miercuri, 23 martie 2016

Reminder BRANCUSI - PILLAT, 29 martie 2016, 5 pm., Calderon 39



PRIMĂRIA SECTORULUI 2
CENTRUL SOCIO CULTURAL „JEAN-LOUIS CALDERON”

Vă invită
Marți, 29 martie 2016, orele 17.00, la evenimentul cultural
Colocviile de Marți ,,Vocea Primăverii"







În speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre, vă aşteptăm cu drag la Centrul Socio - Cultural ”Jean-Louis Calderon” , din Str. J.L. Calderon nr. 39, tel. 0213156670.

Ion Pillat



O lumină aurie face flori tremurătoare
Și le-aruncă și le prinde în mănunchiuri trecătoare
De-arcuite ziduri negre; în altare curge sânge
Când în ploaie purpurie de vitralii se răsfrânge.


Și pierdută-n adâncire omenirea se alină;
Frânte glasuri se ridică; frânte inimi se înclină
Printre sfinții reci de piatră; iar în umbră îmbrăcat,
Stă norodul ce se-nchină nencetat, îngenuncheat.


Dar de dincolo de moarte, cu surâs neomenesc,
În icoanele-nvechite sfinții morți parcă zâmbesc.
Ce le pasă lor de chinul dat mulțimii fără nume,
Ce se-mpinge și se roagă și se stinge iar în lume.


Ce le pasă de potopul de dureri! Curg nu-i urnesc
Veacuri multe ca nisipul și popoare – ei trăiesc,
Căci de piatră le sunt ochii și au suflet de granit:
Obosiți de veșnicie, pentru veci au adormit.
Decemvrie, 1906




Menire


Au spus că-i rece, și n-au bănuit
Ce patimă îi clocotea în vine,
Au spus că nu-i adânc, și n-au simțit
Genunile ce dorm sub limpezime.


Un răsfățat al soartei l-au ținut
Când încordat și dur și-a dus destinul,
Stăpân pe fericire l-au crezut
Când pe furtuni și-a așezat seninul.


E doar un om și-a suferit și el,
Dar n-a vrut plâns și bocet de muiere,
Să fii sortit desăvârșirii-i greu:
O cumpănă în zile de durere.
6/IV/1944








Constantin Brancusi

Exegeze

Ei bine prietene,ai transformat anticul in modern!Douanier Roussseau, atunci cand a vazut
Rugaciunea, Sarutul si Cumintenia pamantului. – 1907

In cazul ovoidului, trebuie sa retinem faptul ca Brancusi avea sa realizeze forma pura, libera de orice gravitate terestra, o forma tot atat de libera in propria ei viata ca aceea a geometriei analitice. si dovada ca a reusit in aceasta exprienta este ca din orice parte l-am privi, ovoidul pare viu si gata sa se ridice in spatiu.
Ezra Pound – Brancusi - 1921

Nu cunosc personal pe dl. Brancusi. Am auzit ca e un tanar de o inteligenta aleasa, care stie sa se exprime si in cuvinte tot atat de plastic si de miscator ca si in piatra. Am auzit ca e fiu de taran, ca, 
dupa ce a vazut ca nu mai cumintenia pamantului artaare ce invata la noi, a plecat pe jos la Paris, ca a facut drumul acesta in vreo patru luni, si ca, in sfarsit, ajungand acolo a trebuit sa treaca prin multe si cumplite greutati pana sa-si infiripeasca un atelier unde sa poata lucra. Am auzit, iarasi, ca e un om hotarat si mandru, ca el intelege sa-si desfunde singur calea si sa-si traiasca viata ca un viteaz, in lupta apriga intre biruinta si moarte. Acum isi are la Paris atelierul lui, un cerc de admiratori pe care nici nu i-a cautat, nici nu-i cultiva si, ceea ce-i mai pretios decat toate, simpatia marelui Rodin.
De-acolo, din atelierul acela de visuri indraznete si de munca robusta, ne-a trimis pentru expozitia de primavara Cumintenia pamantului, iar acum in urma, pentru cea de toamna, un Fragment de capitel care ar inchipui o imbratisare dincolo de moarte, in lumea cea fara de timp. Simplitatea voita de cea dintai lucrare apare in aceasta si mai voita, ramanand totusi ceva misterios si sugestiv in imbratisarea aceea pentru vecie a doua inganari de fapturi omenesti, ceva ca o soapta nedeslusita ce vine parca dint-o poveste.
Aprecieri din acestea se vanturau in fata operei nepasatoare care, tocmai din cauza prea marei ei simplitati, nu era inteleasa. Alexandru Vlahuta – ziarul Universul – 7 decembrie 1910.

Putine de tot sunt numele romanesti care se bucura azi de celebritatea lui Brancusi. I se dedica poeme, i se inchina in strainatate numere speciale de revista. E considerat de catre germani si englezi mai ales, drept creatorul sculpturii moderne. Camil Petrescu – revista Universul – 1928

Brancusi e foarte pretuit de adevaratii cunoscatori. Dar opera lui nu e foarte populara si nici nu poate fi, pentru ca cere o aprofundare, si ca orice creatie adevarata, nu foloseste un limbaj banal curent.
Amedee Ozenfant - Bilantul Secolului XX – 1928

La inceputul secolului ,Brancusi, a abandonat o maniera in care dobandise un mare renume si a trecut brusc in randul acelora care voiau sa regenereze sculptura, sa inspire un sentiment nou, sa rupa cu trecutul. S-a apucat sa simplifice, sa concentreze, sa reduca formele la figuri mai mult sau mai putin geometrice.
Asa a inceput sculptura abstracta. Un ou subliniat abil prin cateva trasaturi, a devenit imaginea ideala a unui frumos cap de femeie. Aceste lucrari bizare, dar atragatoare prin simplificarea lor voita, au fost expuse la
Salonul Independentilor. Pe urma sculptorul, prea mandru pentru a-si mai expune operele, n-a mai trimis nimic.
S-a facut multa valva in jurul acestei arte.
G. Oprescu – Arta romanesca din 1880 pana in zilele noastre – 1935
De la gotici incoace sculptura europeana a fost napadita de ierburi rele, de tot felul de excrescente care au acoperit cu totul caracterul formei. Brancusi a fost acela care a eliberat sculptura de tot ceea ce era de prisos si ne-a redat constiinta formei pure. Pentru a atinge acest tel, Brancusi s-a concentrat asupra formelor simple si directe. Opera lui Brancusi in afara de valoarea ei proprie, are o importanta istorica in dezvoltarea sculpturii moderne.
Henry Moore – The Sculptor speaks – 1937

Opera lui Brancusi a exercitat o mare influenta asupra lumii artistice de astazi, nu numai in sculptura, dar si in arhitectura si in desenul industrial (desing).William Zorach – Zorach explains sculpture – 1947

Brancusi recunostea in lemnul pe care-l cioplea, in formele lui robuste, in cicatricile lasate de toporisca sau de furtuni, oglindirea ciclului natural pe care taranul il impartaseste cu copacii, cu pietrele, cu pasarile, cu cresterea si cu moartea lor. David Lewis – Convorbiri cu Brancusi – 1957

Germenul, oul, trunchiul, zborul, somnul, sarutul si numarul, toate cauzele primare ale universului se regasesc in identitatea lor, in motivele operei de arta si in figurile pe care artistul le porunceste pietrei sau metalului.
Niciodata sculptura nu s-a apropiat mai mult, prin mana vreunui alt sculptor, de o reprezentare atat de desavarsita a esentelor.Jean Cassou – prefata la monografia Brancusi de Ionel Jianu – 1963.

Sculptura moderna este o sculptura moleculara al carei principiu e reintoarcerea la formele primordiale.
nou nascutAstfel la Brancusi aflam reintoarcerea la forma oului… Oul lui Brancusi inseamna intr-adevar nasterea primei unitati celulare a sculpturii moderne, Unul indivizibil, forma perfecta, forta virtuala, indomptabila si exploziva, un subtil continut emotional si o imensa fagaduinta.
in ou exista germenul fecund. stiu ca puritatea nu poate fi un tel, intreaga ei natura indivizibila opreste dezvoltarea, dar coaja trebuie sa se sparga, caci viata se naste din diviziune, din multiplicare. Avem nevoie de absolut, dar si de miscare, de viata.
Etienne Hajdu – 1972

Arta lui Brancusi e senina, armonioasa, opusa deformarilor violente. E o arta a bucuriei de viata, o arta luminoasa, de o intensa vitalitate, o arta a echilibrului si a unitatii dintre forma si materie.
Ovoidul corespunde acestor cerinte, fiind forma care-si afla in sine propria implinire.
Ionel Jianu –Constantin Brancusi – 1983.

Un comentariu:

  1. Sunt invidios că ţi-ai găsit şi-ţi cultivi vestalian această sursă de fericire, dedicându-ţi puterile minţii frumuseţii.

    RăspundețiȘtergere