute de Sergiu Cioiu in Romania, in perioada 30 aprilie – 05 iunie 2017.

09 mai (ora 19) - Craiova, Teatrul Marin Sadoveanu, “RASUL, PLANSUL, IUBIREA”  un Caleidoscop cu  Florina Cercel, si Silvia Dumitrescu.

12 mai (ora 19) – Bucuresti, Teatreli.  “Pe cine numim …Eu !” – One Man Show.  

20 mai – Ramnicu Valcea, Biblioteca Judeteana. “Pe cine numim…Eu “, One Man Show, si lansarea discurilor “Vantule si alte cantece – Sergiu Cioiu canta Alexandru Mandy” si “Pe cine numim…EU”, ce cuprinde texte dupa poeziile lui Marin Sorescu.

23 mai – Centrul Cultural Jean Louis Calderon. Recital si lansare de discuri “Pe cine numim…EU” si “Vantule si alte cantece –  Sergiu Cioiu canta Alexandru Mandy”.

26, 27 si 28 mai – Valenii de Munte. Festivalul dedicat lui Miron Radu Parschivescu, in cadrul caruia va sustine un recital cu piese pe versuri de Miron Radu Paraschivescu.


Corespondență  SERGIU CIOIU – GEORGE ANCA

 (29 mar 2017)

SERGIU CIOIU
Bună ziua,

Mulțumesc pentru mesajele interesante, unele a tot inspirante.

Scene Cantos îmi inspiră un show fantastic suprarealist.
Am deja personajul la care am puțin de lucru, ca să devină absolut independent și spectaculos prin sine insuși.
Ar mai fi nevoie de un pianist virtuos cu deschidere spre experiment, un alter ego al personajului.



Experimentele lexicale și contopirea imaginii în sunet cer un cadru neobișnuit, special. Un decor cu un orizont probabil... nedefinit.

Cred că se poate crea un asemenea experiment. Depinde de un producător care să aducă public, oarecum avizat, într-o sală, deja cunoscută și deschisă experimentului. Poate la Casa Studenților. În orice caz, e de preferat, una care are un pian de concert sau măcar un pian cu coadă scurtă bine acordat.
Ar parea puțin snob, pentru zilele noastre, cam greu de argumentat, dar în ton cu nebunia și ciudățenia acestei lumi, în care totul pare imprevizibil. Modalitatea pe care o propun este destructurarea spectaculară.

Voi fi la București toată luna mai.

Sergiu Cioiu




SERGIU CIOIU

On Saturday, March 25, 2017 5:35 AM, Sergiu Cioiu wrote:


Două spectacole, la alegere, care ar trebui să circule puțin. Nu stau decît o lună în București. Luna MAI! Desigur, voi circula prin cîteva locuri în România. Sunt invitat la un festival M.R.P. Dar se mai pot ivi și altele, Aștept vești de la producători/organizarori și prieteni. 
Pe 12 mai, prezint spectacolul "Pe cine numi...Eu" la Teatrelli. (one-man-show)  
Celălalt spectacol care funcționează, este RÂSUL - PLÂNSUL - IUBIREA pe care-l prezint în compania doamnelor Florina Cercel și Silvia Dumitrescu. 
Cu cele mai cordiale salutări, 
Sergiu  


GEORGE ANCA



Salve magister! Descindere de zile mari în luna lui mai!


Adiție perenlor afișe, experimentul SCENE CANTOS, în București (Calderon sigur pe 23 mai 5 pm; tatonare ICR, palatul Cantacuzino-Enescu, studio teatral). Desigur, ar tresălta la o întâlnire cu Sergiu Cioiu cei din Râmnicu-Vâlcea (de unde sunt) sau Târgoviște (unde am predat la Universitate) – dar aveți deja un program în creștere, iar nicio sosie n-ar face față... Dumnezeu cu timpul artistului unic...


O să vă spun ce, cine se mai prununță, începând cu Puși.


Ah, Festivalul MRP – rezonanță, pumni... I-am luat cândva un radiointerviu, pe un străvechi UHER – întors în redacție, am înlemnit până azi văzând că nu se înregistrase nimic. Și mai și avusese o nevastă din satul meu, Gica lui Miron.


Perplex de emoție, 

George




SERGIU  CIOIU

Dragul meu, stimate George Anca, stimați prieteni,

Mulțumesc pentru încurajare. Desigur, spectacolul pe care-l vehiculez acum, în luna ce o voi perece în România, pare a avea un program mai special, mai diferit, mai interesant, dar deocamdată, nu sunt prea multe programări și nu cred că vor fi mai multe. Nimic concret nu este clarificat, pînă acum, în afară de două spectacole; la Teatrelli, (12 mai) în București - Pe cine nimim... Eu și - Râsul-Plânsul... Iubirea, la T.N. Craiova, ca și participarea mea la Festivalul M.R.P. De altfel, nu viu în România pentru un turneu, ci pentru un spectacol și lansarea unui nou album, Dar itinerarea unuia din aceste spectacole în două trei locuri ar putea completa dorinșa mea de a mă întîlni cu un public curios, care mă cunoaște mai puțin sau deloc.
Cert, e greu de trezit curiozitatea și dorința unor producători-agenți-impresari, directori de club, să găsească finanțări pentru un spectacol Sergiu Cioiu, oricît de interesant ar putea părea. Deaceea am fost onorat, și bucuros, să prezint acest spectacol, râsul-plânsul-iubireal cu două doamne binecunoscute publicului de teatru și, respectiv, de cântec. Totuși, nici așa, nu simt că se poate concretiza ceva, cu mai multă ușurință.
Pentru a da naștere unui fenomen care să mă aducă mai aproape de noile generații și de un public mai atent, interesat a gusta și a aprecia  spectacole de poezie și muzică sau de cîntec cu text poetic, e nevoie de un efort financiar din partea unor sponsori care să aibe gust pentru a populariza și finanța asemenea gen de spectacole. Fie că este vorba de cluburi ale primăriilor din diferite județe sau
sectoare ale capitalei, fie că este vorba de instituții culturale care pun preț pe acest model, deloc la îndemîna oricui (om-spectacol, oricum, mai economic decît un super-show cu mulți interpreți și orchestranți), fie de întreprinzători/mecene care ar putea sprijini ideea, indiferent dacă un nume ca al meu nu are aceeași trecere la marele public (mainnstream), ca ale unora dintre colegii mei de breaslă care au reușit, în timp, prin muncă, prezență și consecvență să-și construiască un statut de vedete naționale. Nu dau exemple, am toată admirația pentru dînșii/dânsele, indiferent dacă este vorba de actori - maeștrii ai genului, stand-up comici, cantautori sau interpreți/cântăreți de muzică ușoară.

Relaționarea cu oameni care ar putea fi interesați să sprijine un asemenea spectacol sau cu, unii impresari din România, care deja au relațiile și sprijinul unor organisme sau organizații culturale, m-ar ajuta și ar sprijini fenomenul. Nimic nu se poate face fără sprijin și fără o mică echipă de oameni care au influență și relații. Artistul trebuie să trăiască să-și plătească hrana cea de toate zilele și alte cheltuieli inerente, pentru a-și duce, oricît de modest, viața care, dăunează grav sănătății, ca să citez excelentul titlu al cărții de poezie semnată de Lucian Vasilescu.
În concluzie, aștept ceva idei sau propuneri care ar putea fi benefice...


GEORGE ANCA

Maitre,

Uituci, neplatnici!

Din ce-am vorbit până acum - cu Puși, Lucia Verona, Pasi Menzel, Julieta Strâmbeanu, Viorica Vatamanu, Ion Soare (Rm. Vâlcea) – avem deocamdată:
Calderon, 23 mai 5 pm sigur (mansarda unde ați lansat deja, unde-și producea piesele Everac etc.)
Spectacol (Scene Cantos)  de inclus, independent, în Ziua Râmnicului, 20 mai.
Satul Grui lângă București, Snagov), Casa Ștefan Iordache.

Un proiect/manifest/manitest fermentează în virtutea  sublimărilor din ce ați scris.
Îl voi circula pe toate canalele pe măsură ce se înfiripă, definitivează „aprobă”. 

Revin toujours

George


SERGIU  CIOIU

To




Mar 27 at 7:17 PM

Dragul meu, stimate George Anca,

Mai întîi simt nevoia să vă mulțumesc, din toată inima, atît domniei tale cît și minunantei familii de prieteni ai poeziei și cîntecului, care dați atenție prezenței mele în Romînia. Mă impresionează căldura și intenția specială a demersului. Păcat că e numai o lună, dar poate vor fi și alte ocazii, în octombrie/noiembrie.

Cele două spectacole spectacole, care mă readuc oarecum în actualitate, în luna mai, funcționează sub forma unor producții independente, care au absolută nevoie de un buget. Acesta este motivul pentru care ne-am adresat unor organizatori-producători, care ar avea posibilitatea să programeze și să vândă măcar unul dintre ele.


RÂSUL - PLÂNSUL - IUBIREA
costă, în jur de 11 000 RON. 
Pe cine numim... Eu, aprox. 7000 RON.
Întrucît nu se folosesc negative, aceste spectacole se bazează pe acompaniamentul celor doi instrumentiști (Clape  și ghitare), care dau o atmosferă vie show-ului. Ei fac aranjamentele muzicale, conform repertoriului din program care este destul de solid.

Desigur, se va luaa în considerație, locul/sala, numărul de spectatori, dar trebuie asigurate condiții profesionale pentru sunet și lumină.

Pentru detalii și programări, vă rog să luați legătura cu doamna Maria Mitrache Bokor, tel/cell 0721 - 454591

Maria acționează, în calitate de reprezentant de presă, in ceea ce privește posibilele mele relații cu organizatori de spectacole sau impresari. Dînsa are calendarul, cu ieșirile și programările unor eventuale spectacole, lansare a ultimului album, întîlniri cu publicul.

*În cazul unui experiment, cum ar fi SCENE CANTOS și a unei lansări de album, problema unui buget e mai puțin stringentă. Este însă mandatoriu cea a unui sunet profesional și a paticipării unui instrumentist acompaniator.

Îmbrățișare prietenească și calde salutări,

Sergiu Cioiu


SCENE CANTOS de George Anca (excerpte)

SCENE  CANTOS  de  George Anca (excerpte)

Paparuda
ta din din da
Salbămoale
Saraswati
Saloanele doamnei Ratlow

Paparuda
.......
RAMA SITA
Para, Foca
Foc în păr
Erai îmbrăcată în Rama
Para de foc parafoca
Din cald rece necredinţa
Paparuda bozi despăducheaţi
Cu mine să nu vorbeşti aşa
C-aduci Botoşanii-n Giurgiu
După ce că ai ce mă scrie c-am ieşit din pluton în onoare iubirii Dunăre unică
Restul dărâmare
Rama Sita zidirea în brazdă
Iar renunţ la piesă ca toată viaţa să nu mă amestec în viaţa vreunui personaj oricum dăm nas în nas cuţit în cuţit 
…....

ta din din da
.......

ODIN
pentru încă o nepublicabilă perfecţiune
propun toată sanscrita şi speranţa
ca nici un sanscritist să nu mai fie întemniţat
pentru Vede şi celelalte şi un vers
tras dintr-un neam fără sunete
la ordinul tovarăşului Nicolae Sanscritul

.......

Salbămoale

.......

ERAT
trei zile sunt de când tot fluier
astăzi e sărbătoare mare nu ieri
de răsalaltăieri te am în pază
şi nu mai vine nimeni să ne vază
tu şuieri singur eu te ţin
din scurt doar te-oi opri puţin
când nu te-aş auzi mi-aş pierde pâinea
şuierătura ta mi-e mâinea
dar uite ce e ai să cazi
de foame-n sărbătoarea ce e azi
sau te vei odihni pe veci
lăsându-mi porţiile reci
căci limpede-i porunca
taci tu îmi tace munca
apoi vor trece ani să se mai nască
bărbaţi cu gât tăiat de broască
voi flămânzi
mai mult de-o zi
cum tata mare porunci
aşa că zi
nu spune treaz cum ai rămas
suflând pe gură şi pe nas
ai dinţi de frunză cu omizi
sub ei mai poţi să ţi-i deschizi
de ce nu vine nimeni să anunţe
termenul fiert să-ţi dea grăunţe
grăunţele să fie fierte
pe mine sau pe tine să ne ierte
se fluiera pe vremuri doar o dată
de la o casă pân’ la alta roată
de când cu feţe răposate
se fluieră pe cât se poate
ascultă-mă şi tu nu vrei
să te ridic mai înspre ei
din apa mea mâncată
ia hrană adăpată
şi vântul poate c-o să bată
să nu mai fluieri niciodată
ah nu mai fluiera
mi-e mie gura rea
ştii că am plâns mai adineaurea
am învăţat şi eu să fluier tot aşa
o să-ţi arăt că n-am mâncat
nu am băut
uite păsat
urciorul ne-nceput
nici n-am tăcut nici n-am dormit
să fie sărbătoare înmiit
să fie astăzi unul altul
cu jumătate prea înaltul
eu eu să cânt ca tine încă
de când te rog ia de mănâncă
mi-e foame nu pot înainte
de tine să-nghit bob de linte
te ţine şuierul în viaţă
pe mine vorba tăcăreaţă
limba vorbăreaţă
eu să înfulec tu să mori
rămân pe drumuri de miori
pierdute-n şuier de trei ori
îmi iese-n cale lupul mort
eu în spinare că îl port
şi el nu fluieră nici tu
ia nu mai fluiera acu
mănâncă oi de mei cu miei de mei
şi uită-te măcar o dată-n ochii mei
nimic să nu te desclintească
din patima preapăsărească
hei ţi-e pedeapsă asta lasă
o clipă de-a fi om de-acasă
şi te voi răsplăti din când în când
la fel urmându-ţi eu la rând
mă sperii rar şi nu atât
să îţi sucesc şuieru-n gât
să-i zic într-una eu apoi
până-şi vor aminti de noi
cei cu poruncă şi fără poruncă
auzitorii de-o speluncă
ţi se deşiră pieptul ne-ncetat
pe ochi nu te cunosc neşuierat
atunci poftim de fluieră nu fluieri
e sărbătoare mare astăzi nu ieri
vezi cine te îndeamnă să-ţi foieşti
prin pietre dinţii şuiereşti
numai de mine trebuie s-auzi
n-ai alţi călăi de sângele tău uzi
poate ţi s-a părut că moarte îmi căşuni
dar de trei zile mi-s stăpânii buni
sau vezi pustiul cum îl cară
în bâte azi din cale-afară
odată şi odată toţi se scoală
să vadă cum porunca nu-i greşeală
porunca tuturor e în puterea mea
şi de nu fluieri nu mai merge-aşa
voi fluiera când nu vei fluiera
să fie voia sa şi-a sa
dar ţie ţi-e suflarea condamnată
să-i fie vieţii mele plată
cât mai trăiesc să-mi fluieri ca şi lor
apoi să piei că nu ai păzitor
din ce în ce vei duce-o ce şi ce
topindu-te pe fluieratele
o soartă şi mai soartă ca a soartă
cu tine nici se-mpacă nici se ceartă
pe când eu nu îţi sunt ce-mi sunt
şi-mi eşti din cer până-n pământ
tu după şuierele-ţi lungi
la capăt zilelor ajungi
dacă nu fluieri cum te joc
ajungă-ţi zilele pe loc
şi ce te faci dacă n-ai fluierat nicicând
şi eu te-am auzit c-am fost plângând
de mila ta am plâns vrei lacrimi iar
să le înşuierşti cu vrednic har
ia colea chef din solniţă mălai
îmbătător trezeşte-te săvai

.......

Saraswati

.......

7  

(indodii)


stai lupe nu mă mânca
pân’ n-o răsări luna

 de ţi-ar fi mintea-ntr-o parte
te-aş iubi până la moarte

iastă lume nu-i a me
ceialaltă nici aşe

vino bade vino dragă
că mi-i dor şi mi-i de grabă

du-mă doamne dup-aici
unde sunt zilele mici


când ni-aveam noi bade bine
erau calde râurile

de-ar fi mândra unde-i luna
mi-aş vedea-o-ntodeauna

nu bati doamni lumea
până ce-s eu într-însa

mă înţeapă ţânţarii în glezne
la încheieturile mâinilor şi pe frunte
îmi pun ciorapi cătuşe cască
altfel gol şi liber
tăinuindu-mă somnului
de după viaţă

mi-e drag de un secol de mijloc
ce va să vină pierzându-ne urma
vorba în dodii speranţa izvoarelor
jumătatea vieţii acesteia culeasă
de două capete de şerpi încăierate
printre licuricii străvechi
în lumina făcută zilei de apoi

toată noaptea tobele
mistice
fulgere
mistice
a murit la Plevna Ion
toată noaptea
Netaji mort la Taipeh
păsările
mistice
sânge bea în Himalaya
pisica sălbatică
toată noaptea dimineţi
mistice

 Sion Sion şi biblii scrise
în carne doina plâns-ni-se
catolicei gratia plena
ave Maria Magdalena
apoi tot nebăuţi trezvie
porumbul scrumului ne fie
lumină harului fiind
împreunându-i-se ind
Sion Sion şi evanghelii
în carne suflet doina ce li-i

coordonată suprataxă
trăim în vreme de sintaxă
o să murim subordonaţi
pe un pământ bogat în fraţi
cât legăturile regente
se rup în dinţii de talente
mai multe suflete disjung
bătuta brâul câmpulung 
 


ferice poem de odinioară
acum ecleziastul mă omoară
într-o latinească învelită subţioară
de o armată încă barbară
bătându-se din zori în nici o seară  

când încă îi voi mulţumi lui dumnezeu
o să-mi aduc aminte de luceafărul
în versiune sanscrită rugându-l
să i-l dea lui Eminescu pentru revedere

.......

Saloanele Doamnei Ratlow

.......
(D-na Ratlow, Albanescu)

D-na R:           Câte mârliţe o fi prins domnul Ratlow până acuşi?
A:        O, nu pleca domnia lui să te lase şi să pescuiască. Apele-s în seama tinerilor, zice-se. O fi plăcerea unei mărturisiri la mijloc, dorul întârzierilor ce v-au încărcat zilele de celebritate.
D-na R:           Mie?
A:        Când domniei tale, când domnului Ratlow. Cum dragomanul, străbunul Ratlowilor, din partea domniei tale, după pomenire, a dispărut în umbra unei femei, îndrăznesc să cred, secolele adevărate te răsplătiră cu alte daruri.
D-na R.:          Săracul dragoman, mata să fii îndeajuns de cavaler, cam cât pretinde domnul Albanescu să fie bărbatul un filosof, apoi mi-ai ajuta să-l răzbun. Domnului Ratlow atât i-ar fi. Iată cele douăsprezece limbi vorbite de bătrân. Le vezi aici legate în piele de cămilă. O parte sălăşluiesc la Stambul. Altele s-au risipit. Dar mata vei căuta lucruri străine de vremuri şi, odată, cine ştie...
A:        Petrecerile dumitale în Italia, doamnă Ratlow...
D-na R:           Care Italie?
A:        În compania unor italieni...
D-na R:           Dar la Paris, martoră mi-e ducesa de la Roche, tot frumoasă, deşteaptă şi cuminte...
A:        Ducesa?
D-na R:           Nu, hodoroaga n-are inimă...
A:        Ce-ar zice domnul Ratlow să vă asculte?
D-na R:           Domnia lui e plecat, ai primit, de bună seamă, înştiinţarea înălţării domnului...
A: Ratlow.


 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu