marți, 14 februarie 2017

ORANTA

de George Anca

George Anca


ORANTA


nuumele trupului – când spui pe din afară - ne-am regrupat retorica – sunete recompun – nu era țigan – Texas – setea sării – m-a șters pe creștet – poetul râu – chenoză chindia – l-am văzut c-a intrat – se apropie nenorocirle – așteptăm – 1976 – ianuarie 1990



 *
numele trupului alt suflet
în locul făinii iarba din rai
candoare pocăită
cap de listă
cânepitul
între arbitru
şi psihiatru
dat în judecată 

*
când spui pe din afară eşti artist
nu mai discutăm un monolog
nu te invită pentru artă sculptorul
nu redactori nu eseişti

mâinile goale la intrare
steagul Indiei la ieşire
statuia dansa amrita amar
vânzoleală de sariuri pe românce

*
ne-am regrupat retorica
în oglinda spartă a nu ne tăia
las un loc lângă mine
a se perinda vorbitorii

ţărani intimidaţi de critici
literari la ceainărie
nu veniţi după mine
că nici eu nu ştiu unde mă duc

aş lua notiţe după razie
aflând şi planurile
s-a întâmplat aşa repede
că n-am timp să povestesc

*
sunete recompun 
finaluri de graţie
arunc nisip
cormoranilor
aş psalmodia
ca monseniorul
cine ce mai aduce
de acasă din tinereţe

*
nu era ţigan că e alb
cuţitul în mână i l-am pus toţi
ucigaşii n-au culoare
criminalul îţi râde în faţă
scoate şi un certificat
că are probleme psihice

*

Texas
 sex us
 p'a cui
 ţară
Păcui
vară
ajuns
uns

 *
setea sării 
somnul  minţii
de-aş arma
cheag sanguin

mari discuţii
pe constrictori
ne trezește
sinucisa

*
m-a şters pe creştet
pasăre numai zbor
balans austral
nescris roman
ridicarea ceţii
de pe morminte
credinţe de seară
plumb zugrăvind

*
poetul râu 
viaţă de fluviu
mare visându-se 
delfin avatar

insemn poeziei
n-am vorbit servire
n-am servit vorbire
dodii şi iambire

*

chenoză chindia
davai buenos dia
sufletul pecete
pe băieţi şi fete
rână rană prană
transcendariană
mandragora
gora agora

*
l-am văzut c-a intrat
înăuntru p-altă parte
putea să stea toată ziua
ca să prinză şi puii
se formau pe defileuri
în câmpia Boianului
povestire pe frumuseţe
şi aventura zborului
femeile se înţeleg din voce

albastru cu pene albe
nu-i dai un pui şi lu' fi-miu
îi dau da' să-l aleagă
s-ar putea să fie la yerling
da' aci nu sunt şi cu puii
mi-a adus masculul
da' perechea nu

*
se apropie nenorocirile
nesfârşita lipsă de apărare
născându-te murind
haită şi mai hămesită

dumnezeul naşterii
la căpătâi pădure
în pământ arama
de aruncat  aure

nemaifulgerătură
te-ai ales cu nefericirea
îndepărtării de urzoi
ceva prin război

revelaţia ostenirilor
pe consternate hamuri
contemplu nefiinţa lui
dumnezeu gândindu-mă el

tufiş sirian român austral
merinde aurobinde-n
trapeză la Frăsinei
clinchetând Algerii

*
aşteptăm ce n-aşteptăm
îmi cerusei carapacea
rariţa grătăruită

nu ne-am spus mai nimic
rar apropiaţi pe tăcute
tăietori drumului dinspre noi

erai curioasă de societate
dumnezeirea morţilor
peste vieţile rămaşilor

linişte în paşi de îngheţ
zburate florile de piatră
la greul sărbătorilor

te mai mirasei controversă
povestirii din bestii
cum ţi se păruseră

Alexis Carell mi-e prieten
de când în Waikiki
călire sans aleluion

                        2010

                        *


1976

Le zuav prends son bain de pieds. Sul ponte di Perati. Ritmica are un fel de pas haotic, nu-s legate întregi enclave. Tinde să devină un ansamblu conturând o idee, nu un personaj. Dialogul nu este declamativ. Dacă i-aş lua linia, ar putea să fie descriere, dacă pun linia, ar putea fi vorbă.

gheţii-i cânte scaldul
nordul renul mut
unde este caldul
de anul trecut

m-am temut într-una de vrăjitorie
întâi s-a dus moartea din suflet
apoi timpul dimineţii
orb alergându-l
nebunul înverzeşte sub stejar
îl întreb ce face şi tace

Sunt un om modern, mă pot sinucide în orice clipă, mai ales în somn. Noaptea numai în beţii, dimineaţa, să te ţii, nimeni nu s-ar mai trezi. Viaţa mea va fi mai vie. Nana a mers la grădiniţă cu şorţul murdar. A plouat violent vreo oră, apoi a răsărit soarele. Ha uscito il visto.

pe oceanul indian
de-acum în patruzeci de ţinte
adânci şi gânduri şi alean
le voi întoarce către minte
ci astăzi plouă pe copii
chicotitori în alambice
cum ieri învins mă jeluii
de vremea gata să se strice

Zvârl în aer roată de ceasornicar, limbile pedante împletite nimb.

mamă de etern copil
cu partea zilei din ajunul naşterii
ciur spălat de lacrimi
plânse peste Dumnezeu
în pustiu de strigăt
nimeni nu ascultă
în zvonuri de nebun destin
tulpina clătinată
însoară cavaler de floare

Taormina dor soare-n rădăcina mării munţilor ziua Taormina.

Ianuarie 1990

Prima giornata internazionale di un lepraio. Mitsubishi mi stupishi. Una democrazia per tutti. „Ceausescu c'est Satan” (Eugene Ionesco). Presidente dei Lincei scriind la Ministero degli affari esteri pentru viza mea. Imagino che sarai alle stelle. Fellini, La voce della luna seducente. După atâtea în India, o conferinţă în Italia, în deschiderea ISODARCO, Pugwash. Evenimentele din China. Schaerf, aşa era Italia până în 1955, zece ani după zece ani de fascism-Mussolini, nu 40 de comunism. Mi-o trece depresia. Ascult sesiunile, economisesc ţigările. Papa sărută pământul guineez. Curiosity killed the cat.

mai e nu numai un mâine
te-oi înţelege de Câşlegi
cât mă alegi
mărar fir fir'ar
doamne dialectelor
fulgilor zăpezilor
copilăria
Folgaria

vorbirăm de la
revoluţie la revoluţie
ocupaserăţi sociologia
faxurile xeroxurile
le şi stricaseţi
piacere chiacherata
a la Mahabharata

mama Anghelina
nu-şi sărută fina
c-are pe Georgică
în tivu adică
nu mă cunoşti neprima
zăpada face clima
ce respecte de aspecte
la ucideri indirecte

trupul zăpada
moartea mama mea
dacă nu murea
nu se năzărea
jumătatea sa
revoluţia
montagna su' nea
cutărică va
m-o admonesta
momo de-o mânca
şi cu dodia
ce dansa mai ba
ce ringrazia
râurile-n şa

omul mare lumânare
cere-mi vulturul de mare
că e timpul cu Olimpul
când se lasă anotimpul
diferenţă numai una
mâine voce della luna
pianola Nola Pisa
frunza nemaiplânsu-mi-sa
cavalerul rozelor
sto calore al Indore

Lumea are nevoie şi de zăpăciţi. Magistero Occupatto Firenze. Il perche della rivoluzione romena e il ruolo di studenti. David Carlton n-auzise de John Fowles. Capire per cambiare. Mafia, modo di pensare. Dimenticare Palermo. Per sempre la nostra settimana in Folgaria.

ca-n tinereţe Doamne
mă scriu italic
de ne dai entuziasme
mai sus de groapă
salut găinile roşcate
cu tusea frontului
mă uit la tine pământ
nu te-am văzut de când sunt

de ce i-ai muşcat sânul
i-am spus că seamănă
cu mama de demult
ea nu se supărase
arhipelagomani
abia mă mai vândurăţi
pe la americani

o mână drumul
alta scrumul
auguroni
cu Berlusconi
turnul patru
de-a străpuns
amfiteatru'n
soare uns
prin tunel de inel
prin inel de tunel
şo pe el Jundandel
ca la carte cocartel

am sărit mort şi-am mai
morbidizat şi studenţii fiorentini
Romei nu-i pare rău de mine
memoria mai blândă ca
palma de te-ar fi scris

mai multe aveţi voi să-mi spuneţi
precum unui italian
eu le-am spus tot până la voi
ce-mi spuneţi nu ne-aude nimeni
e-un joc pe viaţă altă viaţă
mă mir că nu v-am cântat
fiorentini ca trentinilor

apa-a treia Dattatreya
oranjă theodiceea
atunci magi neelectronici
fac picioarele lui Donici
mai ziceam şi de Palam
nu Abhu Dhabi haram
un deşert un peisaj
cu petalele spre Raj

dehotărâtă undă
pe ce canal o zi
albastru pe albastru
la margini oranj ji
respectele budhiste
se cer în palmă mi
s-a părinţit boema
din dorne de copii

luna pe avion
al doilea conson
format italic talii
prin fier mai mult da Vinci
ca peste Australii
albane preţ de incii
din Cezar pelogalii
îmbracă-se provincii

în noi ba în Abdera
Ierusalim Iisus
certându-ne himera
de-a dreapta luna sus
parola de-a pământul
filigranat computer
că nu fereşte sfântul
nimic ce dă din uter
oricât pe dânsul cântu-l
în praf e a mea mutter

pe gri ce grigii noxe
ori harcea-parcea coax
bebeilor cu doxe
îmbătrâniţi în antrax
şireturi ortodoxe
retrase dinspre Ayax

dacă Belgrad belg nu rad
Babadagul astă-vară
cu măgarul poze-n vad
la un stâlp de v-afişară
ce-a fost nu s-a dus ce cad
îţi curgea matale-n moară
mă mai macini te mai fad
mângâi mort că domnişoară

e-un italian de stâng
zice vine Timişoara
de-o rima cu-a lui Ferrara
luna-n dreapta n-o mai strâng
doamne unde-ţi petreci seara
că mi-e mintea numai crâng

disciplinându-ţi rana
de te închide dublu
cu pastorul de prana
şi colapsul sub rublu
tot ţii cărarea Crana(h)
uşchitelor lui Hublu

jos ard lumini tămâie
până peste Banat
Eminovici rămâie-n
cerescul împărat
altarele mângâie
şi melancoliat

puţin pe o pedală
jumătăţind vestală
aseară în Florenţa
sau Prato prepotenţa
haşiş fumat la minim
şi ţi-adormise inim'

Se zvântase în Tirana brusc (dacă mai invidiam Italia, o făceam şi pentru Albania). Sentimentele Indiei, în trei mesaje - Vinod cu poezie, Margaret cu prietenie, Lali cu Jaipur -, m-au repus în cosmicitatea gratuită a unei vieţi de tinereţe împreună. Fata e la engleză, ajunsese mai devreme cu o oră la gară, trece, i-am zis. Mai văd oranta spre Transilvania, ne-o ierta laurul inima şi inima laurul. Mi-a scris aici Rosa del Conte, cu o tăietură de ziar dupre moartea lui Franco Lombardi.

de-aş revedea Trastevere
statuia lui Trilussa
aşa picioare tefere
cum Vaticanul nu s-a
prin câte expoziţii Dino
poate uitat ca de Umberto
continua de-atunci revino
că inima tot nu mi-ai fiert-o
scurtezi transcrisul pe pământ
cât ezitaşi pe terra
n-ai compara-o pe cuvânt
regala şi galera
credeai ziare sus de nori
în catacombă pururi
atunci acum de două ori
pantofii fără şnururi
străinii după primul foc
priviţi-i fetelor la loc
şi doamnelor din poloboc
traduceţi mai ad-hoc
pe epigrame zboară zgura
dintr-un păcat o moarte dar
după amiază mi-e arsura
între Asura şi ursar

n-o să-mi pară rău de procese
cerul ridat înţelese
reînnoroită cadaverie
de sine reproşându-mi-o vie
ca plecarea orei a doua
sosirea nu mi-o fi de-amboua
în aer tăcere sub limbă
vocabularul se şi el plimbă



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu